Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Corijenți la digitalizare

22 Iunie 2018



Trăim un paradox: România, țara făgăduinţei tehnologice cu ambiţii de Silicon Valley european şi conexiuni giga-rapide, a rămas corijentă la digitalizare. Deşi visam să avem un milion de programatori, companiile locale şi administraţia publică se zbat cu hârtii şi în ineficiență. La finalul lunii mai, statistica europeană a dat o lovitură orgoliului autohnon şi ne-a plasat pe ultima poziţie în The Digital Economy and Society Index (DESI), ediţia pe 2018. Sigur, nu se aştepta nimeni să fim pe lista fruntaşilor, însă după ultimele poveşti cu unicorni şi cloud-uri guvernamentale ne gândeam, cel puţin, că vom trece clasa. Suntem ultimii la digitalizare, cu un scor de 37.5, în condiţiile în care Bulgaria ne-a luat-o înainte cu 4-5 puncte. DESI evaluează anual elemente legate de conectivitate, competențe digitale, integrarea tehnologiei şi a comerţului online de către companii, dar şi accesul la servicii publice digitale. Vestea bună este totuşi că evoluăm, în 2014 scorul era de 12-13, vestea proastă este că evoluam în acelaşi ritm cu restul Europei şi nu reuşim să compensăm diferenţa.

Într-un plan de business, situaţia arată că doar 20% dintre companiile europene au un nivel ridicat de digitalizare, însă există diferenţe majore între vest (40% în Olanda şi Danemarca) şi est (sub 10% în România şi Bulgaria). Prin urmare și la capitolul integrarea tehnologiei digitale la nivelul companiilor România rămâne în continuare la finalul clasamentului și nu înregistrează progrese. Scorul este 17,8, în scădere cu 4 % față de anul trecut, în timp ce media UE a crescut cu 9 % în același interval. Ce înseamnă digitalizare în opinia statisticii europene? Nimic foarte savant, însă Digital Intensity Index evaluează 12 aspecte: câţi angajaţi au acces la Internet, gradul de mobilitate, existenţa unui website, a unor pachete ERP/CRM, platformă de e-commerce, vânzări online etc. La nivelul serviciilor publice, situaţia este la fel de dramatică, prin urmare vă scutesc de detalii supărătoare.

Scorul DESI surprinde două aspecte relevante pentru piaţa locală: lipsa de interes a antreprenorilor pentru tehnologie și lipsa de interes a autorităţilor pentru stimularea consumului de tehnologie. Avem programul rabla, avem ajutoare naţionale tranzitorii în agricultură, avem deduceri fiscale pentru programatori, grupuri de lucru 5G, dar nu avem o strategie coerentă pentru încurajarea companiilor locale în utilizarea tehnologiei în business. Complementar, scaunele la conferinţe rămân goale, iar articolele rămân necitite. Documentare puţină, cunoştinţe pe măsură. Recent, a fost anunţat un nou program de finanțare prin granturile Innovation Norway: trei direcţii, printre care una IT, cu 45 milioane euro disponibile, 1 noiembrie fiind termenul limită pentru depunerea proiectelor. Aş putea paria că majoritatea proiectelor vor fi pe direcţiile „green“ şi „sustenabilitate”, IT-ul va rămâne neînţeles şi intangibil. Mai mult, site-ul MCSI găzduieşte în mod curent un caz de fraudă la implementarea unui „sistem IT integrat” cu 140.000 euro finanţare nerambursabilă: furnizori fictivi, firme fără angajaţi, declaraţii false etc. Într-un astfel de context, puţin probabil că vom avea puterea să schimbăm ceva în clasamentul DESI pe anul viitor. De corijență la digitalizare poate scăpăm, rămân cele pentru interes și corectitudine.



Tags: digitalizare

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite