Revista >> Aprilie 2018 [Nr. 203] >> Cercetare & Invatamant superior

PoliFest 2018: Trei perspective asupra dezvoltării educației antreprenoriale

Radu Ghitulescu

23 Aprilie 2018

A șaptea ediție a PoliFest, manifestare dedicată dezvoltării relațiilor de colaborare dintre Universitatea Politehnica București (UPB) și mediul economic, a reunit și anul acesta peste 50 de companii locale și internaționale interesate să cunoască oferta educațională și proiectele universității, dar și să-și prezinte ofertele adresate viitoarelor generații de ingineri.

„Depunem, în ultimii ani, eforturi susținute de a promova și prezenta reușitele universității noastre atât pe plan local, cât și internațional. Suntem mândri de capacitatea noastră de a genera proiecte și de a obține rezultate concrete și dorim să le facem cunoscute mediului economic“, a declarat Mihnea Costoiu, rectorul UPB, în deschiderea PoliFest 2018.
La evenimentul de deschidere au participat factori decizionali din învățământul superior, cât și reprezentanți de vârf ai mediului economic. Anul acesta principalii invitați au fost Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale, și Adrian Izvoranu, director al Confederației Patronale din Industrie, Servicii și Comerț, care au susținut trei abordări complementare asupra priorităților învățământului ingineresc în România.

Avem nevoie de mai mulți absolvenți de Politehnica
„România are nevoie, din punct de vedere al traseului economic, de cât mai mulți oameni proveniți din sistemul politehnic“, a declarat Mihai Daraban.Președintele CCIR a evidențiat o serie de fenomene cu efect negativ asupra potențialului de dezvoltare a economiei românești: „Situația nu este roză, avem o economie foarte polarizată“, a subliniat Mihai Daraban, argumentându-și diagnosticul prin faptul că anul trecut aproximativ 3.200 de societăți comerciale au realizat o cifră de afaceri cumulată de 178 de miliarde de euro, dintr-un total de 275 de miliarde de euro realizate de toate cele 670.000 de societăți care au depus bilanțul fiscal.
Polarizarea se vede însă și în cifrele înregistrate la export. Conform datelor prezentate, la un total de 22.580 de exportatori înregistrați la 31 decembrie 2017, primii 100 de exportatori realizează 51% din exportul României, în condițiile în care printre cei 100 se regăsesc doar 4 firme cu capital românesc. Primii 500 de exportatori realizează 74% din total, primii 1.000 – 83%, iar pe restul de 17% se bat aproximativ 21.500 de societăți.
„Aici este marea problemă și unul dintre motivele pentru am ținut să vin la PoliFest anul acesta: pentru a sublinia faptul că trebuie să încercăm să devenim o țară exportatoare de bunuri cu valoare adăugată mare“, a explicat președintele CCIR, care a pus în discuție și necesitatea adoptării unor modele cu succes pe alte piețe: „Aș vrea să adoptăm și noi modelul israelian de start-up, adică să avem antreprenori care pleacă din start cu ideea unui business orientat către export și nu către acoperirea anumitor nevoi ale pieței interne. Totodată, aș vrea să văd un marketing mai agresiv al cercetării românești, care să faciliteze interacțiunea dintre sistemele de cercetare din învățământul superior românesc și economia reală. Nu am prea văzut așa ceva în 25 de ani activitate, dar cred că este momentul să trecem la o promovare mai intensă a rezultatelor cercetării românești pentru a facilita transferul lor tehnologic în piață.“

Locuri bugetate cu destinație specială
Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale a adus în discuție problema celor 5 domenii prioritare de dezvoltare ale României, precizând că toate programele de studii din cadrul UPB se regăsesc în aceste domenii prioritare. „Sunt domenii în care avem nevoie de tineri bine pregătiți, care să rămână în țară și care să contribuie la dezvoltarea economiei noastre. Și vreau să vă spun că, pentru prima dată în anul universitar 2018-2019, MEN va aloca locuri bugetate cu destinație specială, din cifra de școlarizare care a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern. Astfel 5.000 de locuri vor merge către cele 5 domenii prioritare, în plus față de ceea ce universitățile au alocat anul trecut“, a explicat Gigel Paraschiv.
Un alt subiect analizat de reprezentantul MEN a fost cel al susținerii studenților în activitățile de antreprenoriat. Potrivit acestuia, universitățile românești au obligația, prin contractul instituțional, de a înființa societăți antreprenoriale studențești, pe care MEN le finanțează din fondul de dezvoltare instituțională.
În paralel, a fost creat și un Registru Național al Antreprenorilor, în care se regăsesc tutori, oameni cu expertiză din mediul de business și din economia reală, cărora universitățile și studenții le pot solicita sprijin pentru a fi îndrumați. „Am realizat recent un sondaj pe un eșantion de peste 1.800 de studenți, iar rezultatele obținute ne-au arătat că problema cea mai importantă pentru ei este că nu au cu cine să discute. A fost un rezultat-surpriză: ne așteptam ca răspunsurile să indice condițiile de lucru în laboratoare, valoarea burselor, viața socială în facultate, altceva. Studenții ne-au spus însă că principala lor problemă este că nu au cu cine să se sfătuiască. Și acest lucru trebuie să reprezinte pentru noi, cadrele didactice, dar nu numai, un semnal de alarmă. Avem legi, avem hotărâri de guvern, ordine de ministru, metodologii, îndrumători de an, de grupă... Pe hârtie totul este perfect, însă nu alocăm suficient din timpul nostru discuțiilor cu studenții, care au nevoie de sfaturi și de îndrumări. Registrul Național al Antreprenorilor a fost creat tocmai pentru ca universitățile, cadrele didactice, studenții să aibă acces la specialiști în diverse domenii“, a concluzionat secretarul de stat.

Antreprenoriat în variantă simplificată
Adrian Izvoranu, director al Confederației Patronale din Industrie, Servicii și Comerț, și-a axat și el intervenția pe subiectul antreprenoriatului, aducând în acest sens o serie de precizări utile: „Vorbesc zilnic cu diverși antreprenori și zilnic aud același mesaj: «Nu reușesc să vând. Pot să produc, am produse bune, dar nu știu cum și cui să le vând. Iar când ajung pe piață nu am loc de cei mari.» Într-un limbaj mai sofisticat, această problemă înseamnă lipsă de competitivitate. Practic, nu pot intra pe piață ca antreprenori. Și asta se datorează și faptului că au fost învățați prost – de programele de finanțare – că pentru a fi antreprenor trebuie să facă un business plan. Nu, cel puțin într-o primă fază, un antreprenor nu trebuie să aibă un plan de afacere, ci o idee și o posibilitate. El trebuie să știe cum să facă un produs care să răspundă unei nevoi pentru o anumită nișă de piață. De aceea, mesajul meu este de a impulsiona educația antreprenorială în școli și de a o direcționa mai mult către aspectele practice, concrete și mai puțin către cele teoretice. Nu trebuie să învățăm oamenii cum să facă firme – aceasta este treaba contabililor și a avocaților –, ci cum să identifice un client, să înțeleagă rapid ce îi lipsește, ce vrea și de ce are nevoie.“

Premise de îmbunătățire
Sunt trei perspective complementare, din care necesitatea dezvoltării educației antreprenoriale în sistemul de învățământ superior se evidențiază ca o prioritate critică.
Este o problemă relevată și de studiile realizate la nivel național, care, deși indică un interes din ce în ce mai mare al românilor pentru inițiativele de acest tip, evidențiază lipsa unor conexiuni solide între școală și mediul de afaceri. De aceea, pentru ca măsurile prevăzute de MEN să înceapă să-și facă simțite efectele este nevoie ca dialogul dintre universități și mediul economic să se intensifice și să dezvolte noi modele. Iar experiența celor șase ediții anterioare demonstrează că PoliFest este unul dintre ele.

PoliFest, un dialog despre viitor
„PoliFest este o încercare anuală de a arăta celor care vin din exterior cine suntem și ce facem, precum și de a afla ce așteptări are mediul economic de la Universitatea Politehnica București, astfel încă să ne adaptăm la cerințele sale, pentru că, până la urmă, Politehnica lucrează pentru beneficiarii ei. (...) Încercăm prin dialogul cu dvs., companiile, industria, să răspundem unor întrebări importante pentru noi: ce trebuie să facem astăzi în școală și ce este nevoie să schimbăm pentru a le da absolvenților noștri șansa de a face față cerințelor pieței muncii și la 30-40 de ani după absolvire. Pentru că sunt sigură că nu toți absolvenții noștri vor avea același job de-a lungul întregii vieți profesionale și de aceea trebuie să-i formăm în așa fel încât să poată face față schimbărilor din viața lor.“ Ecaterina Andronescu, președintele Senatului UPB