Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Valorificarea deşeurilor organice –oportunităţi pentru economia circulară şi asigurarea protecţiei durabile a mediului

23 Mai 2018



În zilele noastre, oamenii continuă să folosească mult prea mult resursele naturale, ca şi cum ar fi inepuizabile. Facem produse cât mai ieftine pentru a le înlocui repede cu altele, iar pe cele vechi le aruncăm pur şi simplu după utilizare. Trăim într-o lume sufocată de deşeuri: Deşeu - orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă ori are intenţia sau obligaţia să îl arunce – Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Anexa nr. 1 - Text în vigoare începând cu data de 16 iulie 2017. Conceptul de economie circulară oferă o rezolvare a acestor probleme cu care se confruntă omenirea. Într-o economie circulară vom economisi resursele naturale printr-o abordare mai inteligentă și vom proteja mediul înconjurător reducând cantitatea de deşeuri prin dezvoltarea de tehnologii inovative, obţinerea de produse durabile şi maximizarea reutilizării acestora.

Economia circulară reprezintă o provocare la nivel mondial. Comisia Europeană depune un efort continuu de a transforma economia Europei într-o economie mai durabilă și de a pune în aplicare planul ambițios de acțiune în domeniul economiei circulare, iar statele membre ale UE şi-au exprimat sprijinul pentru susţinerea economiei circulare în Europa. Este important să învăţăm unii de la alţii şi să aplicăm bunele practici pentru a elabora noi politici și a implementa noi tehnologii și modele care să facă trecerea la o economie circulară.
Proiectele din programul INTERREG EUROPE https://www.interregeurope.eu/ susţin astfel de acţiuni la care participă şi România, interesată să promoveze conceptul de economie circulară.

Bune practici la nivel european
Un exemplu îl reprezintă proiectul BIOREGIO – „Regional circular economy models and best available technologies for biological streams” https://www.interregeurope.eu/bioregio/, la care Filiala Călăraşi a INCDCP-ICECHIM Bucureşti participă în calitate de partener în cadrul unui consorțiu condus de Universitatea de Științe Aplicate din Lahti, Finlanda. Proiectul are ca scop îmbunătățirea politicilor regionale și a transferului tehnologic în ceea ce privește recuperarea fluxurilor organice în vederea valorificării superioare a acestora și utilizării mai eficiente a resurselor, în conformitate cu Planul de Acțiune al UE pentru Economia Circulară COM/2015/0614.
Acesta a fost adoptat de Comisia Europeană la 2 decembrie 2015 şi este menit să sprijine tranziția către o economie circulară în Uniunea Europeană prin propuneri legislative privind deșeurile şi obiective pe termen lung în materie de reducere a depozitării deșeurilor și de creștere a gradului de reciclare și de reutilizare. Este stabilită o viziune pe termen lung pentru minimizarea generării deşeurilor şi creşterea reciclării prin reintroducerea în circuitul economic a deşeurilor sub formă de materii prime secundare.



România a fost în 2016 membra UE cu cantitatea cea mai mică de deşeuri generate pe cap de locuitor. Astfel, în timp ce un un român care traieşte la oraş a generat 261 de kilograme de deşeuri, un danez a produs nu mai puţin de 777 de kilograme, arată datele Eurostat. Românii produc puţin gunoi, dar nu îl reciclează.
În anul 2014, fracția organică a reprezentat 61,6% din deșeurile municipale1, iar 95% din cantitatea totală de deșeuri a ajuns la gropile de gunoi. Actualul Plan Național de Gestionare a Deșeurilor, adoptat prin HG nr. 942/20.12.2017, prevede ca obiectiv pentru anul 2020 reducerea cantității de biodeșeuri depozitate la gropile de gunoi la 35% din cantitatea depozitată în 1995. Cu toate acestea, în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, țara noastră mai are încă un drum lung de parcurs pentru atingerea țintelor stabilite prin legislația europeană și adoptate la nivel național, în acest sens fiind deosebit de util schimbul de experiență cu partenerii din Finlanda, Spania, Grecia, Franţa şi Slovacia implicați în Proiectul BIOREGIO https://www.interregeurope.eu/bioregio/.
Cu acazia întâlnirilor organizate în cadrul proiectului în cursul anului 2017 în Finlanda și Spania, au fost prezentate numeroase posibilități de valorificare a deșeurilor organice menajere, din agricultură, industria alimentară, stații de epurare, întreținerea spațiilor verzi etc. având ca rezultat obținerea unei game largi de produse: biocombustibili, fertilizanți, erbicide, compost și multe altele.
Aşa am aflat că în regiunea Päijät-Häme, Finlanda (foto), doar 5% din cantitatea totală de deșeuri ajunge la groapa de gunoi, restul fiind valorificate prin recuperarea materiilor prime sau energetic: 60% din deşeurile colectate sunt utilizate la obţinerea de energie şi aproximativ 35% sunt reciclate sub formă de produse. În cadrul unui parteneriat public-privat, autoritățile regionale asigură colectarea selectivă şi strictă a deșeurilor: sticlă, metal, carton, hârtie, deşeuri biodegradabile, deşeuri producătoare de energie şi deşeuri mixte, diferitele categorii fiind apoi preluate de întreprinderi private de pe platforma Kujala Waste Centrer (70 ha) care asigură sortarea, prelucrarea și valorificarea acestora.
Pe platformă deşeurile sunt colectate, cântărite şi depozitate în containere speciale, pe categorii. De aici, sticla, metalul, cartonul şi hârtia sunt trimise la reciclare, obţinându-se produse şi materiale noi. Deşeurile biodegradabile sunt dirijate către instalaţii de biogaz de la care nămolul de fermentare (digestat) poate fi folosit ca atare sau prelucrat la fertilizarea suprafeţelor agricole. Deşeurile de lemn şi deşeurile din plastic nereciclabile sunt trimise la instalaţia de mărunţire şi îndepărtare a metalelor în vederea obţinerii de combustibil pentru centrale termo-electrice.



Pe platformă funcţionează o staţie ultramodernă de sortare mecanică a deşeurilor mixte care separă deşeurile reciclabile (plastic, carton, lemn şi metal) de deşeurile din construcţii în amestec cu cele generatoare de energie.
Tot pe platformă există o instalaţie care procesează mecanic nămolurile şi deşeurile fluide, separând materialul solid. Deşeurile de carton asfaltat de la acoperişuri sunt şi ele reciclate, mărunţite şi utilizate la obţinerea asfaltului în locul bitumului.
Gestionarea deşeurilor în Regiunea Castilla de la Mancha din Spania este un alt exemplu de bună practică în bioeconomia circulară:
• Staţia de tratare deşeuri Castellano Manchegas de Limpiezas este prevăzută cu o linie de distrugere a ambalajelor de la alimentele expirate care separă deşeurile organice, din acestea obţinându-se compost de înaltă calitate pe o linie inovatoare de compostare.
• Ecoparque (Toledo) - instalaţia de tratare biologică a deșeurilor municipale din provincia Toledo produce compost și o fracţie organică biostabilizată ce poate fi utilizată pentru regenerarea mediului şi acoperirea gropilor de gunoi.
Cuvântul deşeu nu trebuie să mai aibă o conotaţie negativă. Ne învaţă şi Olanda, care ne-a împărtăşit din experienţa sa în economia circulară prezentând în România modele de afaceri cu implicaţii în sectorul agro-alimentar. Olanda reciclează zaţul de cafea şi obţine un substrat pentru creşterea ciupercilor, obţine hârtie din fibre de plante de tomate provenite din reziduuri agricole, face pardoseli din coji de ouă, valorifică superior deşeurile de fructe şi legume în aşa-zisa “Fabrică de Energie Verde”, înainte de a fi transformate în compost, acestea fiind supuse fermentării într-o unitate de producţie specială, proces din care rezultă cinci produse noi: căldură, CO2 şi compost pentru industria horticolă, biogaz pentru vehicule şi apă pentru maşinile de măturat.
Aceste performanțe au fost obținute printr-o serie de reglementări legislative referitoare la sortarea deșeurilor la sursă, precum și prin asigurarea infrastructurii necesare aplicării acestora.

Primul pas către managementul integrat al deșeurilor din România
În perspectivă, pentru implementarea unei economii circulare în România, este necesar un management integrat al deșeurilor, prin eforturi conjugate ale autorităților locale și centrale, dar și ale cetățenilor. Un prim pas în această direcţie s-a realizat prin aprobarea Planului Naţional de gestionare a deşeurilor în decembrie 2017.
Pe baza prognozei privind compoziţia deşeurilor municipale a fost estimată pentru anul 2025 posibilitatea de atingere a ţintei de reutilizare şi reciclare de 50% din cantitatea totală de deşeuri municipale generate . Studiul a scos în evidență faptul că asigurarea unui grad de reciclare de 50% din cantitatea totală de deşeuri municipale se poate realiza numai în condiţiile unei rate de colectare separată a deşeurilor reciclabile de 75% şi a biodeşeurilor menajere de 45%.
În acest fel, deşeurile nu numai că nu vor mai genera probleme de mediu şi amenzi pentru nerespectarea legislaţiei comunitare, dar vor putea contribui la dezvoltarea durabilă a economiei și la reducerea consumului de combustibili fosili, prin generarea de energie termică și electrică.

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, HG nr. 942/20.12.2017



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite