Revista >> Octombrie 2018 [Nr. 208] >> Cercetare & Invatamant superior

Institutul Geologic al României, pe drumul realizării unei strategii geotermale europene

Radu Ghitulescu

25 Octombrie 2018

Cum facilitează proiectul, la nivel european, creşterea gradului de conştientizare a necesităţii sporirii ponderii energiei geotermale în rândul resurselor de energie regenerabilă din regiunea Dunării? Cum este gândit procesul schimbării de atitudine faţă de energia geotermală la nivelul stakeholder-ilor, a actorilor relevanţi decizional ?
Dr. Lidia Bălan: La nivel european proiectul acționează prin intermediul unui forum, alcătuit din reprezentanți aleși ai părților interesate din toate țările partenere. Acesta se numește Stakeholders Transnational Forum și a avut deja două întruniri (Budapesta – octombrie 2017 și Zagreb – iunie 2018), unde s-au analizat rezultatele obținute de proiect și direcțiile de urmat pentru elaborarea Strategiei Geotermale. În plus, spre sfârșitul primului semestru al anului 2019, fiecare țară parteneră în proiect va organiza câte un Eveniment de Promovare Națională, unde vor fi invitate toate părțile interesate din acea țară. Cu această ocazie vor fi prezentate rezultate obținute în cadrul proiectului, se va efectua un training de utilizare a platformei DRGIP și se va discuta Planul de Acțiune pentru implementarea Strategiei Geotermale atât în zona proiectului, cât și în alte zone din țară cu resurse geotermale cunoscute, dar încă insuficient valorificate în mod eficient și durabil. Pentru România plănuim ca acest eveniment să aibă loc la Timișoara, cel mai mare oraș din zona de studiu a proiectului.

În calitate de manager de proiect, respectiv director tehnic, care au fost principalele provocări şi satisfacţii până în această etapă a derulării proiectului?
Dr. Lidia Bălan: Principala provocare ca manager de proiect a fost partea administrativă, raportarea financiară fiind destul de laborioasă, cu multe documente de întocmit. Spre deosebire de unele țări partenere, România are avantajul faptului că Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice co-finanțează 13% din proiect. În România funcționează Corpul de Control de Prim Nivel de la acest minister, pentru auditarea gratuită a raportării pe faze a proiectului, în timp ce în unele țări partenerul din proiect trebuie să plătească o firmă privată pentru acest control.

O satisfacție pe plan profesional a fost pentru mine, ca jurist, realizarea unui raport comparativ privind legislația națională în domeniul geotermal în țările partenere, precum și a sintezei legislative europene.
Dr. Anca-Marina Vîjdea: Ca director tehnic principala provocare a fost colectarea datelor geotermale de la sonde. Documentația este din păcate răspândită între mai multe instituții și nu întotdeauna modul de înregistrare în arhive corespunde realității. În plus, nu peste tot s-a realizat declasificarea datelor vechi. Legislația nu conţine prevederi pentru fiecare parametru în parte. În această privință am beneficiat de suport din partea consilierilor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, care au analizat legislația în domeniu și cerințele proiectului.

Sunt mulțumită de fiecare dată când un livrabil este predat la timp și fără probleme. Ca specialist, voi avea cea mai mare satisfacție când platforma DRGIP va fi lansată și când Evenimentul de Promovare Națională se va desfășura cu succes. Supremă satisfacție pentru toată echipa proiectului va fi dacă se va realiza cu adevărat o schimbare în zona de studiu a proiectului: relansarea exploatării energiei geotermale din acviferul pliocen din vestul țării, în mod durabil și eficient energetic, ca la vecinii noștri.