Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Secţia Laseri din INFLPR: blazon al fizicii româneşti şi şcoală de prestigiu

22 Noiembrie 2018



Activitatea ştiinţifică prodigioasă a prof. Ion I. Agârbiceanu, ajunsă la apogeu în 1962, când a conceput şi pus în funcţiune primul laser din România, a reprezentat fundamentul dezvoltării fizicii laserilor în ţara noastră. Construcţia domeniului a fost continuată şi desăvârşită de fizicienii remarcabili reuniţi în cadrul Secţiei Laseri a Institutului de Fizică Atomică, astăzi departament de vârf în cadrul INFLPR. De-a lungul celor aproape 60 de ani de existenţă, capitalul intelectual şi uman deosebit din această secţie fanion de pe platforma Măgurele a asigurat formarea unei şcoli prestigioase şi a unor generaţii de specialişti de top în fizica laserilor. Continuând buna tradiție, echipele de cercetare din Secția Laseri dezvoltă și în prezent domeniul, prin proiecte şi infrastructuri de cercetare de referință pentru fizica românescă.

O istorie scrisă de personalităţi ştiinţifice remarcabile
Istoria fizicii Laserilor în România a început cu prof. Ion I. Agârbiceanu, fiul scriitorului şi marelui patriot român Ion Agârbiceanu, care, de-a lungul unei cariere ştiinţifice extraordinare, a pus bazele acestui domeniu, a format o generaţie remarcabilă de fizicieni şi ingineri şi a explorat direcţii de cercetare de avangardă în ţara noastră. Pentru meritele sale deosebite, Ion I. Agârbiceanu a fost ales în 1963 membru corespondent al Academiei Române. A fost, de asemenea, reprezentant al României în Uniunea Internaţională de Fizică Pură şi Aplicată, în Grupul European de Spectoscropie Atomică, precum şi vicepreşedinte al Comitetului Român de Fizică, afiliat Societăţii Europene de Fizică. Cu certitudine, punctul culminant al evoluţiei sale profesionale a fost atins în 1962, când a alcătuit şi condus un grup de cercetători care a construit şi operat primul laser cu gaz (heliu-neon) din România, cu radiaţie infraroşie, la distanţă de doar 1 an de la prima prezentare a unui laser (laserul cu Rubin) de un grup de cercetători din SUA.
Grupul care a realizat primul laser din România a constituit nucleul viitorului Departament Laseri şi a marcat începutul dezvoltării de noi tipuri de laseri şi aplicaţii ale acestora, majoritatea premiere în ţara noastră.

Istoria Secţiei Laseri este totodată şi povestea frumoasă a formării unor personalităţi ştiinţifice remarcabile, sub îndrumarea mentorilor lor. Unul dintre cei mai apreciaţi elevi ai prof. Ion I. Agârbiceanu a fost acad. Valentin I. Vlad, care a împlinit şi chiar depăşit aşteptările îndrumătorului său. A fost cercetător ştiinţific pentru mai bine de 50 de ani, timp în care a format generaţii de tineri cercetători în domenii precum Optică Neliniară, Holografie şi Interferometrie, Optică Fourier, Optică Cuantică, Nanofotonică, etc. În 1969 a realizat, împreună cu G. Nemeș, primul laser din ţară cu mediu activ solid. Rezultatele ştiinţifice al acad. Valentin I. Vlad au fost incluse în peste 175 de lucrări publicate în reviste ştiinţifice şi prezentate la peste 220 de conferinţe naţionale şi internaţionale, precum şi în patru brevete de invenţie, dintre care unul în SUA. În 1978 a fost primul fizician român ales Fellow de către Societatea Americană de Optică(OSA). Imediat după Revoluţie a fost ales membru corespondent al Academiei Române, 4 ani a fost vicepreşedinte şi, timp de un mandat, preşedintele acestui for ştiinţific suprem. De altfel, acad. Valentin I. Vlad este singurul reprezentant al fizicii românești de pe platforma Măgurele care a ajuns preşedinte al Academiei Române.
Despre acad.Valentin I.Vlad vorbește cel mai bine dr. Adrian Petriş, care a crescut şi a cunoscut consacrarea sub îndrumarea ştiinţifică a maestrului său: „A fost conducătorul lucrării mele de diplomă şi de doctorat. Pe lângă activitatea de cercetare, unde am beneficiat total de expertiza sa ştiinţifică, am avut împreună şi o activitate didactică la Facultatea de Fizică, unde am ţinut Seminarul şi Laboratorul asociate cursului său de Optică Informaţională. Am apreciat întotdeauna la domnul Vlad talentul său didactic, calmul şi răbdarea în explicarea unor aspecte complexe ale opticii, tactul deosebit în relaţiile cu studenţii şi colegii săi, entuziasmul şi pasiunea sa pentru ştiinţă, pe care dorea să le transmită studenţilor săi, încurajând continuu gândirea lor creativă şi descurajând memorarea mecanică a cunoştinţelor. În prezent sunt conducător de grup de cercetare în Secția Laseri, duc mai departe activitatea acad. Valentin Vlad şi îmi pun amprenta asupra domeniului opticii neliniare într-o manieră personală. Sunt mândru de contribuţiile pe care le-am adus în domeniul solitonilor optici spaţiali în colaborare cu Universitatea La Sapienza din Roma. Am introdus metode noi de caracterizare a materialelor investigate şi am testat posibilitatea de a utiliza aceste interacţiuni şi aceste materiale pentru funcţionalităţi fotonice noi, complet optice, cu aplicaţii potenţiale în multe domenii. Am generat experimental pentru prima dată solitoni în cristale de sileniți şi în niobat de litiu – rezultat care are peste 250 de citări. Am introdus şi metode noi de determinare a proprietăţilor optice neliniare”.

O tradiție continuată de profesioniști din vechea gardă
Prof. dr. Ion N. Mihăilescu, prof. dr. Mihai L. Pascu şi prof. dr. Maria Dinescu sunt cercetătorii proeminenţi din Secţia Laseri care, dupa 40-50 de ani de activitate exemplară, scriu şi în prezent istoria domeniului, formând şi inspirând noi generaţii de fizicieni de perspectivă, deschizând şi explorând noi direcţii de cercetare şi fronturi de dezvoltare în fizică. Totodată, sunt exemplul viu al transferului de valoare reuşit, către fizicienii de perspectivă din grupurile de cercetare pe care le conduc. Mai mult de jumătate din specialiştii Secţiei Laseri au fost formaţi de către aceşti mentori, o parte au ajuns în poziţii de conducere în INFLPR şi în institute de prestigiu de pe platforma Măgurele, alţii sunt profesori titulari la universităţi tehnice din ţară şi din afară sau şefi de laboratoare performante din străinătate, perpetuând în lume buna imagine a fizicii româneşti şi a Secţiei Laseri din INFLPR.
Prof. dr. Ion N. Mihăilescu are o contribuţie importantă la formarea şcolii naţionale de laseri. A îndrumat până în prezent peste 40 de teze de doctorat, a predat un număr mare de cursuri şi laboratoare la Facultatea de Fizică și la Universitatea Politehnica din Bucureşti, a scris cărţi şi materiale de studiu pentru comunitatea ştiinţifică. Luna trecută, prof. dr. Ion N. Mihăilescu a fost ales „FELLOW OF THE OPTICAL SOCIETY (OSA) for outstanding contributions to the field of Optics of high pulsed energy laser radiation, with groundbreaking applications in nano-biomedicine, chemistry, and metallurgy”. Aceasta este una dintre cele mai importante distincţii în Optică la nivel internaţional, pe care doar câțiva fizicieni români au primit-o de-a lungul timpului.
Anul viitor, prof. dr. Ion N. Mihăilescu va împlini 50 de ani de activitate în Secţia Laseri, perioadă de-a lungul căreia a format 37 de doctori în fizica laserilor și aplicațiile acestora (10 cu diplome internaţionale), majoritatea aflaţi în poziţii importante în marile institute şi laboratoare din lume. A publicat până în prezent 500 de lucrări ISI şi are 8000 de citări, fiind probabil cel mai citat autor din domeniul laserilor. Deţine de asemenea 24 de patente, dintre care 3 în străinătate, multe dintre ele apreciate cu medalii de aur la expoziţiile internaţionale în domeniu.
Activitatea prof. dr. Mihăilescu continuă cu aceeaşi vitalitate şi pasiune dedicate noilor provocări ştiinţifice: „Deşi pensionat, conduc trei contracte: două europene şi unul cu NATO. În cel cu NATO suntem la originea unei noi revoluţii în materiale: crearea de metamateriale, materiale compozite caracterizate prin ordine într-o aparentă dezordine, ce pot fi clasificate doar în mecanica cuantică. Obiectivul este de a crea astfel de materiale pentru a fi folosite în depoluarea mediului înconjurător: aer, ape, etc. Un alt proiect vizează crearea de sisteme laser capabile să rezolve local problemele sau defectele utilajelor industriale foarte scumpe şi greu de înlocuit, a căror capacitate de lucru este compromisă. Reparăm local, reconstruim suprafaţa acestor echipamente pentru a fi cel puţin la fel de bune ca la început. Prin Laser Aditive Manufacturing, în loc să fie cheltuite sute de milioane de dolari pentru a procura o nouă structură, rezolvăm problema existentă cu zeci sau sute de dolari. Această tehnologie a fost prezisă de către profesorul meu şi a mai multor generaţii de fizicieni, Ioan Ursu, în urmă cu 20-30 de ani. Mai nou, am câştigat un contract Marie Skłodowska-Curie Innovative Training Network (ITN), prin care vom educa trei studenţi din alte ţări ,, pregătind viitoarele generaţii de specialişti internaţionali”.
Gândindu-se la reprezentanţii noilor generaţii de fizicieni din Secţia Laseri, prof. dr. Mihăilescu îi sfătuieşte să nu aibă prejudecăţi şi nici complexul rezultatelor inferioare asociate cu tot ce este românesc. „Este important să conştientizeze că au la dispoziţie o bază materială excelentă, pe care noi nu am avut-o la vremea noastră, profesori de calitate, acces la baze internaţionale de date şi, în principiu, ar trebui să fie cei mai mulţumiţi oameni care încep o carieră în sfera R&D. Un motiv suplimentar de mândrie ar trebui să fie dat de apartenenţa lor la secţia noastră, care a dezvoltat domeniul laserilor din România şi este principalul formator de specialişti de top, alimentând cu oameni valoroşi întregul sistem”.
Prof. dr. Mihai L. Pascu este o personalitate ştiinţifică marcantă, de numele căruia se leagă evoluţia Secţiei Laseri. De-a lungul unei cariere ştiinţifice foarte prolifice, ce se întinde pe parcursul a cinci decenii, a creat mai multe tipuri de laseri, a publicat peste 120 de lucrări în reviste ISI internaționale şi a obţinut 10 patente. Din 1982 şi până la începutul anilor 2000 a creat aplicaţii biomedicale folosite în clinicile de oftalmologie, medicină recuperatorie, dermatologie, neurochirurgie, lucrând cu unii dintre cei mai reputați medici români. A pregătit şcoala medicală românească pentru acceptarea laserilor în aplicaţiile medicale şi a organizat în acest sens congrese naţionale şi europene dedicate medicilor. Este profesor asociat la Facultatea de Fizică din Bucureşti şi conducător de doctorat în Fizică, subdomeniul Optică, Spectroscopie, Laseri. A format 16 doctori, dintre aceştia 6 având co-tutelă româno-franceză. A fost directorul INFLPR în perioada 1983-1990, iar timp de 6 ani, între 2001 și 2007, ofiţer ştiinţific la Comisia Europeană, pe domeniile Medicină şi Sănătate. Este membru al Academiei de Științe Medicale din 2001 și, din 2017, Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București.
În prezent, prof. dr. Mihai L. Pascu contribuie la dezvoltarea Secţiei Laseri pe două direcţii mari: „Una este fizica laserilor, unde formăm noile generaţii de specialişti, facem cercetări fundamentale şi dezvoltăm aplicaţii noi. În domeniul biomedical am demarat cercetări de pionierat în optofluidică şi microfluidică, cu aplicaţii utile, precum emiterea de radiaţie laser în toate direcţiile, nu într-una singură, ca până acum. Am dezvoltat aplicaţii pentru a lupta împotriva rezistenţei bacteriilor la antibiotice, prin utilizarea non-antibioticelor. Sunt soluţii care pot fi folosite în spitalele româneşti, unde există diverse epidemii cu bacterii. Unul dintre doctoranzii mei este profesor la Chicago şi a creat un echipament foarte apreciat pe plan mondial, care permite urmărirea evoluţiei unei bacterii singulare sau a unei celule în timp real. Avem un astfel de echipament dezvoltat şi în Secţia Laseri, pe care încercăm să-l folosim optim pentru generarea de tratamente pentru rezistenţa multiplă la tratamente a bacteriilor. O altă direcţie majoră pe care o acoperim este cea de optică şi spectroscopie laser, care se va cupla foarte bine cu ce se va face la ELI-NP”.
„În zilele noastre, ca şi în trecut, Secţia Laseri este un vârf de lance al fizicii româneşti”, consideră prof. dr. Mihai L. Pascu. „Ea a generat CETAL, una dintre cele mai importante investiţii ale fizicii româneşti şi ale ţării noastre, și sprijină, de asemenea, dezvoltarea ELI-NP. Pe de altă parte, este un centru de cercetare de excelență internaţională, în care facem cercetări de vârf şi de pionierat, în concordanţă cu ce se întâmplă pe plan mondial. Continuăm tradiţia de a combina optim experiența celor în vârstă, personalităţile consacrate, cu resursele creative şi potenţialul celor mai tineri. Organizarea Secţiei noastre a fost permanent organică şi valorică, nu birocratică: în jurul cercetătorilor cu potenţial, cu idei şi cu personalitate de lider s-au coagulat grupuri de cercetare performante, ce au obţinut ulterior rezultate deosebite. Totodată, cercetătorii cu experienţă au sprijinit continuu tinerii pentru a-şi împlini potenţialul, însoţindu-i pe parcursul devenirii lor profesionale şi umane. Este un model care funcţionează încă de la începuturile Secţiei Laseri şi care se va perpetua şi în viitor”.
Prof. dr. Maria Dinescu lucrează de 40 de ani în Secţia Laseri şi întruchipează strălucit această tradiţie. Este preşedintele Consiliului ştiinţific al INFLPR, conduce un grup de cercetare de circa 25 de persoane și este conducător de doctorat de peste 15 ani. În paralel cu activitatea stiințifică predă un curs de laseri și aplicații la Secţia de master a Universității Politehnica din București, dedicat formării viitorilor cercetători care vor lucra în ELI-NP. Pe termen mediu şi lung şi-a propus ca o parte din specialiştii pe care i-a format în Secţia Laseri să devină liderii a 4-5 noi grupuri independente de cercetare, pe tematici diferite, de perspectivă.
În ultimii ani, dr. Maria Dinescu a fost implicată activ pe mai multe fronturi de activitate: „Am consolidat şi diversificat colaborările internaţionale, am extins prezenţa noastră în forumuri științifice internaționale de primă mărime în domeniul nostru de activitate, având conexiuni cu marile laboratoare ale lumii. Intern ne-am modernizat activitatea, am dezvoltat noi direcţii şi teme de cercetare. Realizăm acoperiri funcţionale cu polimeri (biocompatibili, bioresorbabili) ale dispozitivelor medicale, de exemplu ale „plaselor” care se utilizează în operaţiile de hernie, conţinând medicamente care pot fi eliberate controlat chiar în zona în care s-a introdus plasa, acționând chiar din primul moment împotriva unei posibile infecţii. Continuăm cu un proiect în care am făcut plasturi pentru transfer cotrolat de medicamente, testate în prezent in-vivo. Dezvoltăm procese de producere și procesare nanoparticule, studiem metode de realizare a depunerilor pentru oglinzi utilizabile în sistemele laser de foarte mare putere cu pulsuri scurte de la ELI-NP, testăm obţinerea de ţinte dedicate pentru experimentele de la ELI-NP. Desigur, o parte importantă din activitatea noastră este dedicată folosirii capabilităților laserilor de a produce filme subțiri cu proprietăți multifuncționale cu aplicații în senzoristică, fotocataliză, electronică, biomedicină, precum și realizării de structuri superficiale cu proprietăți controlate în termeni de dimensiuni, compoziție și funcționalitate.”
Constanta şi meritul major al Secţiei Laseri este acela de a fi creat o şcoală de prestigiu, în care s-au format generaţii de fizicieni de top. „Fără această secţie, în România nu ar fi existat laseri şi nici proiectele flagship din prezent. CETAL a fost făcut în proporţie de 90% cu oamenii de la noi şi are secţii conduse de profesionişti formaţi aici. De asemenea, proiectul şi conceptul Laser Valley nu ar fi posibile fără cercetările şi proiectele dezvoltate de întemeietorii şi continuatorii fizicii laserilor”, consideră dr. Gabriel Socol, şeful Secţiei Laseri.

Prezentul plin de satisfacții al unei secţii fanion
Secţia Laseri este în continuare un vârf al fizicii românești şi al cercetărilor efectuate pe platforma de la Măgurele: are cei mai mulţi oameni implicaţi în cele mai mari proiecte internaţionale din domeniul laserilor, generează cea mai mare producţie ştiinţifică, este în prima linie a evoluţiei şi tendinţelor ştiinţifice existente pe plan internaţional.
În jur de 120 de cercetători lucrează în echipele Secţiei Laseri, 5 fiind conducători de doctorat şi 80 cercetători cu titlu de doctor. 17 sunt CSI, 13 CS II, 40 CSIII şi 17 CS. Este cel mai mare departament de cercetare din INFLPR şi de pe platforma Măgurele, ce înglobează 9 grupuri de cercetare şi unde, în mod continuu, se formează resurse umane cu calificare superioară. „Avem în derulare 4 proiecte complexe, care ne-au permis angajarea de 15 cercetători în 2018. Aceştia sunt formaţi în direcţiile pe care le îmbrăţişează conducătorii diverselor grupuri. Un astfel de aflux de tineri care au venit şi au rămas s-a mai întâmplat doar înainte de anii `90, iar această dinamică prevesteşte o nouă perioadă prolifică în fizica românească”, apreciază dr. Gabriel Socol.
Valoarea Secţiei Laseri este dată şi de buna sa vizibilitate internaţională, câştigată prin lucrările publicate, prezentările făcute la conferinţe internaţionale sau prin prezenţa specialiştilor români în comitetele de organizare ale acestor conferinţe.
„Pe parte de poducție ştiinţifică, politica secţiei noastre a fost de a ne orienta spre reviste cu factor de impact cât mai ridicat: de la 6 în sus, ajungând chiar la 9 şi 10. Pe de altă parte, a apărut o nouă tendinţa în institut: aceea de a fi co-autor, pe bază de invitaţie, la volume sau co-editor la cărţi sau jurnale ce apar la cele mai mari edituri din lume: Springer, Wiley, Elsevier”, subliniază prof. dr. Maria Dinescu. În 2016, numărul articolelor ISI în Secția Laseri a fost de 82, acestea au avut un factor cumulat de 199, iar numărul citărilor în 2016, aferente articolelor din trecut, a fost de 1453. Cercetătorii Secţiei Laseri au susţinut 205 de comunicări ştiinţifice la conferinţele internaţionale, respectiv 202 un an mai târziu. În 2017, numărul articolelor ISI a fost în Secție de 100 şi au avut un factor ISI cumulat de 271. Cele mai prestigioase jurnale internaţionale în care s-au publicat lucrări în ultimii ani au fost: Nano Letters, Small, Biosensors & Bioelectronics, ACS Applied Materials & Interfaces, Acta Biomaterialia, Biomaterials, Biofabrication, International Journal of Pharmaceutics, Scientific Reports, Applied Physics Letters, Applied Surface Science, Biomacromolecules, Optics Express, Optics Letters, etc. Pentru referință, la nivelul INFLPR (fără Filiala ISS), în 2016 și 2017 au fost publicate peste 210 de articole anual, cu factor ISI cumulat peste 550.





„În ceea ce priveşte conferinţele internaţionale de procesări cu laser, Secția Laseri a INFLPR este implicată în majoritatea lor și are un chairman la fiecare manifestare”, afirmă prof. dr. Maria Dinescu. Colegii noştri fac parte din echipele şi comitetele de organizare şi supraveghere a celor mai importante conferinţe internaţionale din domeniile pe care le reprezentăm. Preşedintele en-titre al E-MRS (European Materials Research Society), unul dintre cele mai importante foruri ştiinţifice europene, care organizează sub egida sa Simpozioane internaţionale de prestigiu, este dr. Valentin Crăciun, care lucrează la noi în secţie. Primele conferinţe de Laseri din România au fost organizate de oameni din secţia noastră şi de-a lungul timpului au participat la aceste manifestări chairmani laureaţi ai premiului Nobel pentru fizică. Conferinţa noastră de suflet este International Conference on Laser Ablation, care se organizează de 25 de ani, din 1993. Sunt de 20 de ani în comitetul de organizare, iar la ediţia de anul viitor voi fi co-chairman. Conferinţele Advanced Laser Technologies şi ICPEPA (International Conference on Photo-Excited Processes and Applications) sunt alte două conferinţe itinerante prestigioase făcute de secţia noastră”.
Valoarea Secţiei Laseri este dată şi de o serie de rezultate vizibile, ce se regăsesc în aplicaţii şi produse existente azi în economie. „Pe lângă rezultatele evidenţiate anterior de colegii mei, în ultimii ani am dezvoltat la un nivel foarte ridicat tehnologii de depuneri laser pulsate, know how-ul nostru în acest domeniu fiind de nivel mondial. Aplicaţiile lor sunt în domeniul medical şi sunt folosite de exemplu cu succes în cazul implanturilor de os. Dezvoltăm cu succes tehnologii pentru senzori de gaze şi am realizat, prin tehnici de procesare a materialelor cu ajutorul laserilor, senzori preluaţi de industrie. De asemenea, am creat drone care pe baza senzorilor au măsurat poluarea existentă în aer. Prin transferul unei tehnologii de texturare laser am reuşit să creştem cu 55% durata de viaţă a pieselor utilajelor de tip buldoexcavator, folosite în construcţii. Acestea sunt doar câteva exemple de cercetări valorificate pe piaţă în urma cercetărilor efectuate de specialiștii din secţia noastră. Mult mai important este însă să realizăm că tot ce este notabil în momentul de față în fizica laserilor și în domeniul procesărilor cu laseri este rezultatul unei școli de înaltă recunoaştere internaţională, formată de oameni foarte valoroși”, concluzionează dr. Gabriel Socol.

***Graţie activităţii ştiinţifice extraordinare a unor personalităţi de talie mondială, în Secţia Laseri s-au pus bazele fizicii laserilor şi s-a scris istoria domeniului. Secţia Laseri a INFLPR a fost şi rămâne unul din vârfurile de lance ale cercetării de fizică româneşti, modelând şi luminând - prin şcoala creată şi personalităţile remarcabile care o conduc, prin grupurile de cercetători valoroşi şi rezultatele lor deosebite - drumul spre viitor.

Premierele Secţiei Laseri
♦ În 1962 a fost construit şi pus în funcţiune primul laser românesc cu He-Ne, având oglinzi interioare şi bare termocompensatoare; I. I. Agârbiceanu, A. A. Agafiței, L. Blănaru, N. Ionescu-Pallas, I. M. Popescu, V. Vasiliu, V. G. Velculescu.
♦ În 1968, primul laser românesc cu CO2; I. I. Agârbiceanu, A. A. Agafiței, L. Blănaru, V. Drăgănescu, I. M. Popescu, V. Vasiliu.
♦ În 1969, realizarea primului laser cu mediu activ solid din ţară; G. Nemeș, V. I. Vlad.
♦ Primul laser românesc cu corp solid: laserul cu Rubin. Raportat 1969 – 1970 de A. A. Agafiței, R. Dabu.
♦ Primul laser cu CO2 pulsat (TEA-CO2 cu pulsuri μs); I. N. Mihăilescu, I. Apostol, A. I. Ciura, C. Grigoriu, D. Drăgulinescu, 1978.
♦ Primul laser românesc acordabil, cu coloranţi, 1975, M. L. Pascu.
♦ Primul laser cu HeNe stabilizat în frecvenţă, în 1982. G. Popescu, C. Blănaru, M. Ristici.
♦ Primele sisteme de aliniere cu laser pentru construcţii de mare anvergură, începând din 1979; V. Vasiliu, M. Ristici, D. Apostol.
♦ Primul laser românesc cu CO2 (conceput pentru aplicaţii tehnologice), care emite în undă continuă şi lucrează în regim deschis: putere a fasciculului 3000 W, 1987, I. Guțu.
♦ 1970 Prima hologramă profesională realizată în ţară;V. I. Vlad.
♦ Primul spectrofotometru laser pentru măsurarea urmelor de pesticide în ape reziduale, 1983, M. L. Pascu.
♦ Primul sistem cu laser cu coloranţi pentru tratamente clinice în oftalmologie, 1986, M. L. Pascu.
♦ Primul sistem românesc cu laser cu CO2 închis pentru tratamente oftalmologice, 1986, D. C. Dumitraş, D. C. Duțu.
♦ Primul sistem românesc cu laser YAG:Nd pentru tratamente oftalmologice, 1987, A. Stratan.
♦ Primele filme subţiri produse cu laser pentru aplicaţii tehnologice şi medicale, 1985, I. N. Mihăilescu, M. Dinescu, V. Crăciun, D. Crăciun.
♦ Din 1987 s-a început dezvoltarea de sisteme laser în premieră naţională pentru aplicaţii medicale în: neurochirurgie, traumatologie, medicină recuperatorie, dermatologie, stomatologie, ORL, reumatologie; M.L. Pascu, D. C. Dumitraş, I. N. Mihăilescu, M. Dinescu.
♦ În perioada 1985 – până astăzi: cercetări fundamentale şi aplicative de fizica suprafeţelor şi interacţiunea materialelor cu laseri.
♦ Primul laser românesc microvolumetric cu mediu activ deformabil şi emisie în tot spaţiul, 2017, M. L. Pascu.
În timp, Secţia Laseri şi-a adaptat profilul la cerințele perioadei actuale. Nu a mai produs laseri, cum se întâmpla înainte de 1989, ci a continuat cercetările de laseri cu medii active noi și de caracterizare a fasciculeler laser. De asemenea, s-a orientat către procesarea materialelor cu laseri. Cercetările abordate de Secţia Laseri se înscriu istoric după următoarele direcţii: (i) fizica şi tehnologia laserilor, (ii) aplicaţii ale laserilor în ştiinţă (cercetări fundamentale, de biomedicină, fizica materialelor, fotochimie şi optică informaţională, senzoristică), (iii) aplicaţii ale laserilor în tehnologie, industrie şi construcții (instalaţii complexe pentru durificări de suprafeţe şi debitări de materiale, echipamente de alinieri, echipamente de monitorizare a poluării apelor).



Tags: fizica, INFLPR

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite