Revista >> Mai 2018 [Nr. 204] >> Cercetare & Invatamant superior

Proiectele Erasmus+, un driver important de afirmare internațională pentru UPB

Radu Ghitulescu

23 Mai 2018

Colaborarea dintre Universitatea Politehnica București (UPB) și ANPCDEFP datează de mai bine de 12 ani. De-a lungul acestei perioade, sute de studenți, zeci de profesori și membri ai personalului didactic au participat la programele de mobilități, iar din 2014 mai multe proiecte au beneficiat de finanțări prin intermediul programului Erasmus+. Va prezentăm în această ediție trei dintre aceste proiecte, aflate în derulare în facultățile Politehnicii bucureștene.
România coordonează dezvoltarea viitoarei generații de specialiști europeni în domeniul aviației

Programul „Knowledge Alliance în Air Transport“ (KAAT), demarat la începutul acestui an, reprezintă o premieră la nivel național. Este pentru prima dată când o instituție de învățământ superior din România – Universitatea Politehnica București – coordonează un proiect internațional în domeniul aviației, în cadrul Subprogramului „Alianțele cunoașterii“, la care participă 6 țări.
„Industria aeronautică înregistrează în prezent o evoluție foarte rapidă, ceea ce face ca pregătirea, atât la nivelul parcursurilor academice, cât și al celor vocaționale, să rămână ușor în urmă. Încercăm să reducem acest decalaj prin programe de pregătire îmbunătățite create în cadrul proiectului KAAT“, ne-a sintetizat rolul proiectului prof. dr. ing. Sorin Eugen Zaharia, directorul Catedrei UNESCO și în același timp inițiatorul și coordonatorul proiectului KAAT.
Pentru realizarea acestui deziderat, proiectul urmărește realizarea mai multor obiective, două dintre acestea fiind principale:
• Crearea unei metode coerente de corelare a căilor de formare și educație în domeniul aviației, respectiv a parcursurilor academice și vocaționale, prin stabilirea corespondențelor și integrarea reglementărilor privind calificările într-un cadru comun.
• Găsirea unor răspunsuri viabile în termeni de competențe la cerințele pieței, generate de noile ocupații și tehnologii apărute în transportul aerian.

Armonizarea căilor de pregătire
Pentru a înțelege de ce este nevoie de corelarea parcursurilor academice și vocaționale să luăm exemplul unui inginer în aviație, pregătit în conformitate cu prevederile căii academice (curricula Facultății de Inginerie Aerospațială, cerințele ARACIS, reglementările European Qualification Framework etc.). Pregătirea unui mecanic de avion nu are însă nicio legătură cu acest parcurs, făcându-se conform reglementărilor internaționale EASA și ICAO.
„Dacă acest inginer vrea să lucreze ca mecanic nu o poate face fără să dea anumite examene. Chiar dacă este doctor inginer, nimeni nu-l va lăsa să pună mâna pe un avion până nu își ia licența de mecanic“, precizează coordonatorul proiectului KAAT.
Prin urmare, primul obiectiv al proiectului urmărește corelarea celor două căi și crearea unui sistem care să permită unui inginer să lucreze ca mecanic, unui controlor de zbor să devină manager de aeroport etc. Pentru a facilita trecerea dintr-un domeniu de activitate într-altul, în ambele sensuri, trebuie stabilit într-o primă fază ce competențe noi trebuie acumulate. Ceea ce necesită crearea unui cadru sectorial al calificărilor, prin definirea fiecărei calificări din domeniu în termeni de rezultate ale învățării.

Echivalarea studiilor de master
Crearea acestui cadru facilitează procesul de evaluare al parcursului profesional al unei persoane pentru a vedea dacă îndeplinește condițiile necesare primirii unei alte calificări. „După ce inginerul de aviație și-a extins aria competențelor prin mai multe training-uri pe diferite zone – managementul traficului aerian, managementul aeroporturilor ș.a.m.d.- toate aceste rezultate ale învățării formale sau non-formale precum și experiența acumulată pot reprezenta premisele pentru echivalarea unui program formal de master. În România nu avem încă legislația necesară, dar prin proiect vom propune metodologia pentru cadrul calificărilor din sectorul transportului aerian, acesta presupunând un număr important de calificări internaționale“, afirmă profesorul Zaharia.
Pentru atingerea acestor obiective, primele etape ale proiectului KAAT prevăd realizarea unei analize a ocupațiilor existente în domeniul aviației și a unei analize a calificărilor aferente, adică a modului în care sunt pregătiți cei care lucrează în domeniu.
„În iulie, vom discuta rezultatele celor două rapoarte cu toți cei 16 parteneri implicați în proiect, precum și cu un număr important de angajatori interesați. Vom analiza cum se potrivesc cerințele ocupaționale cu ceea ce oferă furnizorii de formare și universitățile și vom identifica discrepanțele dintre cerere și ofertă pentru a stabili ce competențe trebuie adăugate“, precizează interlocutorul nostru.

Un program de master inovator
Procesul de digitalizare accelerată este unul dintre principalii factori care contribuie la evoluția aviației și generează o cerere mare de specialiști cu pregătire interdisciplinară, cu competențe atât în aviație, cât și în informatică.
Răspunsul KAAT la această cerință este un program inovator de studii de master, „IT applied în aviation“, care va debuta în 2020. Programul se va desfășura în toate universitățile partenere KAAT, fiind predat de cei mai buni profesori din aceste universități. Aceștia vor susține cursurile simultan pentru toți masteranzii din cele 6 țări participante, folosind soluții de conferință online.
În paralel cu pregătirea programului de master, vor fi perfecționate mai multe programe de studiu (7 academice și 3 training-uri). Faza finală a proiectului prevede crearea unei Rețele Europene de Instruire și Educație în Aviație (ENATE), entitate care va asigura sustenabilitatea KAAT, aplicarea metodologiilor, desfășurarea cursurilor de master etc.
Proiectul KAAT reunește 16 parteneri din 6 țări europene (Croația, Franța, Italia, Letonia, Portugalia și România), ceea ce face ca efortul de coordonare să fie substanțial. În 2020 însă, odată cu finalizarea KAAT vom putea marca apariția unei noi generații de specialiști în domeniul aviației, la crearea căreia UPB contribuie major.

Centrul CAMIS, o resursă de competențe în domeniul realității virtuale și augmentate
Centrul de cercetare, dezvoltare și inovare CAMIS din cadrul UPB a fost cooptat anul trecut în implementarea a două proiecte europene inovatoare în domeniul realității augmentate – AROMA și VITA – care beneficiază de finanțare prin programul Erasmus+.
„Centrul UPB CAMIS are o vastă experiență atât în domeniul accesării fondurilor europene, cât și în cel realității augmentate. În calitate de coordonator al proiectului «Augmented Reality for Technical Entrepreneurs» (ARTE), finalizat în 2016, UPB-CAMIS a dobândit o expertiză solidă în folosirea tehnologiei de realitate augmentată în diverse domenii, inclusiv educație și antreprenoriat“, afirmă prof. dr. ing. Cătălin Gheorghe Amza, directorul centrului CAMIS.
Competențele și experiența dobândite au reprezentat principalul motiv pentru care centrul CAMIS a fost cooptat în consorțiile proiectelor AROMA și VITA, în calitate de partener tehnic cu expertiză în domeniul realității augmentate și e-learning.

AROMA, o platformă AR pentru antreprenori
„Obiectivul principal al proiectului AROMA – Digital Training Toolbox for Entrepreneurial Training în Augmented Reality – este de a dezvolta o platformă digitală pentru instruire antreprenoriala în domeniul realității augmentate, cu ajutorul căreia instructorii din învățământul profesional (VET – Vocational Education and Training) să atragă și să motiveze cursanții în exploatarea noii tehnologii de realitate augmentată în diverse scenarii de afaceri“, explică directorul centrului CAMIS.
Proiectul AROMA, care a debutat anul trecut și se va finaliza în 2020, este finanțat prin programul Erasmus+ și reunește opt parteneri din Cehia, Belgia, Grecia, Malta, România, Spania și Suedia. Principalele obiective ale proiectului sunt: • dezvoltarea unei programe de învățământ originale pentru instruire modulară în realitate augmentată pentru antreprenoriat; • șase studii de caz care să demonstreze cum poate fi exploatată realitatea augmentată în afaceri • dezvoltarea cursului modular „Realitate Augmentată pentru Antreprenoriat“, care să fie disponibil în mod gratuit, inclusiv prin intermediul unei platforme de învățare online.
În acest context, rolul centrului UPB CAMIS este de a pune la dispoziția celorlalți membri ai consorțiului experiența tehnică în domeniul realității augmentate și de a implementa platforma de instruire online a proiectului.

VITA, în sprijinul dezvoltării competențelor digitale ale adulților
Proiectul VITA – Virtual & Augmented Reality Trainers Toolbox to Enable Adults Catch Up With Life Skills – finanțat de EUPA, Malta, se adresează instruirii adulților în general. Cu o durată de implementare de doi ani (octombrie 2017- septembrie 2019), proiectul are ca obiectiv major dezvoltarea unei serii de instrumente digitale adresate instructorilor care lucrează în educația formală a adulților.
„Aceste instrumente au rolul de a atrage și ajuta adulții să dezvolte competențele și abilitățile de viață necesare secolului 21, cu accent pe zona competențelor digitale, inclusiv folosirea tehnologiilor de realitate augmentată și virtuală pentru educația adulților“, explică prof. dr. ing. Cătălin Gheorghe Amza.
Proiectul VITA se va concretiza cu:
• o analiză a nevoilor de instruire ale adulților în ceea ce privește abilitățile de viață în contextul actual
• dezvoltarea unei curicule de învățare și a unor resurse educaționale digitale cu ajutorul cărora instructorii să ajute adulții să învețe mai ușor competențele digitale necesare.
Până în acest moment, consorțiul a realizat analiza de nevoi și curricula, urmând ca în perioada următoare să elaboreze conținutul de curs, studiile de caz și demonstrațiile interactive în ceea ce privește realitatea augmentată și virtuală, inclusiv în format e-learning.