.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
IAR-99 îsi redeschide aripile spre viitor
Viitorul: IAR-99 TD și IAR-99 NG
IAR-99 SuperȘoim nu va fi un capăt de linie, ci, din contră, un accelerator pentru maturizarea demonstratorului tehnologic IAR-99 TD, dezvoltat de INCAS București pentru validarea unor sisteme complexe și pentru producerea unei noi generații de avioane de antrenament, IAR-99 NG. Proiectul IAR-99 TD este o inițiativă ambiţioasă a INCAS care urmărește validarea funcțională a unei arhitecturi de sistem specifică unui avion de generație nouă pentru antrenament avansat. 
„Proiectul a vizat dezvoltarea infrastructurii de proiectare şi execuţie, contactul cu noile tehnologii şi realizarea unui demonstrator tehnologic capabil să integreze sisteme de bord într-un grad cât mai ridicat“, explică ing. Dorin Bârsan, managerul programului IAR-99 TD. „De altfel, în urma rezultatelor TD s-au născut capabilităţile care au condus la ideea proiectului Super Şoim. Avioanele IAR-99 aflate în exploatare vor putea prelua îmbunătăţiri pe baza tehnologiilor abordate în TD, iar SuperȘoim va fi şi un rezultat al atingerii unor obiective în cadrul Demonstratorului Tehnologic. IAR-99 NG este un proiect nou, demarat anul acesta, dar preia soluţii încercate, testate, proiectate, calculate în cadrul proiectului TD, urmând să se alinieze la tehnologiile actuale, cu perspectiva de dezvoltare superioară în viitor. Trecerea de la un proiect la altul se face prin suprapunere: în timp ce se finalizează cercetările la TD, apare noua generaţie (NG).“
IAR-99 TD a demarat la sfârşitul anului 2013, iar începutul a fost greoi din cauza procesului dificil de recuperare a timpului pierdut, când industria aeronautică românească a stagnat, în timp ce la nivel mondial cercetarea a mers cu motoarele turate. „Era necesar un salt tehnologic pentru a reînvia construcţia avioanelor de şcoală şi antrenament şi pentru a continua tradiţia României în domeniu. Saltul tehnologic în perioada scursă de la proiectarea avionului IAR-99 a fost uriaş. Decalajul a fost foarte mare. Asimilarea noilor tehnologii prin proiectul TD a vizat fiecare echipament, fiecare senzor, cablaje, mufe, toate componentele aeronavei. Integrarea lor este un salt pe care îl facem şi care va fi important şi pentru SuperȘoim şi pentru NG. La NG, pe lângă partea de echipare, noutăţile au în vedere trecerea la noi tehnologii de construcţie, de structură şi de configurare. Ţinta de a construi un avion supersonic este foarte importantă, pentru a lărgi gama de misiuni ale aeronavei NG, care poate prelua de la TD capabilităţi de luptă aer-aer şi dezvolta aplicaţii pentru poliţie aeriană“, afirmă managerul programului IAR-99 TD.
Un rol important în documentarea şi asimilarea tehnologiilor noi l-a jucat sistemul integrat de bord. Pentru a face trecerea spre SuperȘoim şi NG anumite echipamente au trecut din sistemul clasic analogic în sistem digital, crescând astfel securitatea zborului şi fiabilitatea aeronavelor. „Unul din rezultatele importante urmărite în proiectul TD a fost realizarea unei aeronave demonstrator pentru sistemul de bord integrat. Integrarea sistemului a presupus înlocuirea motorului vechi cu unul nou, de dimensiuni mai mari, care a solicitat modificarea prizelor şi a fuselajului posterior şi implicit platforma aeriană. Motorul Honeywell va avea un consum mai mic, mărind raza de acţiune a avionului şi va genera un nivel de zgomot atenuat. În sistemul de bord integrăm un radar nou de tip AESA (Active Electronically Scanned Array). De asemenea, avionica a necesitat modificări: era veche, mulţi furnizori au dispărut, iar cabina de zbor trebuia adusă la zi. Pentru NG, în cabina de zbor va exista un singur display full glass, programat astfel încât piloții să poată vedea în timpul zborului informațiile importante pentru fiecare misiune în parte“, spune ing. Dorin Bârsan.
Termenul propus de INCAS pentru testarea prototipului IAR-99 TD şi predarea către MApN a rezultatelor funcţionării sistemului integrat este iunie 2020. Prototipul dezvoltat pe aceste coordonate va fi testat în cadrul Centrului de Cercetări și Încercări în Zbor de la Craiova și reprezintă o etapă esențială în dezvoltarea pe termen lung a unei noi generații de avioane de antrenament, IAR-99 NG, pregătită să facă faţă rigorilor anilor 2050. Pentru NG orizontul de timp stabilit pentru a intra în testare este 2025, cu perspectiva ca în 2030 să existe în exploatare în România câteva unităţi.
„Scontăm ca în anul 2025 nivelul tehnologic IAR-99 NG să asigure pregătirea piloților pentru aeronave multirol noi, fabricate după 2020. IAR-99 NG va păstra anumite caracteristici de luptă pentru completarea antrenamentului piloţilor şi pentru misiuni de sprijin aerian. În funcţie de viteza de dezvoltare tehnologică, proiectul poate deveni atractiv pentru parteneri şi beneficiari externi. În acest sens analizăm şi eficiența proiectului, costurile de proiectare, numărul minim de avioane produse pentru un cost bun de fabricaţie, etc. Estimez că 45-50 de aparate produse ar putea duce costurile într-o zonă de bună competivitate pe piaţă“, consideră ing. Dorin Bârsan.
Deocamdată activităţile în acest proiect sunt doar de cercetare. Urmează la sfârşitul anului noi discuţii cu Ministerul Apărării, care şi-a exprimat constant interesul pentru IAR-99 NG, INCAS încercând să obţină finanțarea necesară dezvoltării şi implementării. „Principalul argument pentru a opta pentru un prototip şi pentru un nou avion de antrenament românesc este legat de costuri. Va fi mai ieftin să-l facem în ţară, pledează dr. ing. Constantin Olivotto în favoarea proiectului IAR-99 NG. „Pe de altă parte, producând avioane de luptă, ne menţinem priceperea şi rămânem în clubul puternic al ţărilor cu nivel tehnologic ridicat şi oameni pregătiţi. În plus, ridicăm industria autohtonă de aviaţie şi putem genera mulţi bani, multe locuri de muncă. În paralel se dezvoltă şi forţa de cercetare şi proiectare locală.“
Dr. ing. Cătălin Nae oferă o perspectivă extinsă: „Exploatarea oportunităţilor din domeniul militar este provocatoare şi utilă, dar institutul nostru are în vedere permanent promovarea conceptului de tehnologii dual-use, care acoperă şi nevoile domeniului civil. Momentan sunt integrate tehnologii cu o anumită specificitate militară, dar proiectele civile sunt la fel de atrăgătoare, presupun parteneriate şi publicuri mult mai largi şi vizează concepte de dezvoltare economică. Piaţa industrială militară din punct de vedere al randamentului economic e limitată. Zona civilă este mult mai generoasă, dispune de bugete mai consistente, iar institutul nostru vrea să fie util şi pe această piaţă prin proiecte dedicate. În acest sens,
INCAS este parte integrantă din efortul României de recunoaştere în Europa a capabilităţilor sale în domeniul aeronautic, fiind printre cele 12 ţări care au expertiză în această zonă. “
Resursele umane şi infrastructura, componente esențiale ale succesului
Managementul INCAS conştientizează faptul că reuşita tuturor celor trei proiecte este dependentă de o investiţie constantă şi consistentă în specialişti şi în infrastructură. „Dezvoltăm continuu instrumentele de competitivitate ale institutului, atât prin pregătirea sau atragerea viitorilor specialişti care vor materializa proiectele, cât şi prin modernizarea continuă a infrastructurii deţinute. Cu cât sistemele şi echipamentele pe care le gândim sunt mai complicate, cu atât mijloacele noastre de dezvoltare tehnologică trebuie să se adapteze unui nivel superior de exprimare şi conectare la necesităţile şi exigențele clienţilor şi pieţei“, susţine dr. ing. Cătălin Nae.
La rândul său, dr. ing. Constantin Olivotto consideră că dezvoltarea resurselor umane calificate şi a unei infrastructuri performante este posibilă doar printr-o politică şi o strategie naţională, printr-un sprijin financiar consistent acordat de către stat: „Factorul uman este cel mai important în asigurarea nivelului de calitate dorit în proiectele noastre. Spre deosebire de alte zone ale cercetării ştiinţifice, în domeniul aeronautic regulamentele sunt scrise adesea cu sânge, în urma unor accidente şi experienţe nefericite. De aceea aeronavele pe care le proiectăm trebuie să răspundă unor exigente înalte şi în acest sens este necesar să atragem în INCAS resurse umane bine pregătite. Important este să realizăm şi un mix între oamenii în vârstă, cu multă experienţă, şi noile generaţii de specialişti, din rândul cărora trebuie să formăm şefi de proiect. Este util să folosim experiența consilierilor care au condus programe de aviaţie, din ţară sau din rândul celor reîntorşi din străinătate. Ei au acumulat un capital de informaţii care merită valorificate în momentul în care se fac proiecte, achiziţii, etc.“
Ing. Tudor Bistreanu subliniază faptul că cea mai serioasă problemă cu care se confruntă industria de aviație, în prezent, este resursa umană: „Prin discontinuitățile în activitate, prin lipsa programelor în ultimele două decenii s-a pierdut forţa de muncă înalt calificată din industrie şi din cercetare. Specialiştii în domeniu se formează foarte greu şi, din păcate, se pierd foarte uşor. O problemă serioasă este readucerea specialiştilor în industria aeronautică, plecaţi peste hotare sau reorientaţi către alte domenii. Şcoala românească încă mai produce ingineri de aviaţie, dar prea puțini dintre ei au avut şansa de a lucra în proiecte concrete în România, în cercetare sau producție. Ne dorim să reușim transferul (dificil) de cunoaștere și experiență, de la generația veche de specialiști la cea nouă, care să continue tradiția și realizările din domeniu. Și ne mai dorim stabilitate și predictibilitate.“
***
În 1910, Henri Coandă expunea la Salonul Internaţional de Aeronautică de la Paris primul avion cu reacţie din lume. O inovaţie extraordinară, care a uimit întreaga lume și care a rescris istoria aviației. „Vom crea, vom exista! Nu vom crea, vom pieri!“ Este una dintre ideile sale care străbat timpul. Îndemnul nu a fost uitat. A fost preluat de echipa de profesionişti formată în ultimii ani în cadrul INCAS. Aceştia încearcă să ducă mai departe, prin cercetare şi proiecte complexe, povestea frumoasă a aviaţiei româneşti. IAR-99 SuperȘoim, IAR-99 TD şi IAR-99 NG sunt capitolele care compun un viitor promițător.
Aviația românească, în prim-plan
Cercetarea autohtonă din domeniul aeronautic trece printr-o perioadă favorabilă sub aspectul vizibilităţii şi expunerii. România a reuşit să câştige într-o formulă inovatoare, în tandem cu Germania, organizarea AeroDays, eveniment european marcant, în cadrul căruia industria îşi prezintă rezultatele şi discută despre evoluţia politicii din domeniul aviaţiei. Manifestarea va avea loc în 2019 în România şi în 2020 în Germania, pentru prima dată desfăşurându-se în două etape. AeroDays va permite ţării noastre să scoată în evidenţă ce are mai performant pe partea de aviaţie.
Totodată, sărbătorirea Centenarului oferă oportunitatea de a pune în valoare ultimii 100 de ani de aviaţie din România, printr-un eveniment dedicat, organizat de INCAS pe 24 octombrie, la Academia Română. Institutul doreşte să aducă în atenţie faptul că în ţara noastră există personalităţi remarcabile în domeniul aeronautic. Cei aflaţi în viaţă vor prezenta publicului modul în care s-a clădit în România industria specifică, inclusiv modul în care s-au luat decizile tehnice de utilizare a sectorului aeronautic în programele militare.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Tranziția verde, posibilă prin echilibrul între cercetarea academică și inginerească- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- ICECHIM București – 20 de ani de istorie modernă
- IFA 2024: retrospectivă și perspectivă
- Cercetători - universitari: echivalare cu dus-întors
- Octavian Mădălin Bunoiu, decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios”
Alte articole scrise de Alexandru Batali
- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - inovație și excelență în educație și cercetare cu recunoaștere europeană
- Adrian Cuțitei, director general adjunct SGS România: „Competitorul nostru cel mai mare este chiar statul român”
- ICPE-CA: 20 de ani de evoluție și performanță ca institut național
