Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

CIO Council, barometrul unei incertitudini īn creştere

23 Mai 2018



Ediţia din acest an a conferinţei anuale CIO Council, dedicată directorilor IT din firmele şi organizaţiile româneşti, a demonstrat mai mult ca oricând o intensificare a stării de incertitudine în rândul directorilor IT privind viitorul acestei profesii.

Era de aşteptat ca, fiind vorba de conferinţa anuală a directorilor IT, tematica să fie diversă şi adaptată problemelor actuale cu care se confruntă mediul IT. Noutatea ediţiei din acest an a fost reprezentată de anunţul privind afilierea CIO Council la EuroCIO, asociația pan-europeană ce reprezintă executivii CIO și directorii IT la nivel european. Conform lui Yugo Neumorni, președintele CIO Council şi IT Director Hidroelectrica, afilierea reprezintă un pas important pentru asociaţia românească, deoarece EuroCIO militează pentru o platformă unică pentru executivii CIO, unde aceştia pot schimba informații, împărtăşi experiențe și studii de caz, pot stabili contacte și pot face networking la nivel european.
Asociația sprijină comunitatea de profesioniști IT în raport cu vendorii IT și autoritățile europene precum Comisia Europeană sau Parlamentul European, acordând sprijin în numeroase proiecte sau inițiative legislative europene din acest domeniu.

Resursa umană, punctul sensibil al IT-ului
Aproape tradiţional pentru fiecare ediţie a conferinţei, Oana Botolan, Managing Partner, Cteam România (Cteam Human Capital, parte din Cteam Group), a prezentat un studiu legate de resursele umane, realizat în parteneriat cu ANIS, care are o concluzie interesantă: în rândul IT-iştilor, diferenţa salarială se face în funcţie de tehnologie, astfel că poziţia pe care o ocupă un specialist nu mai e la fel de relevantă ca înainte, când vine vorba de bani.
„Diferențele de nivel de salariu în funcție de tehnologii sunt foarte mari în România, iar diferența nu se mai face în funcție de rol, ci de tehnologii. Studiul a luat în calcul 64 companii, au fost analizate 8.500 de puncte de date și au fost 174 de joburi acoperite. Am mai remarcat că, în industria IT, concurența nu mai e între multinaționale, pentru că oamenii buni pot să se ducă către companii medii sau să intre în antreprenoriat. Deci lupta pentru talente e cu toată lumea”, a punctat Oana Botolan.
Ea a mai spus că un tânăr absolvent care se angajează în IT va avea un salariu de pornire net de aproximativ 8.000 de lei, în timp ce media pentru angajare în alte domenii e de 2.600 de lei. Cât despre beneficii, chiar dacă în IT există unele din cele mai atractive pachete salariale, există şi cea mai mare fluctuație de personal, datorită abundenţei de slujbe şi a tendinţei fireşti de migraţie către condiţii mai bune.
„În România, beneficiile sunt creative, dar nu sunt foarte spectaculoase comparativ cu alte țări, unde în firmele de IT se organizează foarte multe programe și se oferă multe lucruri angajaților. Toate acestea dau senzația de campus la locul de muncă. De asemenea, în afară sunt foarte multe inițiative pe zona de inovare și dezvoltare personală și profesională”, a adăugat Botolan.
A fost, însă, pentru prima dată când participanţii la conferinţă au dat glas temerilor legate de viitorul resurselor umane în IT, din pricina pătrunderii tot mai agresive a inteligenţei artificiale, cu efecte nu doar asupra slujbelor din IT, ci şi a proceselor de selecţie. „Suntem încă departe de o automatizare completă”, a ţinut Botolan să calmeze oarecum atmosfera. „Însă nu se poate nega că sunt multe aspecte specifice, inclusiv în zona de resurse umane, care se îndreaptă spre automatizare şi robotizare, inclusiv în România, şi de aceea mi-e greu să fac o predicţie acum în acest sens.”

Impactul transformaţional al IT-ului asupra afacerilor
Tema cu această titulatură a fost una din cele mai interesante dintre cele abordate în cadrul conferinţei. Nici nu se putea altfel, câtă vreme, de pildă, unul dintre vorbitori, Radomir Bordon, Central and Eastern Europe Dell, a adus în discuție un raport al Institutului pentru Viitor, care a analizat ce tehnologii vor sta la baza schimbării anticipate pentru anul 2030, unde se vorbeşte despre relația om-mașină, realitatea augmentată, realitatea virtuală, cloud computing și Internet of Things.



„Tehnologia e folosită de foarte mult timp. Ideea este că devine tot mai avansată, tot mai puternic, o folosim tot mai mult și depindem tot mai mult de ea. Deci viitorul va fi despre un parteneriat între oameni și mașini. Nu vom rămâne fără locuri de muncă, nu e adevărat, se vor automatiza anumite sarcini, cele repetitive, dar oamenii sunt foarte buni în ceea ce privește cretivitatea și gândirea contextuală, astfel că în viitor vom fi niște dirijori digitali: vom gestiona și automatiza tot mai multe aspecte ale vieții. Modul în care ne vom găsi un job se va schimba radical. Nu vom mai vorbi despre locuri de muncă, nu vom mai merge la locuri de muncă, ci munca va fi defalcată pe sarcini și activități ce pot fi îndeplinite de oameni din diferite colțuri ale lumii, sarcinile vor concura pentru a găsi cel mai bun specialist ca să o îndeplinească cel mai bine, indiferent unde se află, adică mașinile își vor cauta partenerul perfect pentru a îndeplini o sarcină. Să nu uităm că 80% din locurile de muncă pentru care tinerii se pregătesc nici măcar nu există, așa că va trebui să dezvoltăm tehnologii noi ca să îi ajutăm să învețe la locul de muncă, în momentul respectiv. Deci să nu ne temem de aceste tulburări, pentru că ele aduc noi oportunități și idei”, a spus Bordon, zugrăvind din start un tablou absolut fascinant al viitorului apropiat.

Cum se va comporta România într-o astfel de perpectivă? Greu de spus acum. La nivel guvernamental, cel puţin, lucrurile par a sta aşa cum le ştie toată lumea de multă vreme: băltesc. Încercând să ofere o perspectivă, Cristian Cucu, Secretar de Stat, CIO, Secretariatul General al Guvernului, a spus că la nivelul instituţiilor există o diferenţă între platformele existente şi cerințele tot mai mari ale cetățenilor de a avea o interacțiune cât mai confortabilă și conectată prin dispozitive mobile cu sectorul public, așa că autorităţile încearcă să impună o viziune și niște pași cu aplicări concrete înspre transformarea platformelor existente în acele platforme care să corespundă cu cererile.
Tot el recunoştea, însă, că „pe lângă partea de rezistență la schimbare din interiorul instituțiilor, există și o dificultate în alinierea tuturor actorilor la o viziune modernă. Provocarea e duală, dar efortul prinde contur. Avem oportunitatea unor finanțări europene care să ne ducă serviciile electronice într-o zonă cât mai modernă și sper să nu ratăm această oportunitate”, fără a face alte comentarii pe marginea acestui subiect fierbinte.
Actorii din mediul privat au fost oarecum mai nuanţaţi. De pildă, Cătălin Popescu, membru CIO Council, Director of Engineering la Honeywell, a spus că, „trecând peste sindromul oblomovian de care suferă românii - adică „Doamne, de ce ni se întâmplă numai nouă?!” - e clar că există atât de multe încercări de a înlocui procesele umane cu cele robotizate încât ajungem să pierdem din vedere esențialul, anume că „deocamdată, costul acestor sisteme care înlocuiesc munca umană e foarte mare. Există și niște probleme legate de siguranță - să ne amintim de Tesla, de accidentul mortal al mașinii pe pilot automat. Încă nu e în totalitate bine pus la punct acest aspect. Da, taskurile simple, în care nu există excepții prea multe sau prea mari, pot fi automatizate. Nu există încă nimic care să acopere la un nivel de 360 de grade și dacă interacțiunile devin defectuoase, atunci e o mare problemă. Mai sunt multe progrese în domeniu, e nevoie de uniformizare, standardizare și o integrare mai bună în ceea ce privește infrastructura, securitatea și diagnoza”.
Un alt vorbitor, Liviu Buligan, Executive Director, SoftOne Romania, a afirmat că suntem la începutul dezvoltării domeniului de inteligență artificială: „Noi, în companie, avem un asistent virtual care poate răspunde la întrebări și vine să înlocuiască informația ce înainte era furnizată de secretară sau de cei de la contabilitate. Lucrurile se întâmplă, cu pași mărunți, iar greșelile sunt normale când ești pionier în domeniu”.
La rândul lui, Gabriel Pavel, Balkans Sales Director Fujitsu, a spus că în zona de AI tehnologia nu e încă matură. „Folosirea AI nu e un scop în sine, ci un răspuns la niște schimbări mai profunde, de ordin demografic, social, de impactul asupra mediului înconjurător și de cum arată mediul de business acum. Pe acest val de schimbare, conceptul de AI vine și oferă ajutor. La această oră, în 99% din cazuri discutăm de machine learning, care nu e cu nimic diferit față de ce se discuta acum 15-20 de ani: limbajele de programare sunt la fel, lucrurile de bază au rămas. Dar avansul tehnologic a permis implementări de succes: puterea de computing a crescut, la fel și partea de stocare, iar în zona de date, avem din ce în ce mai multe, căci digitalizarea ne pune la dispoziție seturi uriașe de date. Machine learning e un algoritm care poate sorta, poate clasifica și poate face predicții”.
În afară de alte teme discutate, devenite oarecum tradiţionale, precum cibersecuritatea şi impactul reglementărilor internaţionale, cum este GDPR, de pildă, asupra mediului de afaceri, ediţia din acest an a mai reliefat o problemă care, în România, pare fără leac. O problemă enunţată în întrebări şi intervenţii ale participanţilor, de care am auzit pentru prima dată acum vreo cincisprezece ani: eşecul multor directori IT de a ajunge să facă parte din consiliile manageriale ale afacerilor. Adică eşecul de a ajunge la masa unde se iau decizii. În astfel de circumstanţe, va deveni din ce în ce mai interesant de văzut care va fi magnitudinea cutremurului produs de schimbarea tehnologică asupra societăţii locale în ansamblul ei.



Tags: CIO Council

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite