Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

10 ani de la ultima criză financiară

26 Iulie 2018



Au trecut 10 ani de la criza din 2008, și putem citi în publicațiile de specialitate și nu numai, faptul că există din ce în ce mai multe semne care prevestesc o nouă criză. Chiar dacă aceasta este puțin probabil să se întâmple în acest an, există îngrijorări din ce în ce mai mari în anumite privințe.

Semnele prevestitoare unei noi crize
În primul rând, conform articolului scris de Cătălina Apostoiu, La zece ani de la criza financiară mondială, excesele au reapărut. FMI nu exclude un nou şoc, o îngrijorare pentru specialiști o reprezintă datoriile. Foarte mulți americani au început să se împrumute, mai ales pentru mașini sau pentru studii, până în 2007 împrumuturile fiind mai mult pentru case. ,,Ultimul tip de împrumuturi a înregistrat astfel mai mult de o dublare în 10 ani, atingând 1.300 miliarde de dolari” (Apostoiu, 2017), datoriile crescând astfel de la 190% din PIB, la 230%, dacă ne referim la Statele Unite (ibidem, 2017). În același context, conform aceleiași surse care citează din Le Monde, țările care au monedă euro și-au întârit instituțiile, dar această susținere nu poate exista la nesfârșit, iar şefa FMI, Christine Lagarde, a atras atenția miniștrilor de finanțe să se comporte cu prudență și să ia în calcul o eventuală criză financiară care ar putea să apară în viitor (ibidem, 2017).

Pe site-ul Bloomberg un articol recent dezvoltă cele patru mari riscuri care există acum, la 10 ani de la falimentul fraților Lehman care a dus la criza din 2008. Primul risc este acela al datoriei, Statele Unite având o datorie externă cu 70 de trilioane de dolari mai mare față de anul 2008 (fără datoriile publice și private). Al doilea risc este limitarea cu care se poate face o manevră împotriva unei eventuale crize din pricina dobânzilor care sunt la niveluri foarte scăzute. În al treilea rând, politica este mult mai fragilă decât în anul 2008, ceea ce creează insecuritate și impredictibilitate financiară și în Statele Unite, nu doar în România, iar în al patrulea rând a scăzut încrederea în ordinea internațională, președintele Trump fiind în relație mult mai proastă cu aliații Statelor Unite ca în urmă cu 10 ani (Kapoor, 2018).

În altă ordine de idei, există pericolul inflației, pieţele financiare anticipând ,,de ceva timp că Rezerva Federală (Fed) o va majora de două sau trei ori anul acesta” (,,De ce s-a prăbușit, luni, Wall Street-ul și cât de iminentă este o criză economică mondială. Analiști: << Nu este cazul să intrăm în panică. Este greu de imaginat un scenariu ca cel din 2008 >>”, 2018). Inflația este poate cea mai important factor care poate fi controlat de bănci, acum mai puternică decât în 2008, dar rămâne un factor de îngrijorare cu privire la o eventuală criză economică. Conform aceleiași surse, ,,o serie de analişti au avertizat că politica de stimulente aplicată de Guvernul Trump poate duce la o supraîncălzire a economiei, iar unii dintre aceştia au interpretat ultimele zile de la Bursă drept o confirmare a acestor temeri” (ibidem, 2018, Secțiunea ,,Pericolul inflației”). Oamenii nu sunt chiar atât de interesați de ceea ce declară președintele american pentru că declarațiile lui se schimbă foarte des, iar pe graficele bursei se poate observa că nu deviază atât de mult în urma declarațiilor președintelui, însă dacă ar pune în aplicare chiar tot ceea ce declară, cu siguranță că analiștii ar fi și mai îngrijorați. O măsură pe care administrația Trump a luat-o este însă reforma fiscală (cea în care s-au tăiat anumite impozite ale companiilor la stat precum și ale salariaților), dar care a dus la venituri mai mici la bugetul de stat, în condițiile unei noi crize de care aminteam mai sus. ,,Conform estimărilor Biroului pentru buget din Congres, acesta va creşte până la 1.700 miliarde dolari în zece ani, din cauza reformei” (ibidem, 2018, Secțiunea ,,Pierderea încrederii”), în timp ce America are o datorie față de China pe care nu a plătit-o încă (aceasta fiind în mai 2018 de 1,18 trilioane de dolari) (,,The US Debt to China. Exactly How Much U.S. Debt Does China Own? And Why?”, 2018).

O altă problemă ar mai fi și restricțiile pentru comerțul liber instituite de administrația Trump. Chiar dacă Statele Unite au fost poate cel mai bun exemplu al comerțului internațional, ,,guvernul Donald Trump, însă, merge pe o politică protecţionistă pentru a încuraja producţia internă în faţa competiţiei externe” (ibidem, 2018, Secțiunea ,,Restricțiile pentru comerțul liber”). Favorizarea producției poate avea efecte pozitive până la un punct, însă izolarea Statelor Unite pe plan mondial nu poate să aducă câștig de cauză nici unei țări.

Regândirea politicilor de dezvoltare
Criza din 2008 a fost o criză în care s-au pierdut foarte mulți bani. Autorul Emilian M. Dobrescu (2012) scrie că ,,pierderile de pe pieţele internaţionale de capital, cumulate pentru perioada septembrie 2008-februarie 2009 se ridică la fabuloasa sumă de 34,6 mii de miliarde de dolari, potrivit unor informaţii publicate de Agenţia Centrală de Informaţii a Statelor Unite – CIA” (paragr. 3). Conform aceleiași surse, ,, pieţele de capital au pierdut mai mult de jumătate din valoare în contextul în care, la sfârşitul anului 2007, valoarea totală a pieţei mondiale de capital era de 66,82 mii de miliarde de dolari” (Dobrescu, 2012, paragr 3). Pierderile au fost foarte mari și foarte rapide. Foarte important a fost atunci pentru bănci infuzia unui capital pe piață, precum și planurile de ieșire din criză instituite atât de SUA cât și de UE.
UE a instituit Planul de Relansare Economică (PRE) al ţărilor membre UE, în valoare de 200 miliarde de dolari, care viza acordarea de avansuri din fondurile structurale, scutiri de taxe, dar și garanţii ce pot fi acordate şi ajutoare de stat. Atunci au fost propuse ,,măsuri de economisire a energiei, folosirea pe scară largă a energiilor regenerabile, activităţi de impuls fiscal pentru realizarea primelor două măsuri, precum (și) scutirea de TVA a produselor şi serviciilor << verzi >> din domeniul construcţiilor sau reducerea TVA pentru servicii care implică << munca intensivă >>” (Dobrescu, 2012, Secțiunea ,,Planul de relansare economică a Uniunii Europene”, paragr. 1). Foarte mult s-a pus accent pe frizerii, saloane, servicii de reparații de pantofi, acolo unde s-au pierdut locurile de muncă pentru a fi impulsionați aceștia să își găsească un alt loc în care să muncească, unde să poată fi angajați. Tot de atunci s-a încurajat și construcția de mașini electrice, mai prietenoase cu mediul, care să fie mai eficiente din punct de vedere energetic. Chiar dacă în România există un număr infim de mașini electrice (562 în toată țara) (Recensământul mașinilor electrice: 562 de unități există în prezent în România, dintre care peste jumătate sunt în București, 2018), în China și SUA fiind peste 300.000, respetiv 150.000 (Barza, 2017).

Alte oportunităţi de dezvoltare economică au mai fost ,,în agricultura durabilă, prin metode alternative de producţie, evoluţia tehnologiei, precum şi schimbarea preferinţelor consumatorilor” (Dobrescu, 2012, Secțiunea ,,Criza economică poate fi pozitivă pentru ţările în curs de dezvoltare”, paragr. 3), dar mai ales în privinţa construcţiei de clădiri eficiente energetic. Prin urmare, s-a urmărit crearea de locuri de muncă pe termen lung, precum și inducerea unei noi perspective de trai, una în care eficiența și calitatea să primeze. E încurajată energia verde, regenerabilă, dar și agricultura ecologică. Deșeurile se pot refolosi, existând companii care au început să facă business-uri din deșeuri și chiar resturi menajere sau alimentare. Această responsabilitate față de mediu a crescut în ultimii 10 ani, chiar dacă a apărut în același timp și fenomentul de greenwashing, un fenomen în care companiile doar fac acțiuni ecologice, dar care de fapt nu ajută cu nimic mediul înconjurător, ci poate doar imaginea acestora. Mai trebuie precizat și faptul că elemente cum ar fi panourile solare, morile de vânt, generatoarele de biogaz (folosind deşeuri agricole), precum şi hidrocentrale mici au început să fie din ce în ce mai folosite (Dobrescu, 2012, Secțiunea ,,Criza economică poate fi pozitivă pentru ţările în curs de dezvoltare”, paragr. 3).

Inovarea a constat tocmai în acest lucru: preocuparea pentru mașini eficiente, business-uri sustenabile pe termen lung și folosirea materialelor reciclabile la nivel de business, pentru a putea avea în același locuri de muncă, dar și o societatea mult mai prietenoasă cu mediul din care face parte.

În UE mai trebuie precizat și faptul că a fost înființată o Comisie Europeană care a activat Pactul de Stabilitate, institutul său statistic Eurostat devenind ,,mai vigilent şi mai puternic, iar în zona euro a apărut Mecanismul European de Stabilitate, un instrument care a evitat ca statele europene să scoată bani din vistierii” (Moise, 2017, Secțiunea ,,Criza care a schimbat Europa”, paragr. 3). UE a devenit astfel mai puternică cu fiecare an din 2008 încoace, mai ales prin implementarea Uniunii Bancare, care ţine ,,sub observaţie riscul, şi Mecanismul Unic de Supraveghere, care ţine sub lupă întreaga piaţă financiară a Uniunii” (ibidem, 2017, Secțiunea ,,Criza care a schimbat Europa”, paragr. 3). Putem astfel observa o Uniune mult mai unită și mai rezervată în fața unei noi crize, dar și mai solidă din punct de vedere financiar.

A patra revoluție industrială și rolul noilor tehnologii
În acelașii timp Europa se află în fața celei de a patra revoluții industriale, alimentată consistent de dezvoltarea noilor tehnologii și de inovare. Conform articolului Industria 4.0. Mega-tendințe globale (f.d.), există 8 tendințe care susțin Industria 4.0: ,,Inteligenţa artificială, Internetul lucrurilor, Realitatea augmentată, Roboţii, Tehnologia Blockchain, Realitatea virtuală, Dronele, Printarea 3D”. Fiecare dintre acestea susțin noua revoluție industrială în care am intrat, o revoluție caracterizată mai ales prin digitalizare și prin înlocuirea primelor meserii (cea de doctor, profesor, etc). Inteligența artificială ajunge la noi și noi niveluri, cu fiecare an fiind încojurați de ea prin intermediul device-urilor pe care le avem, tehnologia blockchain a devenit din ce în ce mai apreciată și mai controversată pentru investitorii cu experiență și nu numai. Chiar dacă în România încă nu este implementată în legislație, există bănci în Japonia, SUA sau în țările nordice care au implementat această monedă, existând mai bine de 1369 monezi virtuale conform monezivirtuale.com, care citează site-ul coinmarketcap.com (Câte monede virtuale există, 2018). Realitatea virtuală este din ce în ce mai prezentă la orice eveniment care vrea să ne atragă atenția spre produsele pe care le oferă, dronele sunt din ce în ce mai folosite, iar printarea 3D nu mai este de mult ceva nou pe piață. Cât despre roboți și realitatea augmentată, acestea sunt la ordinea zilei datorită tehnologiei care ne înconjoară.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite