Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Unicornii, un pariu câștigător sau un business supraevaluat?

25 Octombrie 2018



Până acum cinci ani, unicornii erau „doar“ niște creaturi mitice, înzestrate cu puteri miraculoare, bune de lilustrat cărțile pentru copii. Din 2013 însă, specia a suferit o transformare substanțială și a început să își ițească cornul în mediul de afaceri. Astăzi, când unii vorbesc de o inflație de astfel de creaturi și de riscul creării unei noi bule speculative, românii au și ei un unicorn al lor. Emigrat în SUA.

În urmă cu cinci ani, start-up-urile evaluate la peste un miliard de dolari reprezentau o raritate statistică. Motiv pentru care investitorul Aileen Lee le-a botezat „unicorni“.
De atunci însă, statutul de „raritate“ a început să se erodeze tot mai rapid: conform TechCrunch, în martie a.c. existau deja la nivel global aproape 300 de unicorni și numărul lor continuă să crească extrem de repede.
În 2013, când Lee a scris articolul „Welcome To The Unicorn Club: Learning From Billion-Dollar Startups“, care a consacrat denumirea, existau doar 39 de start-up-uri evaluate la un miliard de dolari. Iar autoarea ajunsese la numărul acesta după ce contabilizase toate companiile-vedetă pe o perioadă de 10 ani.
În 2014, au apărut însă 32 de unicorni.
Un an mai târziu – 60!
În 2016, lucrurile păreau să se mai fi calmat oarecum – recensământul contabiliza 36.
Dar în 2017 s-a atins un nou maxim – 66!
Iar 2018 se prefigurează un nou record – în primele șapte luni au apărut nu mai puțin de 65 de unicorni noi-nouți!

Cât durează să ajungi unicorn
Statisticile au demonstrat că vârsta medie la care un start-up ajunge unicorn scade continuu: anul trecut era undeva în jur de 6 ani.
Dar numărul „specimenelor“ precoce crește alarmant. Jet.com, de exemplu, a fost evaluat la un miliard de dolari la doar patru luni de la înființare. Alte patru start-up-uri nici nu împliniseră un anișor când au fost declarate deja unicorni și există încă 20 care au avut nevoie de doar doi ani pentru a accede la acest statut.
E adevărat însă că și domeniul de activitate le influențează drastic viteza de creștere. De exemplu, pentru ca un start-up în sectorul medical să ajungă unicorn are nevoie, în medie, de aproximativ 12 ani. La polul opus, nou-intrații în domeniul mobilității au nevoie de doar doi ani, în timp ce vedetele din zona biotehnologiilor și securității cibernetice, de cinci ani.

Unde se nasc și trăiesc „raritățile“
În clasamentul țărilor cu cea mai mare contribuție la producția mondială de unicorni, China și Statele Unite se află la egalitate: până în iunie a.c. produseseră fiecare câte 26.
India, un alt tărâm propice apariției start-up-urilor de miliarde, punctează doar cu trei, în timp ce puteri tehnologice precum Marea Britanie sau Germania nu generaseră până în vară decât câte două fiecare.
Restul de șase revine altor țări, printre care se numără, în premieră, și România, care a reușit să pătrundă în selectul club cu start-up-ul UiPath.
Și Estonia a punctat anul acesta în clasament cu Taxify, concurentul Uber, însă pentru micul stat baltic (1,3 milioane de locuitori) prezența în top nu mai reprezintă o noutate: deține deja încă trei unicorni (Skype, Playtech și TransferWise).
În clasamentul general pe națiuni, pe primul loc se află China, cu 149 de „specimene“, secondată de SUA, cu 146, urmate la mare distanță de India și Marea Britanie (câte 13 fiecare), Israel (5), Germania și Indonezia (câte 4).

Imigrația favorizează specia?
Trebuie precizat că aceste clasamentele nu sunt unanim acceptate. De exemplu, Israelul susține că deține nu mai puțin de 18 unicorni! Evaluarea, făcută de către antreprenorul Yaron Samid, fondatorul companiei TechAviv, ia însă în calcul toate start-up-urile vedetă fondate de către israelienii din întreaga lume și nu doar cele care activează sau măcar au fost fondate pe teritoriul țării.
Este un punct de vedere interesant, mai ales că o analiză recent realizată de Crunchbase arată că aproape jumătate din herghelia de unicorni americani au ca fondator sau director executiv un imigrant. De exemplu, CEO-ul Uber, Dara Khosrowshahi, a venit în SUA din Iran. E adevărat însă că a făcut acest lucru la vârsta de nouă ani, dar fondatorul și CEO-ul SpaceX, excentricul Elon Musk, a venit din Africa de Sud pe când era student. Pe lista „importurilor“ de miliarde se regăsesc și Slack, al cărei co-fondator și CEO este canadianul Stewart Butterfield, dar și Robinhood, start-up fondat de bulgarul Vlad Tenev. Și, mai nou, și românii de la UiPath.

Ce le place inorogilor
Dieta favorită a unicornilor o reprezintă, în principal, fondurile private de capital de risc.
Și este firesc să le placă, având în vedere generozitatea cu care le sunt acordate rundele de finanțare. Conform analizelor Crunchbase, deja în primele șapte luni ale anului acesta se adunaseră vreo 73 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproape trei sferturi din totalul investit anul trecut (98 de miliarde USD).
Apetitul e atât de mare, încât până și Comisia Europeană a simțit nevoia să ia măsuri. Așa că a înființat anul acesta VentureEU, un fond umbrelă sub care a reunit șase fonduri de investiții cu capital de risc, sprijinite cu o finanțare comunitară de 410 milioane euro. O măsură utilă pentru a mai reduce din decalajul pe care UE îl înregistrează: în 2016, fondurile de capital de risc investiseră aproximativ 6,5 miliarde euro în UE, față de 39,4 miliarde euro în Statele Unite.

Există un risc real de extincție?
Încă din 2015 apăruseră deja voci care susțineau că unicornii vor dispărea. „IT’S OVER: The 'unicorn' era comes to a screeching halt“, proclama revistă „Business Insider“, argumentând că investitorii trebuie să își reevalueze poziția pentru că start-up-urile finanțate cu milioane de dolari nu reușesc să-și confirme valoarea atunci când se listează pe bursă.
Un an mai târziu și Bill Gates avertiza într-un interviu publicat în „Financial Times“ că multe startup-uri din zona tehnologică sunt supraevaluate și investitorii trebuie să fie mai selectivi.
Ce-i drept, semnalele de alarmă sunt justificate. Odată cu creșterea valorii rundelor de finanțare și al apetitului investitorilor pentru unicorni, noile vedete nu mai au nevoie să facă o ofertă publică inițială (IPO). Însă amânarea tranzacționării publice crește riscul de supraevaluare.
Accesul facil la finanțările cu fonduri de capital de risc a crescut durata medie a lansării IPO. Dacă în 1999 dura patru ani, în 2017 s-a ajuns la 11 ani! Și numărul companiilor care fac acest pas scade constant: • în 2014, în SUA, 275 de companii au făcut o ofertă publică inițială; • în 2015 - 170; • în 2016 - 10. Anul trecut s-a înregistrat un reviriment: 160 de IPO-uri. Însă, conform unei analize realizate de University of Florida, 67% dintre companiile nou intrate pe bursă în 2017 au fost neprofitabile.
Un studiu National Bureau of Economic Research, care a analizat 135 de unicorni, demonstrează că aproape jumătate dintre aceștia (65) erau evaluați la o valoare mai mare decât cea reală. Cercetătorii de University of St. Gallen și Villanova University au creat și un model de recalculare a valorii, cu ajutorul căruia au arătat că start-up-urile evaluate de miliarde au de fapt o valoare cu 49% mai mică. Cei de la Stanford University au fost mai îngăduitori – supraevaluarea medie e de doar 48%.
Există, bineînţeles, și clasamente ale unicornilor „umflați“ de investitori din dorința de a le crește valoarea pe piață. De exemplu: • Uptake, evaluat la 1,1 miliarde USD în octombrie 2015 este considerat ca fiind supraevaluat cu 187%; • Cloudflare, 3,2 miliarde USD în septembrie 2015, + 101%; • Flipboard, 1,3 miliarde USD în iulie 2015, +95%; • Magic Leap, 4,5 miliarde USD în februarie 2016, +50%.
Concluzia: supraevaluările transformă unicornii într-o specie speculativă și nesustenabilă. Așa că în „literatura de specialitate“ au început să fie utilizați tot mai frecvent termeni precum „Zombie unicorns“ sau „Frankenunicorn“, creaturi artificiale ținute în viață doar de fondurile de capital de risc.

Avem și noi unicornul nostru
Anul acesta, după ce a obținut în primăvară o nouă rundă de finanțare, UiPath a introdus România în clubul țărilor care dețin un start-up evaluat la peste un miliard de dolari.
La momentul primei finanțări, în aprilie 2017 – 30 de milioane USD de la Accel Partners – compania fondată în 2015 de către Daniel Dineș și Marius Țîrcă era evaluată la 109 milioane de dolari. Pe 6 martie a.c., UiPath a anunțat că, după atragerea unor noi investiţii de la Accel Partners, căruia i s-au alăturat și Capital G și Kleinder Perkins Caufield&Byers, a devenit oficial unicorn.
Și are toate caracteristicile speciei:
• Într-un singur an start-up-ul românesc și-a crescut de 10 ori valoarea;
• Respectă întru totul strategia „Get big fast“ de a-și extinde operațiunile rapid cu ajutorul fondurilor de investiții: UiPath este, la doar trei ani de la înființare, o companie cu sediul în SUA (sediul central în New York și centru de cercetare la Washington) și subsidiare în Marea Britanie, Olanda, Germania, Franța, SUA, Coreea de Sud, Japonia, Singapore și cu două birouri locale, la Cluj și București;
• Este lider global pe piața platformelor de Robotic Process Automation (RPA);
• Și-a crescut portofoliul de clienți de peste 7 ori (de la sub 100 în în 2016, la peste 700 anul trecut);
• Are deja în board doi reprezentanți ai Accel Partners (fondul american de investiții are cei mai mulți unicorni în portofoliu, 7).
Rămâne de văzut însă dacă UiPath va face excepție de la regula listării pe bursă. Daniel Dineș, co-fondator și director general al companiei, anunța listarea pe NASDAQ în următorii 2-3 ani. Și, evident, dacă va reuși să demonstreze că nu este unicorn supraevaluat.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite