Revista >> Iunie 2018 [Nr. 205] >> Cercetare & Invatamant superior

Erasmus+ își extinde beneficiile în învățământul preuniversitar românesc

Radu Ghitulescu

22 Iunie 2018

Sute de școli și licee din România au accesat în ultimii ani Programul Erasmus+ pentru a oferi atât elevilor, cât și profesorilor alternative educaționale capabile să răspundă cerințelor și nevoilor noilor generații. Și, cu sprijinul Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), entitate care gestionează programul Erasmus+ în România, au reușit să obțină rezultate viabile, confirmate de partenerii europeni.

65% dintre copiii care merg astăzi la școală vor practica meserii care încă nu există. Verdictul raportului „The Future of Jobs“, prezentat în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos din 2016, nu reprezintă însă o noutate în sine.
Cercetări realizate în întreaga lume au evidențiat necesitatea identificării de soluții noi, care să grăbească adaptarea procesului educațional la realitățile celei de A Patra Revoluții Industriale. Spre exemplu, studiul „Cultura elevilor și învățarea“ (publicat în 2015 de Institutul de Științe ale Educației din România) arată că învățământul autohton trebuie să încurajeze pluralismul educațional prin susținerea existenței alternativelor educaționale și să utilizeze metode activ-participative și interactive de grup, pentru a dezvolta o învățare activă, în contexte sociale variate.
Sunt deziderate universal valabile, pe care școlile și liceele din România le transpun deja în practică prin intermediul Programului Erasmus+. Conform datelor ANPCDEFP, în 2017, numărul proiectelor de parteneriat în domeniul educației școlare (Acțiunea Cheie 2), a înregistrat o creștere de aproximativ 50% față de perioada precedentă, rezultat care confirmă faptul că învățământul preuniversitar românesc este tot mai interesat de oportunitățile Erasmus+.
Vă prezentăm patru proiecte europene, derulate în intervalul 2014-2017, care vă pot ajuta să înțelegeți cât de utile sunt astfel de inițiative elevilor, profesorilor, dar și instituțiilor de învățământ în sine.

Liceul Teoretic „Tudor Arghezi“ din Craiova -
Cross-Curricular Approaches to Mathematics and Sciences in Formal and Informal Contexts
Proiectul, inițiat și coordonat de către Liceul Teoretic „Tudor Arghezi“ și derulat alături de parteneri din Turcia, Spania, Polonia, Grecia, Italia și Croația, a avut ca obiectiv stimularea interesului elevilor pentru studiul unor discipline considerate „grele“, precum matematica și științele exacte, ridicarea nivelului de înțelegere și cunoaștere a acestor discipline prin utilizarea unor abordări inter-curriculare și evidențierea legăturii dintre conceptele teoretice și realitatea înconjurătoare.
„Am promovat învățarea bazată pe probleme conectate cu viața de zi cu zi, prin utilizarea noilor tehnologii și oferind elevilor oportunități de învățare, de lucru și cooperare în echipe multinaționale. În plus, profesorii noștri au realizat schimburi de bune practici la nivel european, punând laolaltă experiența didactică a peste 30 de cadre din cele 7 școli partenere în producerea rezultatelor proiectului. Rezultatele intelectuale create de echipa multinațională, în special platforma de e-învățare realizată și setul de instrumente de instruire, sunt resurse educaționale valoroase, care pot fi utilizate nu doar de către școlile implicate, ci de întregul mediu educațional european interesat de abordările cross-curriculare ale matematicii și științelor“, ne-a explicat profesoara Anca Gabriela Bărbulescu, coordonatorul proiectului.
Participarea la proiect a contribuit la creșterea prestigiului școlilor în comunitatea locală, acestea devenind cunoscute ca pionieri în introducerea unei noi metodologii, dar și ca furnizori de formare prin contribuția formatorilor de cadre didactice și prin asigurarea accesului liber la toate instrumentele metodologice concepute în cadrul proiectului.
Totodată, prin implementarea și după terminarea proiectului și a cursului opțional „Cross-Curricular Approaches to Mathematics and Sciences“, elevii și-au îmbogățit cunoștințele din diverse științe exacte și de limbă engleză și s-au familiarizat și cu implementarea metodologiei CLIL în procesul de predare-învățare.

Liceul Tehnologic Economic „Virgil Madgearu“ din Iași
Listen Stories engaged in the Past – the Second World War
Inițiatorul proiectului a fost Liceul Tehnologic Economic „Virgil Madgearu“, care a cooptat în această inițiativă instituții de învățământ preuniversitar din Croația, Germania, Turcia și Marea Britanie, interesate de tema propusă: evidențierea impactului, consecințelor și implicațiilor morale ale celui de-al Doilea Război Mondial asupra oamenilor și țărilor implicate în conflagrație.
„Prin intermediul proiectului «Ascultă povestirile trecutului – al Doilea Război Mondial» ne-am propus ca, pe de o parte, elevii noștri să se apropie de trecut, iar pe de altă parte să promovăm valorile autentice, interculturalitatea, cunoașterea și respectul reciproc, condiții de bază pentru cetățenii Europei unite. Pentru a contracara dificultățile ridicate de complexitatea temei, ne-am propus o altfel de abordare, prin activități educative non-formale, precum «Biblioteca vie», «Teatru Forum», activitățile din cadrul «Clubului pentru Pace», vizitele de documentare în locuri de interes pentru tematica proiectului, în care au fost implicați peste 150 de elevi și 10 de profesori din fiecare instituție parteneră. Proiectul a permis cumularea experiențelor diferite asupra celui de-al Doilea Război Mondial și după încheierea acestuia în cele cinci țări partenere, oferind participanților oportunitatea conturării unei imagini mai ample cu privire la impactul acestui eveniment major din istoria omenirii“, ne-a precizat profesoara Daniela Livădaru, coordonatorul proiectului.

Produsele intelectuale ale proiectului, traduse în limbile țărilor partenere, sunt cărțile „Ascultă povestirile trecutului – Mărturii din al Doilea Război Mondial“, care reunesc 25 dintre cele mai relevante mărturii culese de elevi de la puținii supraviețuitori care își mai pot spune povestea, și „Activități non-formale – al Doilea Război Mondial: Aplicații“, care cuprinde cinci exemple de activități și 10 dintre cele mai reprezentative scenarii adaptate de elevi pentru dramatizare.
Prin cercetările întreprinse de elevi în cadrul activității „Biblioteca vie“, prin lecturarea de către aceștia a unor opere naționale având ca subiect central al Doilea Război Mondial, prin dramatizările realizate și utilizarea mijloacelor media, proiectul a încurajat dezvoltarea literației, sub principalele ei aspecte (informațională, media, tehnologică), o competență transversală prioritară la momentul actual. Totodată, dezbaterile și activitățile din cadrul „Clubului pentru Pace“ au contribuit și la dezvoltarea altor competențe relevante pentru elevi și profesori, precum gândirea critică, creativitatea, colaborarea, comunicarea, flexibilitatea, dezvoltarea inițiativei sociale etc.

Colegiul Național „Simion Bărnuțiu“ din Șimleul Silvaniei
Chemistry experiments: a European approach
Proiectul, inițiat de către Colegiul Național „Simion Bărnuțiu“, alături de cinci școli partenere din Olanda, Austria, Grecia și Turcia, a urmărit crearea unei baze teoretice și metodologice pentru profesorii de chimie, facilitând acestora pregătirea lucrărilor experimentale didactice și ilustrarea anumitor fenomene și tehnici care nu se pot aplica în școală. Totodată, materialele rezultate se adresează elevilor pasionați de chimie, care doresc să aprofundeze tehnicile experimentale și să învețe noi metode și abordări diferite.
„Prin intermediul proiectului participanții și-au dezvoltat numeroase competențe profesionale din domeniul chimiei, grație schimbului de bune practici care s-a realizat între profesori, cu ocazia celor cinci activități de formare. Aceștia au experimentat abordări alternative sau puncte de vedere diferite de experiență profesională proprie, toate demonstrând complexitatea demersului realizat de-a lungul celor doi ani de muncă în comun. De asemenea, participanții și-au dezvoltat competențe digitale, precum și competențe de redactare a textelor științifice și de editare a unor manuale experimentale, necesare creării unor materiale destinate tiparului, respectiv mediului virtual. Experiența interculturală, firească unui parteneriat pe doi ani între șase școli europene, a îmbogățit experiența personală a fiecărui participant și și-a lăsat profund amprenta asupra caracterului produselor finale elaborate în cadrul proiectului“, ne-a explicat profesorul Mircea Braban, coordonatorul proiectului.
În cadrul proiectului s-a realizat o colecție de 190 înregistrări video ale unor experimente de chimie desfășurate în școală, disponibile pe un canal public YouTube, care pot fi prezentate la clasă, reprezentând baza de pornire a unor lucrări experimentale realizate la orele de chimie. De asemenea, a fost realizat un manual experimental de chimie pentru ciclul secundar, ca un suport teoretic pentru fenomenele de natură chimică prezentate în înregistrările video. Cel de al treilea produs intelectual al proiectului este o aplicație software care gestionează o bază de date offline de înregistrări video cu experimente de chimie și care poate fi extinsă în funcție de experiența profesională și nevoile utilizatorului.

Inspectoratul Școlar Județean Vaslui
Wellbeing and Inclusion for New Educational Resources
Inspectoratul Școlar Județean Vaslui a derulat în perioada 2014-2016, în parteneriat cu comuna Marsciano, din provincia Perugia, Italia, un proiect care să ajute la conștientizarea de către școli, autorități locale și comunități a faptului că migranții și re-migrații – copii și tineri și familiile lor – constituie un grup vulnerabil, dezavantajat, care se confruntă cu probleme deosebite. Proiectul nu s-a rezumat însă doar la acest aspect, ci a contribuit și la identificarea unor măsuri concrete, adaptate nevoilor acestora, pentru a le asigura confortul școlar – prin crearea unui mediu educațional incluziv, prietenos și fără discriminare – și social, prin implicarea mai activă a familiilor în viața propriilor copii, a școlii și a comunității.
„La nivel local și regional, proiectul a generat un interes crescut al școlilor cu privire la nevoile reale de integrare a elevilor migranți în Italia și conștientizarea apariției unui nou grup vulnerabil în creștere: elevii și familiile re-migrate în România. Chiar dacă școala italiană are experiență în integrarea elevilor imigranți, s-a constatat că nu a existat o evaluare clară a necesitătilor de incluziune școlară a elevilor migranți. În acest context, proiectul a oferit un grup de indicatori de incluziune a elevilor migranți și re-migrați, indicatori care s-au dovedit a fi foarte utili în evaluarea și analiza problemelor și nevoilor acestor elevi. Profesorii italieni nu știau care sunt problemele școlare ale migranților atunci când se întorc în țara de origine după o perioadă de viață și de educație în străinătate. De exemplu, chestionarele aplicate în cadrul studiului de caz au avut un rol important în înțelegerea nevoii de a sprijini elevii migranți pentru a-și conserva limba maternă, cultura și tradițiile, dar și în valorificarea acestora la școală și în comunitatea de adopție“, ne-a explicat profesoară Landiana Mihnevici, coordonatorul proiectului în România.
În timpul cursului de formare „Inclusive School, Inclusive Community“, profesorii români și italieni au avut schimburi de experiență pedagogică și socială, atât teoretică, cât și practică, foarte utile. Cadrele didactice au avut astfel ocazia să cunoască și să înțeleagă mai bine cele două sisteme educaționale, reglementările școlare și, în special, diferențele existente. Ceea ce le-a permis să găsească noi căi de abordare a elevilor migranți și re-migrați, precum și măsuri de sprijin mai eficiente pentru incluziunea și confortul școlar al acestora.
După încheierea proiectului, în anii școlari 2016-2017 și 2017-2018 indicatorii de incluziune au fost aplicați și în unitățile școlare din județ unde există un număr crescut de elevi re-migrați, pentru a afla cu ce probleme se confruntă aceștia și familiile lor, și au fost incluse măsuri de sprijin în planurile de dezvoltare instituțională și în planurile manageriale anuale.

Ce învață elevii în proiecte...
ANPCDEFP a publicat recent studiul „Ce învață elevii în proiecte și nu învață la școală“, în care au fost analizate rezultatele proiectelor Erasmus+ finanțate în anul 2014. Concluziile cercetării, importante și relevante pentru învățământul preuniversitar autohton, sunt sintetizate, parțial, în mărturia unui participant la unul din proiecte: „În școală fiecare muncește pentru el. În proiecte am învățat să lucrăm împreună pentru un rezultat bun de care să ne bucurăm cu toții. În școală accentul se pune foarte mult pe teorie, dar cultura universală nu poate fi învățată teoretic. Cu ajutorul proiectelor am luat parte la viața de zi cu zi a unor persoane din alte țări și am ajuns să le cunoaștem și să le înțelegem mai bine cultura.“