Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cāt investeşte industria romānească de IT īn cercetare?

22 Noiembrie 2018



În urmă cu două săptămâni, prezent la Bucureşti în cadrul Microsoft Summit, celebrul comisar european Gunter Verheugen a spus că România cu greu îşi poate asigura progresul atâta vreme cât investește în cercetare sub 0.5% din PIB, în timp ce media europeană este de peste 2%.
Cifrele sunt chiar mai proaste decât cele cunoscute de Verheugen, însă aş vrea să le corelez cu rezultatele unei analize recente a Institutului Naţional de Statistică şi cu percepţia publică din România. Pe de o parte, percepţia publică este aceea că activitatea de cercetare-dezvoltare se derulează preponderent în mediul de stat (insitute de specialitate şi universităţi), iar pe de alta INS arată că, la nivelul anului 2017, 53.2% din fondurile Activității de Cercetare-Dezvoltare din România provin din sectorul privat, deşi doar 27.8% dintre cercetători lucrează în acest mediu. De asemenea, o analiză comparativă a datelor publicate de INS evidențiază faptul că în 2011 existau în mediul privat 898 de unităţi cu activitate de cercetare - dezvoltare, iar în 2016 doar 499. Nu am găsit date despre câţi cercetători sunt implicaţi în IT&C, însă raportul INS pe 2016 arată că dintre cele circa 12.000 de persoane implicate, 291 aveau legătură cu Fabricarea calculatoarelor şi produselor electronice şi optice şi circa 6.700 cu domeniul general Servicii, unde probabil IT-ul are o pondere însemnată.
Într-o economie marcată ireversibil de digitalizare, companiile tehnologice sunt vârful de lance al dezvoltării. La nivel global, o bună parte din cercetare este întreprinsă sau finanţată de marile corporaţii tech. Nume ca IBM, Intel, Microsoft, Apple, Google sau Samsung investesc miliarde în proiecte interne de cercetare sau în colaborare cu diverse organizaţii, ceea ce le asigură şi poziţiile dominante pe care le deţin. Totuşi, nici companiile mici nu neglijează activitatea de inovare, în Germania, spre exemplu, o alocare de 20-25% din cifra de afaceri către cercetare-dezvoltare fiind ceva obişnuit.
În România, activează circa 17.000 de companii. În top sunt multinaţionale, integratori de sisteme şi furnizori de outsourcing, pentru care cercetarea nu este un obiectiv, iar la bază start up-uri, cărora le lipsesc resursele financiare. Fondatorii UiPath au afirmat frecvent că au lucrat opt ani (2005-2013) la primul produs, investind în dezvoltare doar capital propriu. La 400.000 de euro cifra de afaceri în 2014, cu siguranţă bugetul R&D era limitat, ceea ce justifică cei opt ani făcuţi cu paşi mici. În 2015, după implicarea Fondurilor de Capital şi atragerea a 1.6 milioane de euro, evoluţia UiPath a căpătat altă amploare.
Bitdefender este o altă companie care a investit major în cercetare. Produsul Bitdefender BOX, lansat anul trecut, înglobează 21 de brevete de invenţie înregistrate de cercetătorii din echipele din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Acestea sunt însă rezultatul unor investiţii de 89 de milioane de euro în perioada 2014-2017. Conform declaraţiilor oficiale, un sfert din acest buget a mers către produse noi, precum Bitdefender Box. În 2016, Brainient, un start-up românesc implicat în dezvoltarea unei platforme video este cumpărat de Teads, o companie internaţională de video advertising. Primul pas după achiziţie? Dublarea numărului de ingineri implicaţi în dezvoltarea produsului, pentru accelerarea procesului.
Întrebarea din titlu nu are încă un răspuns concret. Însă e limpede că este nevoie de mai mult. Iată de ce ar fi de aşteptat ca Programele Operaţionale Regionale cu obiective de „Creştere a inovării“ să fie tot mai vizate de antreprenori. Un apel de proiecte este deja public, iar fondurile ajung la 30 de milioane euro. De asemenea, în ciuda unui aparent limbaj diferit, asocierea cu diverse Institute de Cercetare şi Universităţi poate fi o abordare cu beneficii mutuale.



Tags: Cercetare, IT

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite