Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Viitorul tehnologiei 5G în România, dezbătut la Ziua Comunicațiilor 2018

24 Mai 2018



Ceea de a XXII-a ediție a expo-conferinței Ziua Comunicațiilor a dat prilejul operatorilor telecom de a-și prezenta așteptările și doleanțele pe care le au vizavi de viitoarea lansare a tehnologiei 5G în România. Declarațiile oficialilor MCSI și ANCOM referitor la acest subiect nu au inclus însă un termen limită pentru mult-așteptata licitație de spectru, ci s-au rezumat doar la anunțarea unor etape premergătoare.

Ziua Comunicațiilor 2018 a debutat, ca și celelalte 21 de ediții anterioare, cu „Panelul oficial“, reprezentat și anul acesta de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Aflat pentru prima oară la Ziua Comunicațiilor, ministrul Bogdan Cojocaru s-a rezumat la a face un bilanț al activității MCSI în decursul mandatului său, început la sfârșitul lunii ianuarie a.c. Dintre principalele rezultate anunțate s-au remarcat:
• Proiectul Cloud-ului guvernamental, aflat în fază de consultare publică;
• Directiva NIS, în dezbatere în Camera Deputaților;
• Lansarea în consultare publică a unui Ghid pentru dezvoltarea rețelelor NGN.
Un subiect fierbinte pentru industria telecom locală, abordat însă tangențial de către ministru, a fost cel al creării unui grup pentru stabilirea unei Strategii naționale 5G. Anunțul a reprezentat, de fapt, o confirmare a declarațiilor făcute de președintele ANCOM.

Poziția Autorității vizavi de licențe și tarife
Ex-ministrul MCSI Sorin Grindeanu, revenit la Ziua Comunicațiilor în postura de președinte ANCOM, a avut o abordare mai aplicată asupra problemelor la zi din industria telecom locală.
Astfel, un prim subiect adus în discuție a fost cel al fondurilor deținute de către ANCOM și care provin, în principal, din tarifele de spectru plătite de operatorii telecom. După ce a precizat că nu își dorește să tezaurizeze „această sumă considerabilă provenită din industrie, care reprezintă o resursă a statului român“, Sorin Grindeanu a declarat că își dorește ca banii să se reîntoarcă în piața telecom locală, pentru a contribui la dezvoltarea și impulsionarea ei. În acest sens, ANCOM lucrează împreună cu MCSI la crearea unui cadru legal prin care să poată fi finanțate o serie de proiecte capabile să crească calitatea și accesibilitatea serviciilor. Pentru accesarea proiectelor, Sorin Grindeanu prevede însă adoptarea unor reguli similare proiectelor europene (ghid, reguli, coduri, indicatori etc.). Ceea ce va duce, inevitabil, la prelungirea etapei de definire a cadrului legal și la creșterea nivelului de birocratizare a procedurilor de accesare a proiectelor.
În ceea ce privește anunțul de scoatere la licitație a licențelor 5G, președintele ANCOM a precizat că este nevoie de... strategie: „Îmi doresc ca împreună cu ministerul să definim o Strategie națională pentru 5G. (...) Din acest motiv, am trimis spre avizare către mai multe ministere un memorandum pentru constituirea unui grup interministerial care să participe la definirea strategiei și ne dorim ca acest grup să includă și o componentă importantă din piață. Sper ca grupul să își finalizeze lucrările în toamna acestui an, urmând ca, ulterior, să fie adoptată printr-o hotărâre de guvern Strategia națională 5G."

Așteptările operatorilor telecom
Subiectele abordate de către președintele ANCOM au generat luări de poziții interesante în cadrul panelului dedicat operatorilor telecom prezenți la Ziua Comunicațiilor 2018.
Primul care a ieșit la rampă a fost Răzvan Ionescu, director marketing Segment Business în cadrul Telekom România, care a declarat că este momentul ca lucrurile să devină ceva mai concrete în ceea ce privește adoptarea tehnologiei 5G în România și că „e timpul să începem să vorbim și despre ce așteptări avem și noi, operatorii, pe zona de reglementare“.
Potrivit reprezentantului Telekom România, în perspectiva lansării primelor aplicații 5G pe scară largă în 2020, procesul de alocare a licențelor ar trebui să fie terminat cât mai devreme în cursul lui 2019. „Pentru noi însă, ca operatori, mai mult decât rapiditatea cu care se vor acorda licențele contează modul în care se va face acest lucru. Pentru că sunt câteva puncte importante în discuție referitoare la tarife, la perioada de acordare, la modul de acordare – care ar trebui să țină cont și de eficiența operatorului –, și trebuie să avem o discuție referitor și la obligațiile de licență. (...) Subliniez acest lucru pentru că, atunci când acordăm licențele, trebuie ținut cont și de efortul operatorilor de a dezvolta noi modele de business, de a le identifica, implementa, dezvolta și de a le face viabile economic“, a explicat Răzvan Ionescu.
Poziție susținută și completată de Valentin Popoviciu, vicepreședinte RCS&RDS: „Pentru a fi pregătiți în 2020 să dezvoltăm rețele 5G este obligatoriu ca licitația de spectru să aibă loc în 2019, cât mai devreme posibil, pentru că orice rețea are nevoie de timp pentru a-i dezvolta capabilitățile, acoperirea și serviciile disponibile. Anul viitor operatorii își vor pregăti bugetele pentru 2020. Dacă licitația va avea loc spre sfârșitul lui 2019, operatorii vor putea face ceva abia în 2021.“
Altă precizare importantă a vicepreședintelui RCS&RDS este cea referitoare la prețurile de pornire ale licitației 5G, care, în opinia sa, nu ar trebui să fie mai mari decât cele de la ultimele licitații de spectru. „Trebuie stabilit însă un echilibru și între tarifele de spectru plătite de operatorii și cât de repede mai reușesc aceștia să investească în continuare în rețea, dacă banii i-au dat pe spectru. Dacă vrem ca noile servicii 5G să fie disponibile cât mai devreme și să permitem și dezvoltarea modelelor de business, atunci condițiile de acordare a licențelor trebuie făcute mai accesibile“, a precizat Popoviciu.
O explicație despre cât reprezintă valoarea tarifelor de spectru a fost dată către Dorin Odiațiu, Public Affairs Partnership and Wholesale Director la Orange România: „Banii pe care un operator îi plătește la licitație reprezintă aproximativ jumătate din totalul sumei totale, restul fiind reprezentat de tarifele anuale de monitorizare a spectrului.“

Propuneri de simplificare legislativă
Reprezentantul Orange România a lansat o propunere care ar putea simplifica efortul ANCOM de a reinvesti banii obținuți de la operatori: „Ar fi mult mai rapid dacă operatorii ar fi lăsați să investească aceste sume, decât dacă banii sunt colectați de Autoritate și dați înapoi cu întârzierile de rigoare. ANCOM sau MCSI ar putea condiționa scutirea de plată a tarifelor de spectru în funcție de investițiile realizate de fiecare operator.“
Un alt aspect asupra căruia ANCOM și/sau MCSI trebuie să intervină îl reprezintă reglementarea rețelelor metropolitane. „În orașe, așa cum se prezintă situația la momentul actual, investițiile în 5G vor presupune amplasarea de mai multe antene și, inevitabil, dezvoltarea de rețele de fibră optică. De aceea, este necesară o reglementare pe costuri a rețelelor metropolitane de canalizație, acestea fiind un element obligatoriu pentru succesul 5G în orașele mari“, a explicat Odiațiu.
Și Valentin Popoviciu a adus în discuție un aspect care necesită intervenția autorităților de resort: simplificarea cadrului legislativ pentru procesele de autorizare a rețelelor de comunicații. „Este incredibil cât de greu se pot face astăzi lucrurile în țară, cât de mult durează și ce birocrație avem. Trebuie să parcurgi procese de autorizare aproape complet diferite de la comună la comună, de la sat la sat“, a confirmat și reprezentantul Telekom România, companie implicată în realizarea Ro-NET.
După cum se poate observa, Ziua Comunicațiilor 2018 a adus în prim-plan o serie de probleme reale și actuale ale industriei telecom locale. Și, parțial, și răspunsuri, care au fost analizate și dezbătute în fața unui audienței alcătuite din 500 de specialiști.

Cum a evoluat piața telecom în 2017
Președintele ANCOM, Sorin Grindeanu, a prezentat un raport asupra evoluției pieței de voce și internet mobil în 2017. Conform datelor preliminare, anul trecut s-au înregistrat:
• 22,4 milioane de utilizatori activi de telefonie mobilă (abonamente și cartele prepaid);
• Scăderea cu 9%, a utilizatorilor de cartele prepaid (o posibilă consecință a măsurilor luate de ANCOM în privința reducerii tarifelor de interconectare);
• Scăderea cu 3% a numărului de minute vorbite (în 2017 românii au vorbit la mobil aproximativ 69 de miliarde de minute);
• Scăderea cu 14% a numărului de SMS-uri trimise (anul trecut au fost transmise aproximativ 16 miliarde de SMS-uri);
• Volumul de apeluri efectuate în roaming s-a triplat, iar cel de apeluri primite a crescut cu aproximativ 81%;
• Traficul de SMS-uri în roaming a crescut cu 58%;
• 20,3 milioane de conexiuni la Internet mobil (în ușoară scădere față de 2016);
• 7,7 milioane de conexiuni 4G (cu 34% mai mult decât în 2016);
• Dublarea traficului de Internet Mobil (traficul mediu lunar per conexiune a ajuns la 1,42 GB).



Tags: comunicatii

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite