Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Tendinţe în domeniul vehiculelor autonome, roboților avansați și Additive Manufacturing

22 Noiembrie 2018



Există mai multe tendinţe puse în evidenţă pe plan mondial în ultimii ani în domeniul tehnologiilor. Mă voi referi doar la trei domenii: vehiculele autonome; roboţii avansaţi; tehnologiile de prelucrare prin adăugare de material (Additive Manufacturing).

Dacă acum câţiva ani domeniul vehiculelor autonome era încă un domeniu de avangardă în cercetare (Google a anunţat realizarea primului automobil autonom în anul 2010), acestea au devenit realitate sub ochii noştri. Autovehicule autonome circulă deja pe soşelele publice, în regim de testare, atât în Statele Unite, cât şi în Germania. Prin dezvoltarea şi creşterea robusteţii sistemelor de comunicare între entităţi fizice M2M (Machine-to-Machine), aplicaţiile în domeniul industrial al vehiculelor autonome au devenit tot mai prezente, având un rol important în logistica din halele de prelucrare, de montaj, din depozitele de piese etc. Trecerea la un nou nivel de comunicare între subiectul uman şi entitatea fizică de tip H2M (Human-to-Machine, Om-Maşină) sau mai recent B2V (Brain-to-Vehicle, Creier-Maşină) a făcut posibilă deja realizarea unui vis al omulului, care până acum câţiva ani era încă de domeniul literaturii ştiinţifico-fantastice: conducerea prin puterea gândului a automobilului! Firma Nissan a prezentat anul acesta noul concept de automobil, IMx, condus prin comenzile date direct de creier sistemului de conducere al autovehiculului. Un motiv de mândrie pentru noi, ca români, este faptul că directorul care coordonează proiectul menţionat este un tânăr român, cu un nume neaoş românesc: Gheorghe. Aplicaţiile medicale ale acestui mod de comunicare Creier-Maşină, prin realizarea unor membre bionice, au un impact deosebit de mare pentru inserţia socială a handicapaţilor cu paralizii sau amputări ale membrelor.



Roboţii avansaţi, dotaţi cu sisteme de inteligenţă artificială şi senzori performanţi, sunt capabili să comunice între ei, dar şi cu operatorul uman sau cu alte echipamente din procesul de producţie, în realizarea unor sarcini complexe, să se adapteze unor situaţii neprevăzute, să înţeleagă mediul în care acţionează. Numele unor roboţi humanoizi, precum ASIMO construit de Honda, Sophia construit de Hanson Robotics sau Robina construit de Toyota, ne sunt familiare. Aceştia au capacitatea să dialogheze cu omul, să-i înteleagă gesturile şi emoţiile. Roboţii folosiţi în industrie sunt capabili să efectueze acţiuni rapide, complexe şi precise, precum ar fi acelea de montaj ale unor componente de automobil în zone greu accesibile pentru operatorul uman. Sau, mai mult, să coopereze între ei în scopul realizării unor sarcini noi, neprogramate. S-a dezvoltat astfel un nou domeniu al roboticii, denumit Cobotică. Firma BMW din München testează deja astfel de celule de fabricaţie robotizate, utilizate în tehnologia de sudură a structurilor automobilelor. Este posibilă colaborarea între roboţii celulei în sensul posibilităţii auto-reconfigurării secvenţelor de lucru, asfel încât acestea să se adapteze automat la o nouă configuraţie a structurii automobilului, nefiind necesară reprogramarea fiecărui robot în parte.
Dintre tehnologiile avansate, dezvoltate în ultimii ani, aceea a tehnologiilor de prelucrare prin adăugare de material (Additive Manufacturing) este cea care răspunde cel mai bine cerinţelor celei de-a patra revoluţii industriale. Tehnologiile Aditive Manufacturing reprezintă o serie de tehnologii caracterizate prin aceea că utilizează un model 3D virtual al piesei, pe care îl transformă într-un model fizic prin procese de adăugare de material. Au apărut pe plan mondial la mijlocul anilor ’80, sub denumirea de tehnologii de Rapid Prototyping şi s-au dezvoltat extrem de rapid în ultimele trei decade, aducând un plus de valoare şi o complementaritate la tehnologiile clasice. Acestea au revoluţionat domeniul tehnologiilor de fabricaţie şi au condus la introducerea, la începutul anilor 2010, a unei noi paradigme în acest domeniu, şi anume Cloud Manufacturing (prin analogie cu Cloud Computing). Tehnologiile Additive Manufacturing au aplicaţii în industria de automobile, aerospațială, medicală, de bijuterii, încălțăminte, arhitectură, construcții etc. Una din aplicaţiile recente ale tehnologiilor de prelucrare prin adăugare de material este cea a fabricării unui automobil în cadrul expoziţiei International Manufacturing Technology Show (IMTS-2014) din Detroit, MI, USA. Lucrătorilor firmei Local Motors din Phoenix, Texas, le-au luat 44 de ore pentru a imprima 3D componentele automobilului, o zi pentru prelucrări mecanice de finisare şi două zile pentru ansamblarea altor componente precum motorul, cutia de viteze, componentele electronice, cablajele, scaunele şi roţile.

Articolul este un fragment din Discursul de recepție Evoluţia tehnicii şi tehnologiilor de la prima la a patra revoluţie industrială şi impactul lor social al academicianului Dorel Banabic, susținut la Academia Română pe data de 26 septembrie 2018.



Tags: tehnologie

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite