Revista >> Octombrie 2018 [Nr. 208] >> Cercetare & Invatamant superior

Evoluţia tehnologiilor şi impactul lor social

25 Octombrie 2018

Tehnologiile au evoluat disruptiv, de la apariţia lor până în prezent putând fi definite patru mari revoluţii industriale (denumite în literatură Industry 1.0 până la Industry 4.0). Care va fi următorul pas? Când şi în ce va consta următoarea revoluţie? Ce impact social au avut tehnologiile? Sunt întrebări care și-au găsit răspunsuri în cadrul Discursului de recepție Evoluţia tehnicii şi tehnologiilor de la prima la a patra revoluţie industrială şi impactul lor social) al academicianului Dorel Banabic, susținut la Academia Română pe data de 26 septembrie 2018.

Din punctul meu de vedere, următoarea revoluţie industrială se va realiza în momentul în care maşinile (uneltele) se vor reproduce (multiplica) ele însele: îşi vor gândi, proiecta şi realiza singure mijloacele (sau instrumentele) de care au nevoie pentru îndeplinirea sarcinilor date de subiectul uman. Cât de departe este acest moment? Greu de spus. Prefigurări în acest sens sunt deja realizate: există deja programe de calculator care „scriu” la rândul lor programe. Ţinând seama de faptul că viteza implementării unei noi invenţii în viaţa cotidiană este din ce în ce mai mare, momentul apariţiei următoarei revoluţii poate fi estimat la câteva zeci de ani.

Tehnologiile au parcurs o dezvoltare ciclică, de la producţia artizanală personalizată (orientată pe individ), la producţia de masă (orientată pe produs), apoi la cea personalizată de masă (orientată pe grupuri de consumatori) şi revenind la producţia personalizată (orientată pe consumatorul individual). Astfel, următoarea revoluţie industrială va apărea în momentul în care fiecare consumator îşi va produce singur bunurile de care are nevoie, într-un timp rezonabil, utilizând tehnologii de tipul Additive Manufacturing şi programele necesare pentru aceasta, descărcate din internet (Cloud). În felul acesta, ciclul se închide complet, revenindu-se la tipul de producţie din comuna primitivă, în care fiecare individ îşi producea singur bunurile necesare!

Prima revoluţie industrială a făcut ca, începând cu anul 1825, în Anglia valoarea producţiei industriale să o depăşească pe cea a agriculturii. În acelaşi timp se produce o schimbare radicală în ceea ce priveşte structura cheltuielilor populaţiei din Anglia: dacă la începutul secolului XIX cheltuielile cu alimentaţia reprezentau 90% din totalul cheltuielilor de consum, la mijlocul secolului acestea reprezentau doar două treimi. În aceeaşi perioadă, cheltuielile cu îmbrăcămintea s-au dublat. Structura cheltuielilor populaţiei s-a modificat în favoarea bunurilor pentru confort. Pentru a avea o imagine a impactului social al primei revoluţii industriale, este relevantă diagrama din Figura 1. Aici este prezentat impactul primei revoluţii industriale asupra Indicelui de dezvoltare socială a umanităţii şi implicit asupra numărului de locuitori ai planetei.

De-a lungul istoriei, o parte dintre profesii au dispărut sau s-au transformat în altele. Tendinţa se va accentua în perioada următoare pe măsura creşterii vitezei de implementare a invenţiilor şi a noilor tehnologii în viaţa cotidiană. Acest lucru nu trebuie să ne sperie. Trebuie doar să prezicem, cât mai devreme şi cât mai realist, aceste modificări şi să ne pregătim pentru a le face faţă prin pregătirea forţei de muncă în şcoală, dar şi prin recalificarea ei. Oricum, profesiile care cer creativitate, abilităţi cognitive, vor constitui pentru mult timp de aici înainte un apanaj al omului. Principalele tehnologii care vor produce mutaţii în structura locurilor de muncă vor fi roboţii şi inteligența artificială. Principalele locuri de muncă în care se vor regăsi noile tehnologii sunt cele în care se efectuează muncă fizică solicitantă sau repetitivă, respectiv de colectare/procesare de date. Din prima categorie fac parte meserii din domeniul construcţiilor de maşini, metalurgiei, minier, cazare şi servicii alimentare, agricultură, manipularea şi distribuirea produselor, transport, îngrijirea şi reabilitarea bolnavilor etc. Din a doua categorie fac parte meserii din domeniul secretariatului şi arhivării, contabilităţii, cel bancar şi al asigurărilor, traducerii, editării de texte etc. În acest sens, este sugestivă imaginea din Figura 2, în care este prezentată evoluţia numărului de locuri de muncă în câteva profesii în perioada 1986-2016 în Franţa, conform Institutului Sapiens. Este de remarcat în această figură creşterea numărului de conducători de autovehicule, considerată până acum vreo 10 ani profesia cea mai dificil de automatizat şi de înlocuit cu un robot. Acum conducerea autonomă a devenit realitate, iar în scurt timp evoluţia acestei profesii va fi similară cu a celor prezentate anterior.

Deja ea a intrat în viaţa cotidiană şi ne-am obişnuit cu bancomatele, maşinile de vândut bilete din gări sau staţiile de autobuz, automatele de vândut băuturi sau ţigări, dispozitivele automate de check-in sau control al paşapoartelor din aeroporturi etc. Mai mult, am început să ne obişnuim cu conversaţiile cu „roboţii” care răspund la solicitarea noastră de a obţine informaţii din domeniul bancar, al telefoniei mobile, al serviciilor de transport etc. Toate aceste „maşini” au preluat activitatea unor persoane, realizând-o, de multe ori, în condiţii şi la parametri mai performanţi decât factorul uman. Sisteme de inteligenţă artificială, precum Watson, dezvoltat de IBM, sau DeepMind, dezvoltat de Google, sunt capabile să învingă campioni ai unor concursuri de cultură generală sau de jocuri de strategie (şah sau Go), sau să preia sarcinile medicului în diagnosticarea bolilor. Mai mult, sunt capabile să înţeleagă nu numai limbajul uman, ci şi starea emoţională şi caracterul interlocutorului şi să formuleze răspunsurile adecvate. Implicaţiile acestor sisteme vor fi observabile în următoarele câteva zeci de ani în toate domeniile de activitate: filologie (traduceri automate, analiza textelor, scrierea de texte etc.), istorie (analiza, corelarea şi sinteza informaţiilor din arhive, analiza artefactelor), artă (analiza prin imagistică a tablourilor, arta digitală, compunere de muzică), psihologie/psihiatrie (diagnosticarea şi tratarea unor fobii sau boli psihice prin tehnici de realitate virtuală) etc.

Exemple din artă, literatură și medicină
Voi prezenta trei exemple: unul din domeniul artelor şi două din domeniul literaturii. Atât domeniul muzical, cât şi cel al literaturii sunt domenii cu un grad de creativitate foarte ridicat. Programul EMI (Experiments în Muzical Intelligence), iar mai recent Annie, create de David Cope de la Universitatea din California, compun muzică clasică, şi nu numai, de o asemenea perfecţiune încât nici publicul avizat nu poate sesiza diferenţa unei compoziţii create de computer faţă de o corală de Bach sau o simfonie de Beethoven. Al doilea exemplu se referă la previziunile privind evoluţia programelor de Inteligenţă Artificială în domeniul compunerii de lucrări literare: se estimează că până în anul 2024 vor fi funcţionale programele de traducere automată a textelor; până în anul 2026 vor fi utilizabile programele de scriere de eseuri cu scop didactic, utilizabile de elevi şi studenţi; după anul 2050 programele de Inteligenţă Artificială vor fi capabile să scrie romane. Recent, un roman compus de un program de Inteligenţă Artificială a fost aproape de a câştiga un premiu literar în Japonia. Al treilea exemplu este din domeniul dispozitivele electronice de citit cărţi. Firma Amazon urmează să doteze dispozitivul său Kindle cu senzori biometrici şi de recunoaştere facială, precum şi cu un program de Inteligenţa Artificială, ceea ce va permite evaluarea impactului fiecărei fraze sau pasaj al cărţii asupra cititorului şi evaluarea gradului de satisfacţie al acestuia. Urmare a acestui lucru, sistemul de Inteligenţă Artificială îţi va propune cărţi care ştie că-ţi produc satisfacţie sau interes.