Revista >> Octombrie 2018 [Nr. 208] >> Cercetare & Invatamant superior

Evoluţia tehnologiilor şi impactul lor social

25 Octombrie 2018

Impactul tehnologiilor asupra ştiinţelor exacte (matematică, astronomie, fizică, chimie, biologie) va fi direct, prin dezvoltarea unor echipamente de calcul sau experimentale tot mai complexe şi mai performante. Dar cel mai spectaculos şi cel mai la îndemână domeniu, pentru că ne afectează pe toţi din punctul de vedere al calităţii vieţii, este cel al medicinii. S-au dezvoltat noi domenii ale ingineriei, cum ar fi ingineria medicală, care pregăteşte ingineri pentru proiectarea, fabricarea şi întreţinerea echipamentelor medicale. Aceştia au proiectat şi realizat echipamente tot mai performante, bazate pe noi principii fizice, cele mai relevante fiind cele din domeniul imagisticii şi roboticii chirurgicale.

Noile echipamente de imagistică au schimbat complet modul de investigare a corpului uman în ultimele decenii, îmbunătăţindu-se semnificativ rata şi momentul detectării unor maladii grave. Implanturile stomatologice, utilizate în mod curent astăzi, ar fi imposibil de realizat fără asistenţa imagisticii. La fel de spectaculoase sunt şi aplicaţiile roboţilor în chirurgie, care au parcurs fazele de la concept la cercetare, realizare şi utilizare curentă, într-un ritm de câteva decenii. În anul 1984 a fost realizată prima intervenţie chirurgicală de către un robot. Astăzi roboţii de tip da Vinci sunt deja utilizaţi curent în multiple tipuri de operaţii (de-a lungul timpului, începând cu anul 2000, fiind fabricaţi în peste 5000 de exemplare). Cercetătorii din ingineria materialelor au dezvoltat materiale noi biocampatibile, fapt ce a făcut posibilă realizarea de implanturi osoase, de ţesuturi (recent au fost realizate ţesuturi de piele artificială) sau chiar de organe artificiale. În Figura 3 sunt prezentate câteva tipuri de ţesuturi care sunt realizate din materiale artificiale, prin tehnici de bio-imprimare 3D: piele; cartilaje, traheea, valve aortice, vase de sânge.

Noi direcții de studiu
Realizările fascinante ale tehnicii moderne şi implicaţiile sociale ale acestora a făcut ca mari gânditori să-şi orienteze atenţia asupra acestui fenomen, fiind dezvoltată o nouă direcţie de cercetare în filosofie: filosofia tehnicii. Filosofi şi sociologi celebri precum Ortega Y Gasset, Martin Heidegger, Jacques Ellul, Hannah Arendt s-au aplecat asupra aspectelor antropologice, etice, taxonometrice ale tehnicii, precum şi asupra proceselor de inovare şi evoluţie a tehnologiilor. Un rol important l-a avut analiza impactului social al dezvoltării noilor tehnologii şi a mutaţiilor pe care le produce aceasta în mentalul colectiv. Voi aminti aici doar trei din studiile celebre care au abordat acest subiect: Die Frage nach der Technik (Întrebarea privitoare la tehnică) al lui Heidegger, publicat în anul 1954; The human condition a lui Arendt, publicat în anul 1958. şi The Technological Society a lui Ellul, publicat în traducere englezească în anul 1964. Ulterior, în special în ultimii 20 de ani, numărul publicaţiilor în acest domeniu a crescut semnificativ. Relevante sunt în acest sens sunt: Thinking about technology: foundations of the philosophy of technology, a lui J. C. Pitt, apărută în anul 2000, și Philosophy of Technology and Engineering Sciences, un voluminos tratat editat de Meijers şi publicat în anul 2009, reprezentând volumul al 9-lea al celebrului Handbook of Philosophy of Science.

Lansarea la târgul auto de la Paris din 5 octombrie 1955 a modelului de automobil avangardist DS 19 de către firma Citroën l-a fascinat pe gânditorul francez Roland Barthes într-atât încât i-a dedicat acestuia un eseu intitulat „La nouvelle Citroën”, inclus în volumul de eseuri Mytologies. Este unul din cele mai frumoase eseuri dedicate unei realizări a tehnicii moderne. Sugestivă, în acest sens, este fraza de început: „După părerea mea, astăzi, automobilul este echivalentul destul de exact al marilor catedrale gotice: adică o mare creaţie a epocii, concepută cu pasiune de nişte artişti necunoscuţi, consumată ca imagine de un întreg popor, care, prin ea, îşi apropie un obiect cu desăvârşire magic.”

Schimbările produse de dezvoltarea tehnologiilor digitale au făcut ca psihologii, sociologii şi educatorii să caute să explice prin ce se diferenţiază noile generaţii de cele educate şi formate înaintea apariţiei acestor tehnologii. Asfel, Mark Prensky a introdus în anul 2001, în faimosul său articol Digital Natives, Digital Immigrants, termenul de „Digital nativ”. Acesta a definit nativii digitali ca fiind tinerii născuţi în ultimii 20-30 de ani şi care au crescut odată cu calculatoarele, telefoanele mobile şi internetul (şi înconjuraţi de acestea). Pe cei care s-au născut înaintea acestei perioade, dar care au adaptat aceste noi tehnologii (au emigrat în această lume digitală) Pensky i-a numit „Digital immigrants” (imigranţi digitali). Ulterior, acesta a introdus un nou concept „Digital wisdom” (Înţelepciune digitală) care reprezintă acea capacitate a unei persoane de a utiliza noile tehnologii în scopul îmbunătăţirii performanţelor sale cognitive, nu numai de a le înţelege. La fel cum electricitatea ne-a schimbat viaţa acum 100 de ani, tot aşa se va întâmpla peste câţiva ani cu Inteligenţa Artificială. O mare parte dintre deciziile din viaţa cotidiană şi din cea profesională va fi luată de sisteme care înglobează Inteligenţa Artificială. Este bine, este rău? Viitorul ne va da răspunsul la această întrebare.

Quo vadis?
Cealaltă faţă a dezvoltării tehnologiilor o reprezintă efectele lor negative. Voi menţiona câteva dintre ele: o dependenţă a omului de tehnologie (de telefonul mobil, de calculator, de programele de Inteligenţă Artificială etc.), ceea ce duce la pierderea abilităţilor sociale; utilizarea în scop distructiv a acestora (spre exemplu a tehnologiilor militare de către terorişti); utilizarea tehnologiilor avansate pentru manipularea opiniei publice (spre exemplu, campania de manipulare anti-vaccinare sau campaniile de manipulare din India, care au dus la linşaj etc.); impactul asupra mediului (încălzirea planetară, creşterea conţinutului de CO2, deşeurile tehnologice – radioactive sau poluante); o bulversare pe piaţa forţei de muncă etc. Oricum, dezvoltarea tehnologiilor are două feţe: una angelică şi cealaltă malefică. Una care să ne ducă spre condiţia de Zei şi cealaltă care să ne ducă spre Iad. Omul va trebui să aleagă calea pe care o va urma. Din acest punct de vedere, trebuie să fim optimişti că va alege calea corectă.

[Bry 2016] Brynjolfsson E., McAffe A., The second machine age, Norton, New York, 2016.
[Ope 2018] www.openbiomedical.org/
[Sap 2018] www.institutsapiens.fr/top-5-des-metiers-en-voie-de-disparition/