Rezultatele INCDFM: pledoarie pentru finanțarea cercetării
Câteva rezultate ale cercetării, cel puţin din instituţia la care lucrez şi pe care o cunosc mai bine, INCD pentru Fizica Materialelor (INCDFM), pledează pentru necesitatea creșterii nivelului finanțării acordat domeniului cercetării.
► Lucrări în Nature sau Science: nu sunt cu autor principal din institut, dar sunt câteva care au co-autori din institut (ex. NATURE Volume: 489 Issue: 7416 Pages: 379-384 Published: SEP 20 2012; NATURE COMMUNICATIONS Volume: 3 Article Number: 1067 Published: SEP 2012). Mai sunt destul de multe lucrări în ultimii ani în Scientific Reports (14 articole în perioada 2015-prezent, cu autor principal sau co-autori din institut), care este tot jurnal publicat de Springer-Nature.
► Lucrări în jurnale cu factor mare de impact: numărul acestora a crescut constant în ultimii ani, după graficul de mai jos (situaţia publicaţiilor pentru 2017).
Se poate observa că numărul de articole publicate în jurnale cu factor de impact mai mare ca 4 reprezintă aproape 25 % din articolele publicate în 2017. Evoluţia numărului de publicaţii şi a factorului de impact cumulat per total publicaţii dintr-un an este redată în graficul de mai jos.
Se observă că numărul de publicaţii a fost relativ constant, în uşor regres în ultimii 2-3 ani din cauza problemelor de finanţare, dar factorul de impact cumulat a crescut constant, ajungând la aproape 600. Aceasta înseamnă că rezultatele cercetărilor efectuate în institut sunt publicate în jurnale cu factor de impact mediu peste 3.
► Colaborările internaţionale: sunt numeroase şi de lungă durată. Poate ar merita de enumerat câteva:
• CERN: INCDFM este membru în colaborarea RD50 încă de la început, adică din 2010 (vezi site-ul https://rd50.web.cern.ch/rd50/). Această colaborare este dedicată găsirii de soluţii fiabile pentru materialele şi arhitecturile utilizate în producerea detectorilor de radiaţii utilizaţi în experimentele LHC şi Super-LHC, provocarea cea mai mare fiind de a găsi materiale cu un grad sporit de rezistenţă la radiaţii. Mai mult, un specialist de la INCDFM (abrevierea în engleza este NIMP-Natio-nal Institute of Materials Physics) este conducătorul unia din pacheţele de lucru din această colaborare, care reuneşte peste 50 de instituţii de cercetare din întreaga lume (vezi organigrama de mai jos).
• C-ERIC (site https://www.ceric-eric.eu/). Este o infrastructură de cercetare distribuită în 9 ţări europene, la care România participă, prin INCDFM, cu laboratoare de microscopie electronică prin transmisie de înaltă rezoluţie (HR-TEM), şi cu laboratoare de rezonanţă electronică de spin (RES). Merită menţionat faptul că tehnica HR-TEM este a doua cea mai solicitată tehnică după sincrotronul Elettra, cu 32 de solicitări la ultimul apel de proiecte.
• COSMOS (site https://www.elettra.trieste.it/it/lightsources/elettra/elettra-beamlines/superesca/superesca-beamline-description/page-7.html?showall=). Este un echipament complex de analiză a suprafeţelor şi interfeţelor, instalat pe una din liniile sincrotronului Elettra de la Trieste, şi este un rezultată al colaborării INCDFM cu Elettra Sincrotrone ScpA.
• La cele de mai sus se adaugă participarea ca promotor sau partener în diverse proiecte internaţionale, cum ar fi H2020, M-ERA NET, SEE, etc.
► Resursa umană: INCDFM a avut constant o politică orientată spre atragerea de tineri promiţători pentru activitatea de cercetare, angajând în fiecare an 5 tineri, în medie. Tinerii angajaţi sunt apoi supuşi unui proces de formare profesională internă, cu examene periodice, astfel încât la finalul celor 3 ani cât pot fi menţinuţi pe contracte de muncă cu perioadă determinată (restricţie prevăzută în Codul Muncii), numai ce mai buni sunt opriţi pentru un contract de muncă permanent. Un succes deosebit a fost şi atragerea de tineri cercetători din diaspora, cu stagii doctorale sau postdoctorale la instituţii de cercetare prestigioase din străinătate. Numai în ultimii 5 ani s-a reuşit repatrierea a 10 tineri care nu mai lucraseră anterior în INCDFM, dar care au ales institutul datorită bazei materiale excelente şi a rezultatelor ştiinţifice valoroase. Mai trebuie menţionat că în ultimii ani INCDFM a devenit atractiv şi pentru tineri din străinătate, mai ales din ţări mai puţin dezvoltate dar şi din ţări CE, care vin să efectueze stagii de lucru doctorale sau post-doctorale în institut (7 persoane în 2018, până acum).
► Infrastructura: modernă, la nivel cu cea din instituţii de cercetare din străinătate. Asta în urma derulării a două proiecte finanţate din fonduri structurale, în valoare totală de 20 de milioane euro, la care se adaugă investiţiile în echipamente realizate din alte proiecte câştigate la competiţiile naţionale sau internaţionale.
Dacă cele prezentate mai sus nu conving scepticii care se întreabă de ce are rost să finanţăm cercetarea din România, iată şi câteva exemple de rezultate concrete:
• Celule solare pe bază de perovskiti organo-metalici cu eficienţă de peste 15 %, obţinute în urma derulării unui contract SEE, printr-o tehnologie dezvoltată de INCDFM în colaborare cu Optoelectronica 2001 SA. Este vorba de o tehnică simplă de printare care scade costurile de producţie foarte mult. În plus, celulele solare pot fi realizate şi pe suport flexibil, sunt mai uşoare şi pot fi utilizate atât în exteriorul cât şi în interiorul clădirilor (rezultatele detaliate pot fi consultate pe site http://8see.infim.ro/).
• Implanturi dentare acoperite cu materiale biocompatibile care accelerează şi îmbunătăţesc acceptarea acestora de către organismul uman (vezi rezultate la http://www.infim.ro/ro/projects/augmentarea-biointegrarii-implanturilor-dentare-prin-acoperirea-cu-straturi-subtiri-de). Tehnologia de depunere a fost integral realizată în INCDFM.
• Nanofire şi reţele de nanofire din diverse materiale semiconductoare care pot fi utilizate ca diode, tranzistori cu efect de câmp, fotodetectori (a se vedea spre exemplu site http://www.science24.com/paper/7658).
Sunt doar câteva exemple din rezultatele obţinute în ultimii ani, rezultatele cu potenţial real de aplicaţii fiind mult mai numeroase. Din păcate, legislaţia existentă la nivel naţional nu încurajează un transfer real şi de succes a acestor rezultate din laborator în economie. Absenţa fondurilor de investiţii private care să finanţeze companii mici de tip spin-off şi start-up, corborată cu o legislaţie fiscală îndreptată mai ales împotriva mediului privat (cum ar fi realitatea că salariile în sectorul bugetar au ajuns să fie, în medie, cu 30 % mai mari decât în sectorul privat), sunt de natură să omoare orice inițiativă antreprenorială.
Şi, totuşi, INCDFM colaborează şi cu industria. Sunt firme importante care vin să solicite expertiza existentă în domeniul fabricării şi caracterizării materialelor avansate utilizate în sectoare economice cu valoare adugată ridicată. Printre acestea se pot enumera companii din industria farmaceutică (ex. Actavis SRL, parte a grupului Teva Pharmaceuticals, Zentiva SA), industria de automatizări (ABB Elveţia), industria metalurgică (Oţel Inox), industria auto (ELJ Automotive SA, Continental). În general sumele realizate din aceste servicii nu sunt mari, totuşi faptul că firme importante vin să apeleze la expertiza existentă în INCDFM denotă încredere în profesionalismul cercetătorilor şi calitatea cercetării realizate în INCDFM.
Un succes semnificativ poate fi considerat şi faptul că o firmă mică, Cyber-Swarm (vezi şi https://start-up.ro/cyber-swarm-din-ploiesti-investitie-de-1-mil-de-de-la-tim-draper/), a venit să ne solicite expertiza în domeniul materialelor utilizate în dispozitive de memorie, mai ales în memorii care pot imita funcţionarea creierului uman. Este nevoie deci de structuri realizate din materiale care să imite sinapsele neuronale. Contractul a fost semnat în acest an, pe o perioadă de 2 ani şi are o valoare de 200.000 USD. Trebuie menţionat că în INCDFM există grupuri care au expertiza în domeniul memoriilor nevolatile, în special feroelectrice. De altfel, grupul care desfăşoară cercetări în domeniul materialelor feroelectrice este acum parte a unui proiect H2020 care are ca scop dezvoltarea de memorii nevolatile feroelectrice pe bază de HfO2 dopat, un material compatibil cu tehnologia Si, prin care se speră să se depăşească problemele ridicate de interfaţa Si cu alte materiale feroelectrice.
Poate că o acţiune mai activă de popularizare a rezultatelor din cercetarea românească ar fi benefică pentru toată lumea, pentru a arăta că se obţin rezultate valoroase şi că puţinele fonduri pentru cercetare nu sunt cheltuite aiurea.
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)