Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Corpul European de Solidaritate, o inițiativă cu priză și la tinerii din România

23 Aprilie 2018



La început, Corpul European de Solidaritate a fost doar o idee din discursul președintelui CE despre starea Uniunii. În care au crezut însă și au aderat deja aproape 2.000 de tineri din România, iar numărul lor crește constant.

La aproape 20 de luni de la „impulsul“ lansat de președintele CE, Jean-Claude Juncker, la summit-ul de la Bratislava, conceptul Corpului European de Solidaritate a generat un adevărat fenomen de masă, modificând radical modul în care sunt percepute și aplicate conceptele de coeziune și incluziune la nivelul Uniuni Europene. Iar acest lucru este posibil cu ajutorul a zeci de mii de tineri care s-au înscris deja, România aflându-se printre cele mai active țări ca număr de candidați înscriși în Corpul European de Solidaritate.
Pentru a ne lămuri cum a fost posibil să se ajungă de la o simplă idee la un fenomen de o asemenea amploare, am intrat în dialog cu experții Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), entitate care gestionează proiectul Erasmus+ în România.

Geneza conceptului
Ideea Corpului European de Solidaritate a apărut ca răspuns la o serie de provocări concrete cu care se confruntă țările Uniunii în acest moment.
Astfel, în pofida faptului că generația actuală de tineri europeni are un nivel de educație foarte ridicat, găsirea unui loc de muncă este tot mai dificilă. Totodată, nivelul de demotivare este din ce în ce mai mare, iar acest lucru se vede în implicarea scăzută a tinerilor în comunități. Nu în ultimul rând, decalajele dintre tinerii cu studii superioare și cei cu oportunități reduse se adâncesc constant.
Ori, așa cum arată Raportul UE pentru tineret din 2015, aceste provocări amenință să submineze structura socială și creșterea economică sustenabilă pe termen lung. Un fenomen amplificat de faptul că populația Europei este în curs de îmbătranire.

Rolul agențiilor Erasmus+
Deși conceptul Corpului European a început să se materializeze deja în acțiuni concrete, la care participă mii de tineri din întreaga Europă (în primele șase luni se înscriseseră 36.000 de tineri, dintre care 1.500 obținuseră un plasament), deși sunt alocate fonduri substanțiale pentru susținerea acestora (bugetul propus de CE pentru perioada 2018-2020 este de 341,5 milioane de euro), mai sunt etape de parcurs.
„Pentru ca inițiativa CES să devină realitate, ea trebuie să treacă prin procesul decizional legislativ specific instituțiilor europene pentru a funcționa ca un program. Practic, înainte de a propune orice inițiativă legislativă, Comisia evaluează potențialele consecințe economice și sociale pe care le-ar putea avea, după care Parlamentul și Consiliul European revizuiesc propunerile înaintate de către Comisie și propun amendamente. În acest moment (aprilie 2018 - n.r.), procedura de aprobare nu este finalizată, pozițiile celor trei instituții europene nefiind armonizate complet“, explică Emanuel Franga, expert Departament proiecte de mobilitate în cadrul ANPCEDFP.
Aceasta nu înseamnă însă că inițiativa Corpului nu funcționează. Dar o face indirect, prin intermediul a opt programe diferite:
• Programul Erasmus+;
• Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI);
• Programul LIFE;
• Fondul pentru azil, migrație și integrare;
• Programul „Sănătate“;
• Programul „Europa pentru cetățeni“;
• Fondul european de dezvoltare regională;
• Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.



Conform noilor propuneri făcute de forurile europene, agențiile naționale Erasmus+ vor avea un rol esențial în dezvoltarea inițiativei Corpului European în statele membre. Motivul este evident: agențiile au competențele și experiența necesare gestionării componentei pentru tineret. Prin urmare, ele vor asigura implementarea celor mai multe dintre acțiunile Corpului – de la evaluarea cererilor din partea organizațiilor care doresc să participe la acțiunile Corpului, până la acordarea granturilor UE pentru plasamente și proiecte, organizarea activităților de colaborare în rețea etc.

Cine poate participa
Așa cum aminteam, chiar dacă reglementările legislative ale Corpului nu sunt încă finalizate, participarea este deschisă oricărui tânăr european cu vârsta între 18 și 30 de ani. „Condițiile de accedere ale tânărului interesat să participe la activități sunt: • să se afle în limitele de vârstă menționate (înscrierile se pot face încă de la vârsta de 17 ani, însă, pentru a participa efectiv la proiecte, trebuie să aibă peste 18 ani); • să se înscrie în platforma PASS (recent a fost lansată și o aplicație mobilă proprie, disponibilă pentru smartphone și tabletă) • să nu mai fi participat anterior într-o mobilitate de tipul Serviciului European de Voluntariat, cu o durată mai mare de 60 de zile (limitare introdusă pentru a facilita accesul la activitățile de voluntariat unui număr cât mai mare de tineri)“, explică expertul ANPCDEFP.
Și organizațiile care aderă la Carta Corpului European pot participa la activitățile desfășurate prin intermediul acestei inițiative, însă doar după ce au tecut prin procesul de evaluare al agențiilor naționale Erasmus+. În cazul organizațiilor, regulamentul prevede că acestea au obligația de a garanta condiții de lucru sigure și decente participanților, să asigure formarea profesională adecvată și să sprijine participanții să dobândească aptitudinile necesare pentru efectuarea plasamentului lor. „CES oferă posibilitatea ca orice organizație acreditată să solicite și să primească finanțare pentru a-și dezvolta proiecte internaționale de voluntariat, stagii și locuri de muncă“, precizează Emanuel Franga.

Cum funcționează efectiv CES
Înscrierea în baza de date a Corpului se face prin intermediul Portalului european pentru tineret. Participanții pot include pe lângă informațiile personale referitoare la experiența educațională și profesională și detalii despre tipurile de proiecte la care doresc să participe, țările în care vor să meargă sau perioadele în care sunt disponibili.
Pe baza acestor informații, organizațiile înscrise în Corpul de Solidaritate selectează candidații ale căror profiluri corespund tipurilor de activități pe care le desfășoară, adresându-le acestora invitații de a participa. La rândul lor, potențialii participanți au dreptul de a accepta sau refuza, fără repercusiuni, orice ofertă. Totodată, înscrierea nu garantează obținerea obligatorie a unui plasament în cadrul unui proiect.
La momentul actual, prin intermediul Corpului se pot realiza mai multe tipuri de plasamente: pentru voluntariat; pentru locuri de muncă; pentru stagii.
În cazul plasamentelor pentru voluntariat se prevede acoperirea cheltuielilor de întreținere, transport și asigurare. Pentru cele de locuri de muncă și de stagii se prevede pe lângă remunerare și un sprijin financiar pentru călătorii ce vizează interviuri, relocări, etc.
Conform prevederilor, activitățile de voluntariat desfășurate pot avea durata de până la 12 luni, plasamentele la locuri de muncă între 2 și 12 luni, iar stagiile între 2 și 6 luni.
Un element nou introdus de Corpul European îl reprezintă activitățile echipelor de voluntariat, la care vor putea participa între 10 și 40 de tineri din țări diferite, care pot realiza împreună activități în folosul comunității, pe perioade cuprinse între 2 săptămâni și 2 luni.
Elementul central sunt proiectele de solidaritate – inițiative locale de voluntariat lansate și realizate de grupuri de participanți CES (cu durata între 2 și 12 luni), prin care vor putea fi implementate proiecte care generează beneficii directe comunităților locale. Spre deosebire de plasamentele pentru acțiuni de voluntariat, în cazul proiectelor de solidaritate participanții stabilesc, autonom, perioada necesară pentru atingerea obiectivelor.

Rezultate și așteptări
În iulie anul trecut, CE a anunțat sprijinirea prin intermediul Corpul European a două proiecte de ocupare a forței de muncă în Italia și Franța, oferind astfel locuri de muncă și stagii în domenii legate de solidaritate pentru 6.000 de tineri. (Cele două proiecte beneficiază de o finanțare de peste 14 milioane de euro și se desfășoară până în martie 2019.)
Din decembrie 2017, 54166 de tineri se înscriseseră în CES prin intermediul Portalului, 1.891 fiind din România, ceea ce ne poziționa pe locul 6 în rândul țărilor membre (după Spania Italia, Franța, Germania Portugalia). Dintre cei peste 54.000 de candidați, 3384 își începuseră activitatea în plasamente oferite de 1.434 de organizații.
Acesta este însă abia începutul, pentru că, așa cum precizează expertul ANPCDEFP, „inițiativa CES, după ce se va constitui în program, va putea oferi din start atât mediului asociativ european, cât și celui național mult mai multe variante, scheme și formule de finanțare dedicate, mai bine adaptate diverselor categorii de tineri interesați. Iar acest lucru reiese chiar din exemplul propunerii inițiale a Corpului, anume aceea de a avea un «corp de voluntari» activi, implicați național în proiecte locale sau regionale, care ar putea fi finanțați prin program în proiecte de tip «in-country volunteering»“.
După cum se poate vedea, așteptările sunt mari. Și nu numai la nivel local, ci și la Strasbourg, Bruxelles și Luxemburg, pentru că, așa cum afirma președintele Juncker: „În Europa sunt numeroși tineri înzestrați cu aptitudini sociale, dornici să ofere un sprijin util societății și să dea dovadă de solidaritate. Putem să le creăm oportunități care să le permită să realizeze aceste lucruri.“ Iar acest deziderat se întâmplă deja.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite