Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Parteneriatele strategice Erasmus+, o soluție cu eficiență crescută în domeniul formării profesionale

21 Septembrie 2018



Anul trecut, peste 1,3 milioane de români beneficiaseră deja de programele de formare profesională Erasmus+. Numărul lor continuă să crească prin intermediul parteneriatelor strategice realizate cu sprijinul ANPCDEFP, contribuind la generarea de noi oportunități profesionale pe piața locală a muncii.

De-a lungul celor 20 de ani activitate, Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP) a adunat în „portofoliu“ zeci de exemple concrete ale modului prin care Programul Erasmus+ contribuie la transformarea României prin învățare. Mii de adulți și tineri au beneficiat deja de oportunitățile educaționale oferite la nivel național și internațional de parteneriatele strategice în domeniul formării profesionale (VET), care facilitează colaborarea între parteneri din mai multe țări în scopul creării și dezvoltării de abordări inovatoare. Cele două „cazuri“ prezentate mai jos ilustrează concret modul în care proiectele Erasmus+ generează plus-valoare, atât la nivelul organizațiilor, cât și la nivel individual, prin dezvoltarea de noi abilități și competențe profesionale.



O șansă în plus pentru tinerii antreprenori
La momentul actual, în Europa, peste 5 milioane de tineri sub 25 ani sunt șomeri. O problemă critică, vizibilă și în România, care poate fi stopată și remediată prin dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale tinerilor. Însă, pentru ca acest demers să aibă șanse reale de reușită, metodele de predare trebuie adaptate cerințelor și nevoilor specifice noilor generații.
Proiectul „Gamify your teaching – increasing vocațional competences of entrepreneurship Teachers with the use of gamification“, inițiat de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) filiala Arad, a abordat frontal această nevoie, urmărind îmbunătățirea competențelor vocaționale ale profesorilor și experților în educație antreprenorială prin tehnologii de „gamification“. Aplicarea principiilor și elementelor de design specfice jocurilor digitale în zona educațională îmbunătățește implicarea participanților și procesul de învățare, în paralel cu creșterea eficienței la nivel organizațional. „Chiar dacă antreprenoriatul este inclus în curricula națională de formare vocațională a mai multor țări europene, există încă un gol ce trebuie umplut, în principal din cauza metodelor de predare depășite. De aceea, ne-am propus – și am și reușit – să creăm și să testăm un joc prin care am dezvoltat o metodologie inovatoare de predare și învățare a antreprenoriatului“, ne-a explicat Mihaela Breaz, director executiv CNIPMMR Arad și responsabil al proiectului.
De-a lungul celor doi ani de dezvoltare, testare și ajustare, proiectul a generat o serie de rezultate concrete precum materiale didactice care au rolul de a sprijini și încuraja profesorii în folosirea jocului în timpul orelor de educație antreprenorială, dar și o colecție de studii de caz (35 de exemple de afaceri de succes ale unor antreprenori din șapte țări europene). Și, nu în ultimul rând, jocul GAMIFY, care include mai multe module bazate pe scenarii și conținut ce simulează activități de predare a competențelor antreprenoriale, împărțite pe mai multe niveluri.
Proiectul a „afectat“, inevitabil, și organizațiile partenere (din România, Marea Britanie, Lituania, Grecia, Italia, Spania și Polonia), care și-au îmbunătățit abilitățile de comunicare și colaborare și au dezvoltat și perfecționat instrumente noi de lucru pentru implementarea proiectelor.
Deși, oficial, s-a încheiat în urmă cu un an (spetembrie 2017), proiectului continuă: toate organizațiile partenere promovează în rândul instituțiilor de învățământ din țările lor jocul GAMIFY, pentru a fi utilizat ca instrument de învățare a antreprenoriatului în licee și în unități de învățământ superior. (Organizația parteneră din Polonia asigură în continuare găzduirea pe serverele proprii a paginii web a proiectului și cea a jocului.)
„Erasmus+ ne-a ajutat să valorificăm experiența acumulată până acum în domeniul educației antreprenoriale și să răspundem nevoii concrete de a integra în procesul de învățare instrumente inovatoare și metode noi de învățare. Prin intermediul parteneriatului cu ANPCDEFP, am beneficiat de sprijin în cadrul mai multor sesiuni de informare organizate atât în perioada de contractare, cât și pe parcursul implementării proiectului. Agenția a organizat mai multe workshop-uri în cadrul cărora au fost prezentate informații foarte utile despre documentele justificative tehnice și financiare ale implementării proiectului, modul de efectuare a cheltuielilor în proiect, cel de întocmire a raportului final, utilizarea platformei ECAS etc. Am apreciat foarte mult faptul că Agenția Națională a răspuns cu maximă celeritate și documentat solicitărilor noastre privind diverse aspecte ale implementării proiectului și ale modalităților de raportare“, ne-a mai precizat responsabilul proiectului „Gamify your teaching“.



Un proiect care salvează vieți
Și proiectul „One Minute May Save a Life“, inițiat și coordonat de către Zivac Group (centru specializat în training, consultanță, analiză și evaluarea comportamentală, coaching și efectuarea de studii), a pornit de la o nevoie actuala: îmbunătățirea abilităților și competențelor dispecerilor serviciilor de urgență. „Eficacitatea intervențiilor solicitate la serviciile de urgență depinde, în mare măsură, de promptitudinea cu care dispecerii reacționează. Competențele și abilitătile sunt o condiție esentială pentru ca dispecerii să acționeze prompt, orice ezitare sau amânare putând costa vieți omenești. Pentru adoptarea unor hotărâri rapide, concomitent cu luarea unor decizii analitice complexe, dispecerii trebuie să aibă cunoștințe și competențe multidisciplinare, din perspectiva controlului medical, tehnic și emoțional, care necesită, în acest scop, o formare de-a lungul vieții. Proiectul «One Minute May Save a Life» a apărut în contextul în care, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale UE, selecția de dispeceri nu se bazează pe criterii de calificare personalizate. În România nu există la momentul actual niciun standard de ocupare certificat de dispecer: sunt folosite doar training-uri pe termen scurt și familiarizarea personalului cu procedurile de operare“, ne-a explicat dr. Leliana Valentina Pârvulescu, președinta Zivac Group și coordonatorul proiectului.
În acest context, principalul obiectiv urmărit de către proiectul „One Minute May Save a Life“ a fost cel de a dezvolta competențele cognitive și emoționale ale dispecerilor (Poliție, Pompieri, personal de Ambulanță etc.) prin intermediul unui curs de formare complexă, care combină tehnicile și metodele de abordare psihologică cu aplicarea lor în situații practice. Un alt doilea scop al proiectului a fost îmbunătățirea cooperării dintre parteneri (Zivac Group și Fundația pentru SMURD din România, Rivensco Consulting din Cipru, Forensics Group - Italia și Université Europeenne LLP - Marea Britanie), prin schimbul de bune practici, învățare reciprocă și utilizarea tehnicilor moderne de colaborare și practică.
Dezvoltarea cursului de formare s-a bazat pe metode de învățare moderne (interactivitate, jocuri de rol, studii de caz, tehnică de acvariu etc.), urmărindu-se dezvoltarea de competențe și deprinderi în ceea ce privește impactul situațiilor de urgență și dezvoltarea capacității de a înțelege procesele cognitive, emoționale și de comportament. În plus, intervenția directă în timpul dezvoltării cursului din partea experților care se ocupă zilnic cu situații de urgență (Fundația SMURD, Salvare, Pompieri) și testarea de către aceștia prin simulări practice au contribuit la crearea și dezvoltarea unui curs de formare orientat spre obiective concrete, care pune în aplicare metode inovatoare.
Rezultatele proiectului „One Minute May Save a Life“ au constat în crearea și dezvoltarea unor metode de dezvoltare și îmbunătățire a capacității dispecerilor de a optimiza și analiza natura apelurilor peluate, pentru dirijarea în mod eficient a echipelor de intervenție. Procesul de educație și formare continuă este susținut cu ajutorul unui ghid-manual de bune practici („Metode psihologice și tehnici de sprijin pentru dispeceri“) și a unei platforme de e-learning destinate dispeceratelor implicate în gestionarea apelurilor, care asigură continuitatea și sustenabilitatea proiectului.
„Vrem să continuăm acest proiect și am discutat deja cu Fundația SMURD să dezvoltăm un set de competențe și un standard profesional pentru dispeceri. Ne dorim să realizăm acest obiectiv tot prin intermediul programului Erasmus+ și cu sprijinul ANPCDEFP, pentru că experiența oferită de acest proiect a fost una extrem de benefică, cu impact major atât pentru dezvoltarea personală, cât mai ales și pentru dezvoltarea profesională", ne-a mai precizat responsabilul proiectului.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite