Revista >> Octombrie 2018 [Nr. 208] >> Cercetare & Invatamant superior

Bridge Grant: accelerator de business şi instrument de valorificare a resurselor academice

Alexandru Batali

25 Octombrie 2018

Creşterea eficienței şi performanţelor afacerilor, dar şi procesele de redescoperire antreprenorială sunt adesea dependente de plusvaloarea primită din partea componentei de cercetare şi inovare. Universităţile au capacitatea de a alimenta cu picături de idei angrenajele de business, furnizându-le energia necesară pentru a-şi creşte competitivitatea şi a se dezvolta pe termen lung. Este o concluzie la care au ajuns participanţii la competiţia Bridge Grant (BG), lansată în urmă cu doi ani de ANCSI și UEFISCDI, la inițiativa prof. Adrian Curaj, ministrului Educației și Cercetării Științifice din acea perioadă. Creată cu scopul de a creşte performanţa şi competitivitatea agenţilor economici, prin utilizarea expertizei existente în universităţi în vederea asimilării, dezvoltării, îmbunătăţirii şi optimizării tehnologiilor moderne achiziţionate de către agenţii economici, Bridge Grant a ajuns în stadiul prezentării rezultatelor şi proiectelor de succes pe care le-a generat.

Şcola are competențele şi resursele creative necesare pentru a oferi companiilor soluţii utile la problemele cu care se confruntă, iar un instrument potrivit poate fluidiza şi consolida relaţiile dintre mediul universitar şi cel economic. Este un gol pe care competiţia Bridge Grant (Transfer de cunoaştere la agentul economic) a reuşit să-l umple într-o manieră reuşită, creând punţi solide de colaborare şi noi argumente pentru dezvoltarea afacerilor.

Parte din P2: Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin cercetare, dezvoltare şi inovare, asociat Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2015 - 2020 (PNCDI III), instrumentul Bridge Grant a avut un buget de aproape 12,5 milioane de euro, din care s-au finanţat 126 de proiecte dintr-un total de 463 de propuneri. 115 agenţi economici au participat în cadrul acestui program, dintre aceştia 22 fiind mari, 23 mijlocii şi 70 mici. La nivelul anului 2017, indicatorii de rezultat arată că în urma implementării proiectelor au fost realizate 43 de produse şi 15 tehnologii, au fost depuse 14 cereri de brevete naţionale şi publicate 139 de articole ştiinţifice. De la crearea unui nou soi de căpşun, până la realizarea de ambalaje din carton ondulat pentru produse alimentare, de la conceperea unui model experimental de sistem robotic de recuperare adaptiv a membrului superior (articulaţii cot şi pumn) sau a unui sistem de procesare a deşeurilor şi până la realizarea de maşini automate/dispozitive frezare pentru valorificarea deşeurilor de lemn masiv, toate aceste noutăți vorbesc despre varietatea şi valoarea rezultatelor, dar şi despre impactul pe care astfel de proiecte îl au în economie.

Ce a însemnat BG pentru universităţi?
Evenimentul public de diseminare şi prezentare a rezultatelor obţinute de cercetătorii și agenţii economici implicaţi în proiecte, desfășurat pe 10 octombrie, a evidenţiat diversitatea ideilor materializate. Nu mai puţin de 11 prezentări au acoperit toate domeniile de specializare inteligentă şi au subliniat beneficiile rezultate.

Cătălina Anișoara Peptu a vorbit despre modul în care Universitatatea Tehnice „Gh. Asachi” din Iași a reuşit realizarea transferului de cunoștinte către Sanimed Internaţional Impex în domeniul tehnicilor de analiză fizico-chimică, contribuind la dezvoltarea de noi produse cosmetice și nutriționale și îmbunătățirea/optimizarea tehnologiilor existente. „Proiectul a venit ca o mănuşă pentru masterul nostru de biomateriale, permiţând instruirea studenţilor în domeniul aprofundat de proiect, dezvoltarea de teme de masterat și doctorat și consolidarea educaţiei antreprenoriale în universităţi. În urma stagiilor efectuate la Sanimed, studenţii au realizat că domeniul biomaterialelor se poate dezvolta şi în România şi nu este cazul să ia drumul străinătăţii pentru a avea o carieră frumoasă. Pentru ei ar fi util ca noua competiție BG să permită finanţarea de internshipuri la agenţii economici, pentru a putea efectua doctorate industriale”.

Rămânând în sfera Bioeconomiei, Angelica Docan, reprezentantul Universității „Dunărea de jos“ din Galați, a prezentat proiectul „Optimizarea tehnologiei de creştere intensivă a sturionilor prin utilizarea furajului aditivat cu compuși bioactivi vegetali”, apreciind că implicarea masteranzilor de la specializarea „Controlul şi expertiza calităţii mediului” în monitorizarea etapelor spefice fluxului tehnologic din fermă sturionicolă a agentului economic, crearea unui cadru favorabil dezvoltării deprinderilor antreprenoriale ale masteranzilor implicați şi consolidarea colaborării dintre mediul academic și mediul antreprenorial de producție sunt principalele câştiguri aduse de Bridge Grant.

Pe domeniul TIC, securitate şi spaţiu au fost supuse atenţiei două proiecte. Manuel Dumitrașcu de la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu a arătat cum optimizarea tehnologiilor TIC poate conduce la evaluarea şi valorificarea capitalului intelectual în centrele de cercetare & dezvoltare ale Continental Automotive Dystems prin procesare Big Data.

Virgil-Florin Duma a evidenţiat modul în care a asigurat împreună cu colegii de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad optimizarea tehnologică a firmei Inteliform din Timişoara şi a reuşit realizarea unui sistem mecatronic chopper, apreciind că proiectul a permis instruirea şi derularea activităţilor de cercetare ale masteranzilor şi doctoranzilor implicaţi, precum şi asigurarea contactelor acestora cu mediul industrial. „Un alt câştig major este cel al focalizării personalului din universităţi pe aspecte concrete, aplicative, cu feed-back direct şi imediat din partea industriei”.

Domeniul Energie, mediu și schimbări climatice a avut poveştile sale de succes. Adrian Ciprian Stuparu a povestit cum Universitatea Politehnica din Timișoara a făcut posibilă creșterea competitivității companiei COLTERM prin integrarea noilor pompe de mare putere cu turație variabilă în rețeaua de transport a agentului termic din Timișoara și exploatarea eficientă a întregii rețele. Reprezentantul Politehnicii timișorene a apreciat faptul că proiectul BG a permis îmbunătăţirea expertizei echipei de cercetare în determinarea modului de exploatare optim a pompelor şi a generat lucrări de licenţă valoroase, bazate pe cercetare experimentală.

Denisa Rușinaru de la Universitatea din Craiova a realizat împreună cu INCESA, hub de cercetare în ştiinţe aplicate, un sistem inteligent de monitorizare și management al calității energiei electrice pentru operatorul reţelei Distribuție Energie Oltenia (DEO). Printre beneficiile participării la proiect s-au numărat: creşterea nivelului de expertiză al echipei de cercetători în domeniul Calităţii Energiei Electrice, angajarea tuturor studenţilor care au participat la acest BG în cadrul companiei DEO, precum şi consolidarea parteneriatului cu partenerul industrial şi deschiderea unor noi perspective de cooperare.