Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

USAMV București, conectată la provocările internaționale majore din educație și cercetare

22 Iunie 2018



Într-o lume tot mai globalizată şi interconectată, evoluția şi prestigiul unei universităţi depind într-o măsură din ce în ce mai mare de deschiderea şi dimensiunea internaţională. Pentru Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV Bucureşti), ultimii ani au stat sub semnul unui proces complex de afirmare pe scena internaţională. Am descoperit alături de rectorul Sorin Mihai Cîmpeanu care sunt fronturile semnificative de acţiune prin care încearcă să transforme internaţionalizarea în principalul driver de dezvoltare al universităţii pe termen mediu și lung. Poziția de preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) a sporit miza și responsabilitatea, profesorul Cîmpeanu asumându-și misiunea de a promova procesul de internaţionalizare a învăţământului superior românesc şi de transformare a ţării noastre într-o destinaţie academică de top. Calitatea extrem de onorantă pentru România, aceea de lider al celei mai mari rețele academice la nivel mondial – Agenția Universitară a Francofoniei (AUF), rețea ce reunește aproape 1000 de instituții de învățământ superior din 111 țări, se constituie într-o solidă garanție pentru justețea acestei viziuni referitoare la rolul și importanța internaționalizării activităților academice.

Internaţionalizarea este pentru dumneavoastră o preocupare constantă şi laitmotivul ultimilor ani, considerând că este calea cea mai sigură prin care universităţile pot supravieţui şi evolua. Conferinţa „Agriculture for life, life for agriculture“ este un instrument puternic de afirmare pe scena ştiinţifică internaţională, oferind vizibilitate şi recunoaştere la cel mai înalt nivel. Mai mult, în luna iunie aţi reuşit să atrageţi şi organizarea concomitentă a CASEE în USAMV Bucureşti, devenind astfel un hub regional pentru evenimente ştiinţifice prestigioase. Ce beneficii capitalizaţi în urma acestei asocieri? Ce oportunităţi se deschid?
Înainte de toate, aş dori să vă precizez că întreg învăţământul superior se confruntă, la nivel global, într-o măsură mai mică sau mai mare, cu o serie de provocări majore legate de calitate, de angajabilitate şi dezvoltare. În primul rând, nevoia de creştere a calităţii se face simţită în domeniul educaţiei şi formării, al cercetării ştiinţifice, dar şi al guvernanței universităţilor. Pe de altă parte, angajabilitatea absolvenţilor în raport cu aspiraţiile lor personale şi profesionale, dar şi în raport cu cerinţele pieţei muncii, se poate consolida doar printr-o susţinere reală şi eficientă a parteneriatului între mediul academic şi mediul socio-economic, acest lucru însemnând atât adaptarea ofertei educaţionale a universităţilor, cât şi încurajarea/determinarea unui comportament proactiv din partea întreprinderilor. Cea de-a treia provocare majoră vizează consolidarea rolului universităţilor drept motoare ale dezvoltării locale şi regionale. Internaţionalizarea se constituie într-un instrument esenţial care poate facilita, într-o manieră transversală, atingerea obiectivelor subscrise celor trei provocări majore, calitate-angajabilitate-dezvoltare.
Aflată la cea de-a şaptea ediţie, Conferința „Agriculture for life, life for agriculture" a devenit un eveniment științific internațional de referinţă în domeniul științelor vieții, cu valenţe semnificative în raport cu întreg spectrul învăţământului superior românesc. Reunind anual reprezentanți ai mediului academic și profesioniști, evenimentul reuşeşte astfel să asigure din ce în ce mai bine atât diseminarea celor mai noi şi valoroase rezultate, cât şi crearea unui mediu propice pentru stabilirea unor noi colaborări, materializate prin încheierea de parteneriate internaţionale, atât în planul cercetării ştiinţifice, cât şi în cel al educaţiei, atât în interiorul mediului academic, cât şi între mediul universitar şi cel socio-economic.
Evenimentul contribuie la realizarea dublei misiuni a USAMV București – educaţie&cercetare ştiinţifică, crescând vizibilitatea și prestigiul universității în plan internațional. Acest lucru este evidențiat prin creșterea constantă a numărului de participanți, pe de-o parte, dar și prin creșterea nivelului de schimb de informații și colaborare cu partenerii din mediul de afaceri, în special din mediul agricol. Astfel, conferința contribuie la crearea de cunoaștere, dar şi la valorificarea acesteia prin transfer în mediul economic.
Ediția de anul acesta s-a deosebit de precedentele ediţii prin faptul că a fost organizată concomitet cu cea de-a 9-a ediție a conferinței CASEE „Research based education at life science universities in the Danube region towards a sustainable future". Acest fapt a condus spre o mai mare deschidere către instituțiile de profil din regiunea centrală și de est a Europei, la consolidarea parteneriatelor deja existente, dar și la inițierea unora noi.
USAMV București este membră a consorțiului ICA-CASEE (Asociaţia europeană a universităţilor de ştiinţele vieţii – Reţeaua universităţilor din Europa Centrală şi de SE), iar inițiativa organizării conferinței de anul acesta la București reprezintă, sigur că da, un plus pentru vizibilitatea instituției noastre, dar și a României și a învățământului superior românesc în general. A fost o oportunitate extrem de importantă pentru a evidenția faptul că universităţile româneşti dispun de o infrastructură didactică și de cercetare cu un important potenţial de dezvoltare şi de valorificare a competențelor existente. Aş îndrăzni să adaug faptul că USAMV București are cel de-al doilea campus ca mărime din România, încercând să ofere studenților atât premisele unei formări profesionale la standarde de top, cât şi importante facilităţi sociale şi oportunităţi de dezvoltare personală. Putem spune că organizarea celor două conferințe concomitent ne-a oferit șansa de a extinde hub-ul regional, cele două evenimente potențându-se reciproc.

Cele două conferinţe surori au luat pulsul cercetării ştiinţifice desfăşurate în universităţile europene de life science, oferind o imagine relevantă despre dinamica internaţională în domeniu. Care au fost noutățile, cifrele cele mai importante care vorbesc despre forţa şi calitatea celor două evenimente?
Din anul 2012, de când a debutat Conferința Internațională „Agriculture for life, life for agriculture“ și până la ediția prezentă, am constatat cu bucurie faptul că acest eveniment a devenit tot mai apreciat și atrăgător pentru cercetători, profesori şi specialiști în domeniu. La ediţia de anul acesta au participat cercetători din 42 de țări de pe toate cele 5 continente, numărul autorilor celor peste 700 de lucrări științifice înregistrând o creştere de 10% în raport cu anul anterior. Printre prioritățile acestei ediții a conferinței s-a numărat și încurajarea tinerilor studenţi/doctoranzi. Astfel, peste 120 de lucrări au ca prim autori studenţi doctoranzi. O altă prioritate a fost promovarea rezultatelor cercetării științifice românești, peste 150 de lucrări ştiinţifice având prim autori din cadrul Consorțiului românesc al Universităților de Științe Agricole și Medicină Veterinară - Științele Vieții.
Aş dori să precizez că aportul unor keynote speakeri din cele mai prestigioase universităţi din Austria, Elveţia, Cehia, Croaţia, Polonia ș.a. a adus o plusvaloare de excepţie acestei ediţii a conferinţei, atât în secţiunea plenară, cât şi pentru fiecare din cele 7 secţiuni : Agronomy, Horticulture, Animal Science, Veterinary Medicine, Land Reclamation, Earth Observation & Surveying, Environmental Engineering, Biotechnology, Management and Economics in Rural Areas. Creşterea calităţii şi a diversităţii subiectelor abordate, precum şi importanța acestora s-a reflectat prin indexarea a 6 reviste ştiinţifice în baza de date Thomson Reuters Web of Science, încă 2 reviste aflându-se în proces de evaluare. Mai mult decât atât, ca şi recunoaştere a calităţii, au fost indexate şi articolele din ediţiile precedente. Acesta este un pas important spre creşterea vizibilităţii rezultatelor cercetării şi o recunoaştere a valorii pentru autorii care publică în revistele USAMV Bucureşti. Tot din perspectiva calităţii, pentru a selecţiona cele mai relevante lucrări, rata de respingere a fost de peste 20%, autorii celor aproape 200 de lucrări ştiinţifice respinse beneficiind de explicaţii menite să-i sprijine în îmbunătăţirea acestora, acolo unde subiectele abordate indicau un grad semnificativ de relevanţă.



Ca şi elemente de noutate ale celei de-a şaptea ediţii a conferinţei, putem menţiona publicarea lucrărilor selectate în cea mai nouă revistă a USAMV București, Conference proceedings Agriculture for Life, Life for Agriculture, pe platforma De Gruyter, cu depunerea dosarelor pentru indexare atât în WoS, cât şi în Scopus, faptul că USAMV este anul acesta în top publishers raportat la numărul jurnalelor publicate în Web of Science - Emerging Sources Citation Index (2005-2017), precum şi faptul că USAMV a înregistrat o creştere de 58% a numărului de articole indexate Web of Science Core Collection. La nivel de organizare, ar putea fi de menţionat implementarea unui sistem bazat pe coduri QR, prin care fiecare participant poate afla în timp real informaţii relevante.
Conferința CASEE „Research based education at life science universities in the Danube region towards a sustainable future“ a înregistrat un număr de 111 participanţi din Cehia, Croaţia, Bosnia Herzegovina, Polonia, Austria, Moldova, Ungaria, Germania, Italia şi România. Cele 85 de lucrări ştiinţifice prezentate au fost grupate în 6 secţiuni: Modern agriculture and rural development (including landscape planning), Renewable resources – possibilities and constraints (including forests and biotechnology), Sustainable food systems and quality, Environmental safety and climate change, Agricultural engineering (ATAE) şi New challenges in animal science and veterinary medicine.



Cum veţi maximiza posteveniment capitalul de cunoaştere, resursele acumulate?
Unul dintre dezideratele majore pe termen mediu și scurt îl reprezintă creșterea vizibilității cercetărilor și articolelor ştiinţifice ale autorilor români. Încă din anul 2016 am iniţiat acest demers, intrând în parteneriat cu prestigioasa editură Elsevier, care mai apoi a continuat cu extinderea colaborării și cu platforma De Gruyter, cu depunerea dosarelor pentru indexare atât în WoS, cât şi în Scopus, colaborări pe care dorim să le menținem și să le extindem. De asemenea, s-au făcut eforturi şi prin prisma susţinerii tuturor jurnalelor științifice ale USAMV București, astfel că în prezent 6 din cele 8 jurnale sunt deja recunoscute la nivel internațional prin indexarea în baza de date Thomson Reuters Web of Science. Parteneriatele transnaţionale și proiectele comune de cercetare vor rămâne în continuare un obiectiv major al USAMV București.

Alături de celelalte universităţi de life science, USAMV Bucureşti este un protector şi un dezvoltator atât al naturii (prin cercetare ştiinţifică), cât şi al naturii umane (prin educaţie). Aţi participat recent la Conferinţa interministerială de la Paris, unde s-a discutat despre necesitatea găsirii unui echilibru corect între educaţie şi cercetare. Care consideraţi că ar trebui să fie ponderea activităţilor didactice în raport cu cele ştiinţifice într-o universitate de life science? Care este modelul îmbrăţişat şi implementat de USAMV Bucureşti?
Misiunea oricărei universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică este şi trebuie să rămână una echilibrată pe cele două paliere care sunt fără doar şi poate la fel de importante. Consider însă că se impune o precizare esenţială: păstrarea ordinii fireşti, educaţie şi cercetare. Este lipsit de credibilitate să-ţi propui promovarea, încă de la bun început, din primii ani ai ciclului de licenţă, a unui raport egal între educaţie şi cercetare. Pentru a forma competențe de cercetător, este nevoie mai întâi de educaţie. Educaţie fără cercetare se poate concepe, dar cercetare ştiinţifică făcută de tineri fără educaţie rămâne un nonsens. Nu este mai puţin adevărat că în ciclurile superioare, master şi mai ales doctorat, cercetarea ştiinţifică este şi trebuie să fie în mod firesc predominantă.
Educaţia este fundamentul construcţiei competențelor de cercetător, cercetarea ştiinţifică generează progres şi competitivitate, conducând la dezvoltarea necesară creării de resurse care mai apoi să fie din nou investite în educaţie şi cercetare. Consider că acesta este unicul ciclu firesc al dezvoltării, iar cei ce minimizează importanța educaţiei fac o mare greşeală, pe care am putea să o plătim cu toţii.
Specificul unei universităţi de ştiinţe agronomice şi medicină veterinară ne obligă poate mai mult decât în alte domenii la un echilibru bine gândit între activitatea didactică și cea de cercetare științifică. Am dezvoltat infrastructura existentă în universitate, având astăzi unul dintre cele mai performante Centre pentru studiul calității produselor agroalimentare, o entitate care susține nu numai activitatea cercetătorilor din universitate, dar încearcă să aducă un ajutor real celor care profesează sau doresc să dezvolte o afacere în aceste domenii. De asemenea, am făcut eforturi pentru modernizarea celor trei stațiuni de cercetare: Stațiunea Belciugatele/Moara Domnească, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Pietroasa, Ferma pomicolă și Pepiniera Istriţa.
USAMV Bucureşti încearcă să susţină cât mai eficient tinerii cercetători, încurajând implicarea acestora în activitățile de cercetare științifică aferente proiectelor naționale şi/sau internaționale, oferindu-le acestora posibilitatea de a participa la schimburi de experiență în instituții partenere. Politica de încurajare a tinerilor doctoranzi trebuie să rămână una dintre prioritățile USAMV București. De asemenea, avem în vedere participarea la cât mai multe evenimente cu caracter științific și inovativ, atât în țară, cât și în străinătate, în cadrul cărora rezultatele științifice să poată fi valorificate și apreciate.



Cum decurge procesul de internaţionalizare în cadrul USAMV Bucureşti pe palierul educaţional? Aveţi o strategie pe termen lung, o actualizare a acesteia în ultima perioadă, instrumente potrivite de materializare?
În ceea ce privește internaționalizarea, un fenomen global în continuă evoluție, USAMV București a dezvoltat și s-a implicat într-o serie de programe internaționale care vizează schimburile de studenți și profesori, schimbul de experiență şi cooperarea în proiecte de cercetare. Promovarea Universității reprezintă un alt punct de interes, în acest sens fiind permanent preocupați de promovarea ofertei educaționale și a facilităților asigurate studenților. Un obiectiv deosebit de important în ceea ce privește internaționalizarea îl reprezintă încheierea de acorduri de colaborare cu universități din Uniunea Europeană, dar și din afara acesteia, permițând studenților români, dar și celor din străinătate să participe la mobilități de studiu și plasament.
Avem în vedere importanţa dezvoltării ofertei educaționale în limbi de circulație internațională. În prezent USAMV București are o serie de programe de studiu la nivel de licenţă sau master, disponibile în engleză și/sau franceză – Veterinary medicine, Food safety and biosecurity, Biotechnology and entrepreneurship, Farm management and agribusiness development, Management of rural hospitality industry. În paralel cu dezvoltarea de noi programe disponibile în limbi de circulaţie internațională, rămân foarte importante activitățile de promovare a ofertei educaţionale.
Creşterea numărului de proiecte de cercetare cu finanţare europeană depuse şi extinderea finanţării şi către alte sisteme de finanţare susținute de către Uniunea Europeană și nu numai reprezintă o altă prioritate și o oportunitate de a crea echipe mixte, interculturale de lucru și de a spori vizibilitatea universității și a activității cercetătorilor și experților noștri.
Un focus important oferim dezvoltării profesionale a doctoranzilor, pe care dorim să îi susținem în activitatea lor, încurajându-i, prin implicarea în proiecte europene unde au oportunitatea de a-și îmbunătăți abilitățile și noțiunile specifice domeniului de studiu și cercetare.

În calitate de preşedinte al CNR sunteţi un integrator de proiecte strategice pentru învăţământul superior, în direcţia creşterii competivităţii şi a performanţelor sale. Cum aţi gândit ofensiva internaţionalizării universităţilor româneşti şi a dezvoltării cooperării interuniversitare?
Strategia de internaţionalizare a universităţilor româneşti are la bază exact cooperarea interuniversitară despre care ați menționat. În prezent, universitățile din România au adoptat o strategie comună de promovare a ofertei educaționale românești într-un mod unitar, fapt ce sporește șansele de creștere a capitalului de imagine al instituțiilor de învățământ superior din România, dar și al țării noastre. Efortul comun de promovare a programelor de studii și, în general, a României ca destinație universitară de top, cu taxe de studiu accesibile, cu infrastructură și resursă umană înalt calificată, s-a concretizat sub umbrela conceptului Study in Romania. Ne bucurăm, ca multe alte țări europene, de o platformă completă și integrată de promovare a programelor de studii românești, accesibilă din întreaga lume, care doreşte să faciliteaze accesul rapid la sistemul de învățământ superior din România.



Aţi reuşit anul trecut o premieră şi totodată o performanţă: să (re)uniţi universităţile sub umbrela conceptului Study in Romania, astfel încât participarea lor la evenimente şi expoziţii internaţionale de educaţie nu mai este individuală şi nici izolată. Există acum o complementaritate de ofertă academică, un mod prin care România se prezintă în mod unitar. Universităţile româneşti fac acum front comun în direcţia internaţionalizării, funcţionează ca o echipă. Cum gândiţi diversificarea modalităţilor de promovare a ofertei educaţionale a universităţilor româneşti şi expunerea lor la cât mai multe evenimente educaţionale de prestigiu?
O promovare personalizată a ofertei educaţionale a fiecărei universităţi româneşti, sub umbrela conceptului unic Study in Romania, cred că este soluţia cea mai eficientă. Ar putea fi oportună şi o promovare pe domenii de pregătire sau promovarea unui concept de hub de educație și cercetare zonal, în funcție de cerințele de pe diferite piețe de muncă. Efortul comun în direcţia internaţionalizării învățământului românesc depus de către instituțiile de învățământ superior din țară, integrate de către Consiliul Național al Rectorilor din România, cu susţinerea Ministerului Educaţiei Naţionale, dar şi a Ministerului Afacerilor Externe, are ca obiectiv principal promovarea României ca destinație educațională de top, cu tradiţie, infrastructură și calitate a învățământului la cele mai înalte standarde, în condiţii competitive de cost.
După succesul înregistrat anul trecut la Sevilla, prin participarea unui număr de 21 de universităţi româneşti la cel mai mare târg educaţional din Europa, am participat anul acesta la târguri educaţionale în Emiratele Arabe Unite, Maroc, Ucraina. Urmează tot anul acesta participarea la evenimente academice internaţionale în Turkmenistan, Elveția - Geneva (cu o participare record a 31 de universităţi româneşti), Portugalia, Tunisia, Kazakhstan, Azerbaidjan, Georgia, Japonia şi Vietnam.




Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite