Revista >> Octombrie 2018 [Nr. 208] >> Cercetare & Invatamant superior

Institutul Geologic al României, pe drumul realizării unei strategii geotermale europene

Radu Ghitulescu

25 Octombrie 2018

• DARLINGe, proiectul care revalorizează eficiența energetică a resurselor geotermale

DARLINGe (Danube Region Leading Geothermal Energy) este proiectul european prin care regiunea Dunării își propune să devină lider în energie geotermală. Din partea României, Institutul Geologic este principalul partener DARLINGe și, împreună cu reprezentanții celorlalte cinci țări dunărene implicate, lucrează la elaborarea unei strategii geotermale, în vederea valorizării și exploatării durabile și eficiente a acestui tip de energie regenerabilă. Pentru țara noastră miza pe termen lung este relansarea exploatării energiei geotermale din acviferul pliocen din vestul țării, în mod durabil și eficient energetic. Despre complexitatea, evoluția și provocările DARLINGe, precum și despre contribuția IGR, activitățile parcurse și rezultatele intermediare, am stat de vorbă cu dr. Anca-Marina Vîjdea, directorul tehnic al proiectului, și cu dr. Lidia Bălan, managerul proiectului.

Ce expertiză deține Institutul Geologic al României în ceea ce priveşte studiul resurselor geotermale?
Dr. Anca-Marina Vîjdea: Institutul Geologic al României are o lungă tradiție în cercetările geotermale. Primele studii au fost efectuate începând de la sfârșitul anilor 60 în cadrul Institutului de Geofizică Aplicată, care s-a unit apoi cu Institutul Geologic sub numele Institutul de Geologie și Geofizică. Din această perioadă datează primele măsurători de temperaturi în sol și sonde, precum și determinări de gradienți geotermici. În anul 1985 a fost publicată Harta Geotermică a României scara 1:1.000.000 în Atlasul Geologic (foaia nr. 15). Harta conține fluxul geotermic la 3000 m adâncime, temperaturile la 3000 m, perimetrele hidrogeotermale aflate deja în exploatare (Valea lui Mihai - Marghita la sud-vest de Satu Mare, zona Oradea, Socodor-Zerind, extremitatea vestică a țării Cenad – Sânnicolau Mare – Lovrin – Jimbolia, Călimănești pe Valea Oltului, Otopeni), precum și cele de perspectivă (cu acvifere geotermale sau cu roci „uscate”, impermeabile și fierbinți).

Cât de importante sunt resursele geotermale pentru îmbunătăţirea securităţii şi eficienţei energetice din regiunea Dunării? Care sunt domeniile principale în care utilizarea apei geotermale ar putea avea efecte/rezultate benefice?
Dr. Anca-Marina Vîjdea: În toate țările partenere în proiectul DARLINGe (Federația Bosnia și Herzegovina, Croația, Ungaria, România, Serbia, Republika Srpska – parte a entității Bosnia și Herzegovina, Slovenia), în jur de 30% din apa geotermală extrasă este utilizată în scopuri balneologice și de recreere. Potențialul geotermal din aria de studiu a proiectului (care în România se referă doar la acviferul geotermal din rocile poroase și permeabile de vârstă pliocenă), ar permite însă o utilizare mai eficientă a temperaturii apei geotermale extrase, în așa-numitele „cascade”. Acest lucru implică utilizarea apei cu temperatură mai înaltă (90° C) pentru încălzirea locuințelor, urmând ca apoi apa răcită (70° C) să fie utilizată la încălzirea serelor, a fermelor piscicole sau în anumite procese industriale (tăbăcării, uscarea lemnului, cânepei, cerealelor, în industria ceramică). După răcirea apei până pe la 45° C, aceasta se poate utiliza (tratată, bineînțeles) pentru ștranduri termale. O utilizare eficientă implică folosirea și a apei deversate de la ștranduri (în jur de 20° C) la pompele de căldură, astfel încât temperatura finală a apei geotermale uzate să nu depășească 12° C, temperatura medie anuală din zona noastră europeană.

Ce categorii de studii se pot face în această zonă? Cum poate fi exploatat optim, prin ajutorul oferit de cercetare, potenţialul acestor resurse naturale?
Dr. Anca-Marina Vîjdea: Zona de studiu a proiectului DARLINGe (în România acviferele de vârsta pliocenă din vestul țării) este caracterizată prin temperaturi moderate. De aceea, nu ne ocupăm de utilizarea apei geotermale pentru producerea curentului electric, întrucât este nevoie de temperaturi mai ridicate (în jur de 150° C) pentru ca acest proces să fie eficient economic. Cele mai ridicate temperaturi și valori de flux geotermic în vestul țării se găsesc în zona Oradea, originea apelor geotermale fiind însă în acest caz acviferele din roci calcaroase fisurate de vârstă triasică. În această zonă au și fost realizate cu succes proiecte pilot privind utilizarea apei geotermale pentru generarea de energie electrică. În arealul de studiu al proiectului DARLINGe ne ocupăm de cel mai extins acvifer pliocen transfrontalier între Ungaria, România și Serbia. Scopul nostru este de a inventaria utilizarea apelor geotermale din această zonă, de a îmbunătăți caracterizarea geologică a acviferelor și posibila lor extindere, de a identifica exemple de bune practici, pentru a le mări aria de aplicare, și eventual de rele practici, pentru a le elimina.

În ce măsură cercetările din cadrul DARLINGe pot fi extinse, conectate cu DANUBIUS-RI, unul dintre proiectele flagship ale României, sau servi pentru dezvoltarea unor noi proiecte pe teritoriul românesc?
Dr. Anca-Marina Vîjdea: Proiectul DARLINGe nu este finanțat, precum DANUBIUS-RI, din fonduri de cercetare (HORIZON 2020), ci prin Fondul European de Dezvoltare Europeană ERDF (pentru partenerii din UE) și prin Instrumentul de Pre-Aderare IPA (pentru partenerii din Balcani care încă nu fac parte din UE). La acestea se adaugă în cazul României contribuția Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, plus 2% contribuție proprie. Prin urmare, proiectul DARLINGe are pe lângă o componentă de cercetare și o componentă foarte importantă referitoare la schimbarea în bine pe care proiectul își propune să o producă în arealul de studiu prin conștientizarea tuturor factorilor interesați, organizarea de cursuri de informare și furnizarea unor instrumente care să ajute administrațiile locale și potențialii beneficiari la dezvoltarea proiectelor legate de apa geotermală. Desigur că toate rezultatele proiectului sunt disponibile pe pagina sa web și pot fi preluate pentru a fi utilizate în cadrul unor proiecte propuse de DANUBIUS-RI. Programul Transnațional Dunărea încurajează sinergiile atât cu alte proiecte INTERREG (conducătorul proiectului, dr. Annamaria Nador fiind leader al polului tematic 8 ce cuprinde un cluster de proiecte finanțate la Apelul I în cadrul axei prioritare „Better connected and energy responsible Danube region”), cât și cu alte proiecte ce au ca obiect de studiu regiunea Dunării.

Care este rolul jucat de IGR? În ce consta contribuţia sa la reuşita acestui proiect?
Dr. Lidia Bălan: IGR participă la toate pachetele de lucru din proiect și este partenerul român care are ca sarcină colectarea și armonizarea tuturor datelor geologice, hidrogeologice, geofizice, geochimice disponibile, starea sondelor geotermale și modul de utilizare a apei geotermale în zona de studiu de pe teritoriul României. În acest scop IGR colaborează strâns cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale, care este Partener Strategic Asociat în proiect. IGR este totodată conducătorul pachetului de lucru Comunicare, având ca sarcini, printre altele, elaborarea newsletter-ului semestrial, a broșurii electronice despre proiect, iar în 2019 a unui volum dedicat proiectului.

Care sunt principalele obiective DARLINGe, în jurul cărora se concentrează eforturile partenerilor?
Dr. Lidia Bălan: Principalele obiective ale proiectului DARLINGe constau în elaborarea în colaborare cu Partenerii Strategic Asociați și cu reprezentanții părților interesate (stakeholders) din fiecare țară parteneră a unei Strategii Geotermale, în vederea exploatării durabile și eficiente a energiei geotermale, pentru a cărei aplicare vor fi elaborate Planuri de Acțiune. Acestea vor avea ca scop armonizarea legislației în domeniul energiei geotermale și preluarea celor mai bune practici, întrucât exploatarea necorespunzătoare a acviferelor geotermale transfrontaliere produce efecte nedorite în țările vecine.

Care sunt activităţile parcurse şi rezultatele parţiale cele mai notabile în cadrul DARLINGe, în general, şi în cadrul zonei pilot care reuneşte România, Ungaria şi Serbia?
Dr. Anca-Marina Vîjdea: Până în prezent activitățile din proiectul DARLINGe s-au îndreptat spre colectarea datelor de la sondele geotermale în scopul caracterizării acviferelor și a posibilelor lor extinderi, identificarea categoriilor de utilizatori, a celor mai bune practici, a mecanismelor financiare suport pentru demararea unui proiect geotermal și a legislației naționale și europene din acest domeniu. În fiecare țară parteneră a fost realizată câte o analiză SWOT (factori interni: Strengths, Weaknesses și externi: Opportunities, Threats) pentru: caracterizarea rezervoarelor, modul de utilizare a apei geotermale, mecanisme financiare suport, analiza pieței de căldură, aspecte legislative. Concluziile acestei analize la nivelul întregului proiect stau la baza elaborării Strategiei Geotermale.
La nivelul zonei pilot HU-RO-SRB se prevede o modelare numerică la o scară detaliată în vederea estimării transferului de căldură și al efectului exploatării apei geotermale prin noi sonde (se prevăd 27 de sonde noi la Szeged, 9 de producție și 18 de reinjecție a apei geotermale uzate în același acvifer). Pentru partea românească din cadrul zonei pilot vom încerca modelarea cu o sondă de producție și una de reinjecție la Lovrin, unde autoritățile locale sunt interesate de utilizarea apei geotermale pentru încălzirea localității și a unor sere, stimulându-se astfel utilizarea în cascadă.

Succesul proiectului depinde de realizarea unei metodologii performante în ceea ce priveşte evaluarea resurselor geotermale. Cum a evoluat aceasta componentă?
Dr. Lidia Bălan: În cadrul proiectului se prevede aplicarea schemei UNFC-2009 (United Nations Framework Classification for Fossil Energy and Mineral Reserves and Resources), elaborată în 2009 de către Grupul de Experți în clasificarea resurselor din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite. Această schemă este universal recunoscută și se referă la încadrarea unui proiect minier (sau geotermal) într-un spațiu 3D, ale cărui axe sunt formate de: viabilitatea socio-economică (axa E), fezabilitatea proiectului (axa F) și cunoașterea geologică (axa G). Fiecărui proiect geotermal îi poate fi astfel atribuit un cod numeric, în funcţie de caracteristicile sale pe cele 3 axe. Acest fapt facilitează compararea proiectelor la nivel mondial.
Pentru fiecare zonă pilot transfrontalieră se va selecta câte un proiect geotermal din fiecare țară, accentul punându-se pe gradul cât mai ridicat al viabilității socio-economice și al fezabilității.

Care sunt instrumentele de management care vor rafina rezultatele şi vor restitui o imagine corectă a resurselor şi oportunităţilor existente la nivel geotermal?
Dr. Lidia Bălan: Un instrument important în managementul resurselor este DRGIP (Danube Region Geothermal Information Platform). Este vorba de o plaformă web-GIS care va prezenta în mod interactiv diferite hărți (formațiuni geologice, temperaturi la mai multe adâncimi, caracteristici geochimice etc.), modul de utilizare a energiei geotermale în zona interogată, etapele necesare pentru obținerea unei licențe de explorare și exploatare a energiei geotermale, date de contact, articole de referință pentru geotermalismul din zonă, etc. În această platformă, proiectată de către Inspectoratul Geologic din Slovenia, fiecare țară parteneră își va încărca datele și se vor genera servicii web-GIS compatibile INSPIRE (Directiva 2007/2/EC Infrastructure for Spatial Information in Europe). România, ca orice țară UE, trebuie să implementeze această Directivă, deci proiectul DARLINGe, pe lângă suportul asigurat părților interesate în proiectarea și implementarea unui proiect geotermal, va contribui și la satisfacerea acestei cerințe referitoare la datele și metadatele despre resursele energetice geotermale din zonă.