Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Comunitatea specialiștilor români în micro- și nanoelectronică, însuflețită de perspectiva relansării domeniului

22 Noiembrie 2018



  • O suită de evenimente dedicate conturează drumul românesc spre excelență europeană
O carte publicată recent de Editura Academiei, Școala românească de micro- și nanoelectronică, documentează existența unei comunități de specialiști români în micro- și nanoelectronică, care activează în diverse țări de pe glob, inclusiv în România. O demonstrație elocventă a acestei realități este apariția ulterioară a volumului Advances in micro- and nanoelectronics, care conține rezultate recente obținute de către unii dintre acești specialiști. Cei mai mulți dintre autorii capitolelor din această carte s-au reunit recent la București pentru a participa la Forumul Românii în micro- și nanoelectronică. Se așteaptă ca Forumul să marcheze o relansare a interesului României pentru acest domeniu și o intensificare a colaborării internaționale a specialiștilor români, în primul rând în cadrul programelor europene. Forumul a fost cuplat cu Seminarul Național de Nanoștiință și Nanotehnologie, în cadrul manifestării denumite Excelența Europeană în Nanotehnologie.

Forumul Românii în micro- și nanoelectronică
Forumul a organizat trei sesiuni de comunicări științifice în zilele de 6 și 7 noiembrie 2018. Au prezentat un număr de 15 comunicări specialiști din șapte țări (Anglia, Belgia, Elveția, Franța, România, Spania, Suedia). Tematica a fost foarte largă, de la progresul echipamentelor din domeniul litografiei optice (care permit structurarea extrem de fină a componentelor din circuitele integrate) până la construcții neconvenționale care folosesc nanofire de siliciu. Informații despre aceste comunicări se găsesc deja pe site-ul www.romnet.net/EXCELNANO.
Cu acest prilej au fost evidențiate varietatea preocupărilor și recunoașterea de care se bucură acești cercetători români care își desfășoară activitatea în țară sau în străinătate. A fost evidentă satisfacția participanților legată de schimbul de informații, dar și de stabilirea de noi contacte. De menționat faptul că această întâlnire cu diaspora reînvie, chiar dacă la scară redusă, o tradiție a activității UEFISCDI.
Un intermezzo deosebit de animat (6 noiembrie 2017, sala Prezidiului) a fost Conferința de presă de lansare a volumului Advances in micro- and nanoelectronics, Editura Academiei, 2018. Coperta volumului apare în Fig.1. Au participat TVR Internațional, Radio România Cultural, revista Market Watch. Au fost de față majoritatea autorilor ale căror contribuții se regăsesc în această carte, dar și numeroși alți specialiști (volumul a fost pus la dispoziția tuturor participanților la lucrările din prima zi, care s-au desfășurat în Aula Academiei). Au rostit alocuțiuni cei trei editori ai volumului: Prof. Sorin Cristoloveanu (Grenoble), Dr. Andreas Wild (Munchen) și Acad. Dan Dascălu, care este și coordonatorul seriei Micro- and Nanoengineering, care apare la Editura Academiei începând din anul 2001 (cartea lansată este al 27-lea număr din această serie). Concluziile au fost formulate de către Acad. Ioan Dumitrache, Secretarul General al Academiei Române, care a recomandat pregătirea unei propuneri de strategie națională în domeniu. În Fig. 2 apare o imagine din timpul Conferinței de presă (de la stânga la dreapta: Sorin Cristoloveanu, Ioan Dumitrache, Dan Dascălu, Andreas Wild).
Un moment special în cadrul Forumului l-a reprezentat Masa Rotundă asupra perspectivelor strategice ale micro-/nanoelectronicii românești organizată în Aula Academiei pe 6 noiembrie 2018. La discuție au participat reprezentanți din cercetarea universitară și instituțională (Universitatea POLITEHNICA din București, INCD Microtehnologie - IMT București), din instituții internaționale la nivel bilateral și european (AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, ECSEL JU - Bruxelles), cât și din întreprinderi mici și mari, locale și multinaționale (Alfa Rom Consulting, Robert Bosch SRL, Infineon Technologies Romania). Moderatorul mesei rotunde, Dr. Andreas Wild, cu o bogată experiență în parteneriatele public-private europene ENIAC/ECSEL, a declarat: „Companiile din România oferă în prezent în acest domeniu, după unele evaluări, circa 20.000 de locuri de muncă, multe în cercetare și inovare. Nanoelectronica este tehnologia de bază pentru echipamentele de control, comunicații și informatică, influențând decisiv atât evoluția domeniilor economice în a 4-a Revoluție Industrială în curs de desfășurare, cât și viața cotidiană a tuturor oamenilor“. Fig. 3 reprezintă o imagine din timpul dezbaterii. Luările de cuvânt au reliefat importanța domeniului pentru orice strategie de dezvoltare națională și potențialul acestei industrii în plină expansiune de a-și continua și amplifica activitățile în România. S-a constatat necesitatea unei politici coerente a autorităților publice naționale, sprijinită de un plan de implementare convingător, pentru a crea un mediu atractiv pentru investitori, satisfăcând necesarul în creștere de resurse umane cu înaltă calificare, perfecționând cadrul legislativ și promovând activ inovarea. O politică națională bine definită este cu atât mai importantă cu cât, la preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene, în ianuarie 2019, România are oportunitatea de a influenţa politica de inovare europeană pentru programul-cadru „Orizont Europa” (2021-2027).

Excelența Europeană în Nanotehnologie (EXCELNANO)
O idee deosebită a fost cuplarea acestui Forum, o manifestare inedită, cu un eveniment anual și anume Seminarul Național de Nanoștiință și Nanotehnologie, aflat în 2018 la a 17-a ediție. Acest din urmă eveniment a fost dedicat cooperării europene în domeniu, în cadrul Horizon 2020. Pe de altă parte, întâmplarea a făcut ca specialiștii care au răspuns chemării la Forum să fie exclusiv din Europa, de unde și ideea de a folosi atributul de european pentru a descrie ambele evenimente prin titlul Excelența Europeană în Nanotehnologie (European Excellence in Nanotechnology, EXCELNANO) și a folosi o pagină de web comună, la adresa www.romnet.net/EXCELNANO.
Pe fond, nanoelectronica este în prezent o tehnologie bine conturată, de importanță covârșitoare pentru tehnologia informației și comunicațiilor, spațiu, securitate, etc., tehnologie care se bazează pe uriașe investiții industriale. Pe de altă parte, domeniul de nanotehnologie (în sens larg) se prezintă cu totul diferit. Se vorbește de materiale structurate la scară nano (un nanometru este a mia parte dintr-un micrometru), de procese tehnologice care implică fenomene la scară nano sau de nanoparticule. Nu există o industrie specifică, cât de cât semnificativă. Diverse procese de fabricație cu specific nano apar într-o industrie sau alta, iar facilitatea experimentală tipică care permite realizarea de produse inovative în diverse domenii de aplicație este la nivel de linie pilot. În actualul program cadru european (2014-2020) nanoelectronica este abordată de Direcția generală Tehnologia informației, în timp ce nanotehnologia intră în atribuțiile Direcției generale Tehnologii industriale a Comisiei Europene (CE). În propunerea Horizon Europe (viitorul program cadru, 2021-2027), nanoelectronica își consolidează poziția, în timp ce rolul nanotehnologiei aparent se estompează, fiind distribuit pe diverse arii de aplicație. Experiența proiectelor europene câștigate recent de către România arată că materialele nanostructurate și fenomenele la scară nano sunt din ce în ce mai solicitate pentru dezvoltările de avangardă în domeniul nanoelectronicii. Iată un motiv pentru care credem că juxtapunerea celor două evenimente în EXCELNANO a fost binevenită, facilitând contacte dintre specialiști din diverse domenii și, într-un fel, anticipând ce se va petrece la București, în iunie 2019: la distanță de numai câteva zile, vor fi organizate două manifestări la nivel european și anume un workshop ECSEL (parteneriat public-privat în nanoelectronică) și EuroNanoForum (dedicat nanotehnologiei în general).



Seminarul Național dedicat cooperării europene
A 17-a ediție a Seminarului Național de Nanoștiință și Nanotehnologie (SNN 2018), desfășurată pe 7 noiembrie în Aula Bibliotecii Academiei și prezentată în extenso pe pagina www.romnet.net/nano/SNN2018 a conținut o serie de momente remarcabile. Prezentarea Anei-Maria Grigore (Comisia Europeană) „A European approach to Industrial Research Infrastructures: facilitating the cooperation between research and industry“ (Abordarea europeană a infrastructurilor de cercetare industrială – facilitarea cooperării dintre cercetare și industrie) a stârnit dezbateri aprinse legate de comparația cu sistemul de inovare practicat în Statele Unite ale Americii. Rolul infrastructurii experimentale a mai fost abordat de către IMT București (proiect TGE-PLAT finanțat din fonduri structurale, care sprijină cercetarea firmelor) și respectiv INCD pentru Fizica Materialelor (colaborări cu alte facilități europene în sistemul ERIC, European Research Infrastructures Consortium).
O excelentă prezentare făcută de Acad. Bogdan C. Simionescu (Fig. 4), fost director al Institutului de Chimie Macromoleculară Petru Poni din Iași al Academiei Române, a scos în evidență modul în care proiectele de construcție instituțională finanțate din fonduri europene au facilitat formarea unor centre de excelență multidisciplinare. Prezentări relevante legate de impactul proiectelor europene au mai avut Institutul de Materiale Neferoase și Rare (IMNR), INCD CP (ICECHIM), Institutul de Chimie Fizică Ilie Murgulescu (Academia Română), dar și Universitatea Tehnică din Moldova (invitat special în acest an al Centenarului, Acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al Academiei Republicii Moldova). Dr. ing. Mircea Dragoman (IMT București) a prezentat la pachet nu mai puțin de patru proiecte ale institutului din Horizon 2020, o ilustrare a faptului că progresele așteptate în nanoelectronică necesită cercetări multidisciplinare legate de materiale și/sau utilizarea de noi proprietăți fizice. Colega sa de institut, Dr. fiz. Mihaela Kusko, a prezentat apoi modul în care IMT coordonează un consorțiu de institute și universități care va organiza în România EuroNanoForum (v. mai sus).
Lansarea ideii unei dezbateri privind rolul nanotehnologiei în Horizon Europe (Dan Dascălu, „Launching a debate about the perspective of nanotechnology in Horizon Europe (2021-2027)“) a prilejuit rememorarea faptului că atenția acordată nanotehnologiei prin programele naționale în perioada 2001-2013 (în promovarea cărora evenimentele din seria SNN au jucat un anumit rol), alături de derularea unor proiecte europene de tip suport a facilitat și o participare foarte bună a României în programele europene.



Dublul eveniment EXCELNANO a fost organizat de Academia Română, Secția de Știința și Tehnologia Informației, Comisia pentru Știința și Tehnologia Microsistemelor (www.link2nano.ro/acad/STMS), în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT București (www.imt.ro), cu o prezență de specialitate impresionantă și un suport logistic asigurat cu profesionalism.
Participarea la evenimente. Interesul legat de aceste evenimente, stimulat probabil și de diseminarea de informație care a precedat evenimentele, a fost destul de mare. La Forum s-au înscris on-line 108 persoane, dar au participat până la urmă 119, repartizate astfel: 50 cercetători din 13 INCD-uri (institute naționale); 25 reprezentanți din 9 universități; 21 de reprezentanți din 14 firme; 8 cercetători din 4 institute ale Academiei Române; 7 reprezentanți din 6 instituții publice; 6 reprezentanți ONG-uri și organizații similare; 2 reprezentanți din 2 parcuri științifice. Pentru Seminarul Național și-au exprimat inițial interesul 137 de persoane, dar au participat numai 87 de persoane, repartizate astfel: 35 de reprezentați din 12 INCD-uri; 19 reprezentanți din 4 institute ale Academiei Române; 14 reprezentanți din 3 universități; 8 reprezentați din 6 firme; 7 delegați din 4 instituții publice; 4 reprezentanți din 4 ONG-uri și alte organizații similare. Trebuie însă menționat că numeroase persoane s-au înscris și au participat la ambele evenimente, ceea ce a fost de fapt și în intențiile organizatorilor.
Ce urmează? Forum-iștii au fost mulțumiți de inițiativă și de modul cum s-a derulat evenimentul. Ei se întreabă ce urmează? Alte evenimente similare în anii următori? Este posibil și acest lucru, dar în nici un caz în fiecare an, ci la intervale mai mari de timp (3-5 ani). Între timp, comunitatea științifică a românilor care lucrează în microelectronică își poate consolida și extinde contactele urmărind obiective precum parteneriatele bilaterale, participarea în proiecte internaționale comune, atragerea și formarea de resurse umane (de exemplu prin doctorate în co-tutelă) și, de ce nu, participarea voluntară la formularea și lansarea unei propuneri de strategie națională în domeniu. O idee îndrăzneață este aceea de a nu aștepta totul de la autoritățile române, ci de a folosi fondurile europene pentru implementarea unui proiect major. Din această perspectivă, evenimentele de la Academia Română sunt punctul de plecare şi platformă de însuflețire a unui program de acțiune colectivă.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite