Revista >> Decembrie 2018 [Nr. 210] >> Cercetare & Invatamant superior

Acad. Victor Matveev, directorul IUCN Dubna: „Fundamentăm o nouă etapă de colaborare cu România și fizicienii de la Măgurele“

Alexandru Batali

12 Decembrie 2018

Institutul de Fizică Atomică (IFA) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) din Măgurele au fost pe 20 noiembrie gazda Simpozionului dedicat cooperării între România și Institutul Unificat pentru Cercetări Nucleare (IUCN) de la Dubna, eveniment organizat cu ocazia întrunirii la București a Comitetului Reprezentanților Împuterniciți ai Statelor Membre IUCN. Manifestarea a fost onorată de prezența academicianului Victor Matveev, directorul IUCN Dubna, care a primit în aceeași zi distincția de Doctor Honoris Causa din partea Universității din București, acordată pentru activitatea sa remarcabilă în domeniul Fizicii particulelor elementare, a Fizicii energiilor înalte și a Teoriei cuantice a câmpului. Un interviu acordat revistei Market Watch în exclusivitate de către acad. Victor Matveev oferă oportunitatea de a intra în contact cu ideile și proiectele unei personalități științifice de talie mondială. Totodată, este evidențiat interesul IUCN Dubna, unul dintre cele mai importante institute de cercetare din lume, de a consolida și extinde cooperarea cu România.

Înainte de anii 90, IUCN Dubna era o Mecca pentru fizicienii români și nu numai, fiind unul dintre cele mai bune centre de cercetare din lume. Ce rol major joacă în prezent IUCN?
Recent am celebrat 60 de ani de la înființarea institutului și trebuie să subliniez că România a fost una dintre primele țări fondatoare ale acestui institut, în anul 1956. După ce Uniunea Sovietică a încetat să mai existe, institutul nostru a supraviețuit schimbărilor politice majore și a devenit chiar mai puternic. Unele țări care au ieșit din Uniunea Sovietică au intrat în institutul nostru ca țări independente. Ca urmare, față de acum 62 de ani, când erau 11 țări fondatoare ale institutului, în prezent avem 18 țări membre și 6 țări membre asociate. Sunt 24 de țări sub același acoperiș și ele formează o construcție foarte puternică.
La vremea când a luat ființă institutul, colegii noștri din diferitele țări din Europa și Asia au trimis la Dubna cei mai buni oameni de știință, fapt ce a permis institutului să atingă cel mai înalt nivel de dezvoltare științifică. Mozaicul cultural existent a adus în institut o atmosferă excelentă de cooperare internațională. De altfel, și acum, cea mai mare valoare a institutului este acest climat multinațional de prietenie, creativitate științifică și colaborare profesională, un spirit de unitate în jurul idealului cercetării, toate acestea ajutându-ne să consolidam și să dezvoltăm IUCN.

Dincolo de această atmosferă, la Dubna sunt și mari cercetători, este locul unde tabelul lui Mendeleev este îmbogățit cu noi elemente…
În ultimii 10 ani, fizicienii noștri au demonstrat existența a încă 5 elemente din categoria supra-grele Flerovium (Fl 114), Moscovium (Mc 115), Tennessine (Tn 117), Livermorium (Lv 116), Oganesson (Og 118). Oganesson este cel mai greu element care completează Tabelul lui Mendeleev și poartă numele liderului științific Iuri Oganessian, șeful Laboratorului de Reacții Nucleare. Dar aceste elemente nu sunt doar rezultatul studiilor din IUCN Dubna, ci sunt rezultatul studiilor făcute de colegii noștri fizicieni din întreaga lume. Este interesant de menționat că anul 2019 a fost proclamat de cea de a 72-a întrunire a Națiunilor Unite drept anul Tabelului Periodic al Elementelor.

Care este importanța acestor ultime elemente supra-grele care completează Tabelul lui Mendeleev?
De fapt întrebarea fundamentală care se pune este: există sau nu astfel de elemente supra-grele? Pentru a încerca să dăm o explicație trebuie să analizăm, de fapt, dinamica arderilor care se produc în interiorul stelelor. Acest proces are legătură directă cu evoluția materiei în condiții extreme: temperaturi ridicate, presiuni mari, influența undelor gravitaționale. Cunoscând legile care guvernează aceste fenomene din interiorul stelelor, putem explica producerea de elemente grele și supra-grele, în cuptoarele uriașe care sunt stelele. Doar în interiorul stelelor pot exista condițiile optime ca aceste elemente supra-grele să se formeze. Elementele supra-grele sunt metale supra-grele și au o importanță foarte mare pentru procesele biologice. Nimeni nu știe încă ce proprietăți poate avea materia biologică care conține elemente supra-grele și acest lucru este interesant de studiat. Sintetizarea și obținerea acestor elemente au condus la o mai bună cunoaștere a forțelor nucleare și a proprietăților intime ale nucleelor de atomi supra-grei.

Se poate vorbi despre aplicații practice ale acestor elemente supra-grele?
Până acum, cercetătorii care s-au ocupat de studiul acestor elemente au obținut câteva zeci de astfel de atomi. Pentru fizicieni, sunt suficienți pentru a studia influența acestor elemente asupra anumitor procese. Noi, la Dubna, la sfârșitul acestui an, sau cel mai târziu la începutul anului viitor, vom inaugura un nou complex științific foarte mare și foarte modern, unic în lume: ,,Fabrica de elemente supra-grele”. Acolo va fi locul unde se va sintetiza un număr mare de astfel de elemente. Abia atunci se vor putea studia și proprietățile chimice și vom putea spune dacă aceste elemente de sinteză respectă regulile Tabelului lui Mendeleev, dacă legile tabelului periodic al elementelor funcționează și pentru aceste elemente supra-grele, pentru că este foarte important să studiem influența lor în cazul unor compuși de molecule mari.
În cadrul cercetărilor noastre legate de elementele supra-grele, am ajuns la concluzia că pot fi utilizate la producerea așa-numitelor membrane medicale, a instrumentelor medicale pentru curățarea sângelui, în domeniul biologiei și chiar în producția de vinuri.

Care este proiectul prioritar în care doriți să atrageți cei mai buni fizicieni români?
Unul din proiectele mele preferate se referă la construirea unui accelerator supra-conductor pentru ioni grei ce va permite studiul unor stări exotice ale materiei, stări care au apărut în istoria Universului la momentul numit Big-Bang. În acel moment, care probabil a fost de ordinul microsecundelor, la începutul exploziei primare, Universul consta dintr-un sistem complex (plasmă) de quarci-antiquarci și gluoni, cu proprietăți interne „ascunse”. Până la momentul următor, când Universul și-a început expansiunea și răcirea, au trecut doar câteva secunde. Deci, de la această materie formată din quarci și gluoni au început să apară protonii, neutronii, apoi nucleele și s-a ajuns la materia barionică și la tot ce există acum și ce putem vedea pe cer. Noi studiem proprietățile acestei stări a materiei în experimentele din complexul NICA (Nuclotron-based Ion Collider Faсility) pentru a putea vedea această stare a materiei produsă chiar la începutul Universului. NICA este un nou accelerator proiectat la IUCN pentru studiul materiei barionice dense. Este un proiect foarte ambițios unde, cu siguranță, se vor face numeroase descoperiri.
Vrem să studiem rezultatul coliziunii între elementele grele, fenomenele ce au loc la ciocnirea a două elemente supra-grele, pentru a încerca să înțelegem ce s-a întâmplat în interiorul materiei barionice la începuturile Universului, când temperaturile erau extrem de ridicate. Deci, acceleratorul acesta este necesar pentru a produce o astfel de materie barionică supradensă.

În ce măsură colaborarea cu ELI-NP, cel mai semnificativ proiect de fizică nucleară din România, poate fi utilă? Ați identificat perspective comune de cooperare?
Chiar azi am semnat un memorandum de colaborare, în prezența ministrului Cercetării, Nicolae Hurduc. A fost un moment de entuziasm de ambele părți. În urma discuțiilor cu acad. Nicolae Victor Zamfir, directorul ELI-NP, am înțeles că există interese comune între proiectul NICA și ELI-NP. De asemenea, în cadrul Simpozionului de la Măgurele, colegii mei au identificat oportunități foarte interesante legate de programul de cercetare ELI-NP. Lucrând împreună, făcând schimb de experiență, de idei, am putea obține rezultate importante. Semnarea unui memorandum de colaborare exprimă un interes comun în schimbul de idei și experiențe privind cele două super-proiecte științifice: NICA - Dubna și ELI-NP din România.

Colaborarea între fizicienii români și IUCN are o istorie îndelungată. Acum s-a fundamentat o noua etapă de colaborare?
Cu siguranță. Fiecare parte dorește să atragă cei mai talentați oameni pentru experimentele ei. Cred că cea mai mare atenție pentru viitor trebuie acordată educării tinerilor fizicieni și atragerii lor în cercetare. Acesta este interesul ambelor state. De aceea ne propunem dezvoltarea proiectelor de educație ce pot fi utile pentru ambele țări. În discuția pe care am avut-o cu ministrul Cercetării, am ajuns la concluzia că suntem capabili, împreună cu membrii IUCN, să ne implicăm în educarea tinerilor specialiști, proces care poate fi foarte util pentru ELI-NP, dar și pentru alte proiecte semnificative.
Sunt recunoscător colegilor români care au organizat această întâlnire cu grupul de specialiști din IUCN, aici, în România. Suntem foarte încântați de calitatea organizării, dar mai ales de interacțiunea fructuoasă între fizicienii români și cei veniți de la Dubna precum și din numeroase țări europene. Ne întoarcem acasă cu sentimentul că vom avea multe lucruri concrete de discutat și realizat. Cu siguranță vom reveni pentru noi întâlniri și schimburi de idei.

Noi perspective pentru cea mai lungă colaborare științifică internațională a României
„IUCN Dubna a reprezentat, până în anul 1990, principala poartă a cercetării românești de fizică către știința mondială, în special pentru domeniul nuclear. Personalități științifice de renume ale României, precum Horia Hulubei, Șerban Țițeica, Aureliu Săndulescu, Ioan Ursu, Alexandru Mihul, au pus bazele participării noastre la IUCN și au jucat un rol important în dezvoltarea cooperării cu institutul de la Dubna – cea mai lungă colaborare științifică internațională a României. În prezent, programul științific și educațional al IUCN oferă posibilități atractive pentru cercetarea din țară, mai ales pentru tineri, prin complementaritate cu programele naționale și ale altor organizații științifice internaționale la care România este Stat Membru (de exemplu, CERN și FAIR).
Organizarea la București, în luna noiembrie, a sesiunii Comitetului Reprezentanților Împuterniciți ai Statelor Membre IUCN, forul decizional suprem al institutului de la Dubna, a constituit un bun prilej de a evidenția progresele și prioritățile cercetării de fizică din România (de exemplu, proiectul ELI-NP de la Măgurele), precum și principalele rezultate și perspective ale cercetării desfășurate la IUCN (cum ar fi proiectul NICA și obținerea de elemente supra-grele). O mai bună cunoaștere a priorităților în cercetarea științifică la nivelul fiecărui Stat Membru IUCN și corelarea acestora cu programul științific al institutului de la Dubna prezintă, cu siguranță, un real interes pentru toate țările participante. Inițiativa conducerii IUCN de a organiza sesiuni ale Comitetului Reprezentanților Împuterniciți și în alte State Membre (Kazakhstan în 2009, Bielorusia în 2015 și Polonia în 2016), confirmă acest deziderat.
În cadrul întâlnirii dintre ministrul Cercetării și Inovării din România și directoratul IUCN au fost discutate modalități concrete de dezvoltare a colaborării atât pe plan științific cât și educațional. Cu acest prilej, a fost încheiat un „Memorandum of Scientific Collaboration” între IFIN-HH și IUCN privind implementarea celor două proiecte majore, ELI-NP la Măgurele și NICA la Dubna, prefigurându-se astfel noi perspective pentru cooperarea științifică între România și IUCN. Toți cei prezenți la întâlnire au apreciat efortul și deschiderea ambelor părți, România și IUCN, în vederea dezvoltării colaborării științifice și valorificării cât mai bune a potențialului existent“. Florin-Dorian Buzatu, Director General IFA, Reprezentant Împuternicit al Guvernului României la IUCN Dubna

Rolul cheie al Reprezentantului Împuternicit
Participarea României la IUCN Dubna este reglementată prin Legea nr. 49/1994 pentru ratificarea Statutului Institutului Unificat de Cercetări Nucleare. Conducerea activității curente de cooperare a României cu IUCN este asigurată de Reprezentantul Împuternicit, cu sprijinul Comitetului România-IUCN, organ consultativ al Ministerului Cercetării și Inovării (MCI).
Ing. Dan Popescu, Secretar General al MCI, ne-a explicat care este importanța Reprezentantului Împuternicit al Guvernului României la IUCN Dubna, funcție pe care a deținut-o de altfel în perioada 2001-2005: Fiind cea mai înaltă funcție de reprezentare a României la IUCN, importanța sa este majoră pentru o participare națională eficientă și la cel mai înalt nivel științific. Împreună cu Comitetul România-IUCN, Reprezentantul Împuternicit acționează în conformitate cu interesele științifice și economice ale României, asigurând trimiterea la IUCN de personal competent, corelând participarea la Dubna cu obiectivele prioritare la nivel național și administrând în mod corespunzător derularea granturilor și proiectelor de cercetare comune între specialiști din România și din IUCN.
Ce beneficii decurg de aici pentru fizicienii români, în special, și pentru interesele economice naționale, pe un plan mai larg?
Cooperarea științifică între România și IUCN se desfășoară în principal prin: deplasări pe termen lung la IUCN (minim 90 de zile, cu angajare); vizite de lucru (maxim 30 de zile); granturi și proiecte comune (între instituții din România și laboratoare din IUCN) finanțate din contribuția României la IUCN, pe direcțiile prevăzute în Planul Tematic al IUCN pentru Cercetare și Cooperare Internațională (http://wwwinfo.jinr.ru/plan/ptp-2018/title_a8.htm). Gestionarea activităților privind derularea granturilor și proiectelor cu IUCN este asigurată în prezent de Institutul de Fizică Atomică (IFA) cu sprijinul Comitetului România-IUCN. Pentru fizicienii români, dar și pentru alți specialiști, mai ales pentru tineri, IUCN reprezintă un mijloc important prin care se pot perfecționa profesional, asigurându-și totodată, datorită prestigiului IUCN, o vizibilitate mai mare în comunitatea științifică internațională.
Cooperarea economică între România și IUCN se poate realiza prin contracte finanțate din contribuția României la IUCN, pe baza cererilor formulate de laboratoare/subsecții ale IUCN și a înțelegerilor stabilite cu organizații și întreprinderi din România, cu acordul Directoratului IUCN și al Reprezentantului Împuternicit al Guvernului României la IUCN. Prin participarea României la IUCN, mediul industrial și de afaceri din România beneficiază de noi și importante mijloace de dezvoltare.