Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Avem 41 de orașe inteligente în România, fără nicio strategie „smart“

12 Decembrie 2018



La momentul actual nu se știe cu exactitate cât de inteligente sunt orașele „smart“ din România, dar cert este că numărul lor crește. La fel de sigur e că se pregătește și o strategie națională, însă când și cât de utilă va fi apariția ei rămâne de văzut.

Recensământul Smart City realizat în septembrie 2018 de către compania Vegacomp, aflată deja la al doilea studiu de acest tip, indică un total de 41 de orașe românești care au dezvoltat un total de 316 proiecte „smart“. Ceea ce înseamnă un plus de 100 de proiecte în doar șase luni! O creștere cu 146% este un salt considerabil. Însă, dacă mai decantăm puțin datele, perspectiva se schimbă...

Ce nu ne spun clasamentele
Studiul citat arată că pe primul loc ca pondere la nivel național se situează inițiativele de tip „Smart Government“, lansate și susținute de către autoritățile locale. Iar cele mai populare proiecte din acest domeniu (ca frecvență) sunt cele de „Taxe și impozite online“, urmate de cele de „Raportare“ și „Gestiune de documente oficiale“.
Inițiative utile și necesare, dar cât de „smart“ sunt ele cu adevărat?
Înainte de invazia conceptului „Smart City“ la nivel național, proiectele de tipul „Taxe și impozite online“ s-au regăsit ca obiective prioritare în strategiile de informatizare a administrației publice ale tuturor guvernelor care s-au succedat din 2000 încoace. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl reprezintă avatarurile „Ghișeului virtual de plăți“, care s-au reîncarnat succesiv în mai multe legislaturi. Și a cărui menire a fost și este de a facilita plata online a taxelor și impozitelor, autoritățile fiind rând pe rând invitate și somate să se înroleze în platformă. Acum o fac, însă sub titulatura „smart“.
Și proiectele de „Gestiune a documentelor oficiale“ – care acoperă zona de primire, procesare și eliberare de documente în format electornic (aprobări, autorizații, avize, certificate, formulare etc.) – țin tot de informatizarea administrației publice din România. Dar sunt blocate de ani buni de lipsa interconectării bazelor de date „esențiale“ (cele ale serviciilor de Evidența populație, Ministerului Muncii, Sănătății, Finanțelor, Educației etc.) și de adoptarea neunitară a semnăturii electronice.
Motiv pentru care există și acum instituții de stat în România care nu recunosc autenticitatea documentelor certificate electronic, dar... fără ștampilă! „În domeniul administrației publice, în ultimii 30 de ani nu au existat nici proceduri și nici standarde clare. Și acum ne aflăm în situația în care foarte multe autorități locale au făcut investiții mari în infrastructura IT, au implementat proiecte, dar acestea nu sunt interoperabile. De exemplu, multe primării au început să elibereze documente în format electronic, pe care însă alte instituții ale statului nu le accept, pentru că nu există interoperabilitate a bazelor de date“, a explicat Constantin Mitache, directorul general al Asociației Municipiilor din România, cu ocazia celei de a patra ediții a evenimentului „Smart Cities of România“.

Aplicațiile de raportare sunt la modă
„Raportările“ reprezintă un capitol relativ nou pentru administrația publică din România, acoperit, în principal, de aplicațiile mobile („smart apps“) prin intermediul cărora autoritățile locale vor să își îmbunătățească interacțiunile cu cetățenii.
La o trecere rapidă în revistă a proiectelor de acest tip anunțate în primele nouă luni ale lui 2018, am identificat nu mai puțin de 11 localități care își lansaseră propriile aplicații prin care informau cetățenii de evenimentele și lucrările care au loc pe domeniul public, iar la rândul lor aceștia puteau semnala autorităților diverse categorii de probleme.
Nici în acest caz nu se poate nega utilitatea demersului, dar nu am regăsit nicio informație despre cât de eficient sunt folosite aceste aplicații. Nicio autoritate și niciun studiu nu dă detalii despre câți utilizatori au aplicațiile, cât de frecvent sunt folosite, cât de rapid sunt remediate situațiile semnalate, dacă sistemele de preluare a semnalărilor sunt interconectate cu cele ale Inspectoratelor pentru Situații de Urgență, Poliției, furnizorilor de utilități etc.

Mai avem de așteptat
În acest context, inițiativa MCI de a lansa o Strategie națională pentru implementarea conceptului de Smart City poate fi considerată cel puțin utilă. Măcar din perspectiva facilitării interconectării bazelor de date și a stabilirii unor standarde de interoperabilitate.
Dar la fel de de adevărat este că, în ultimii 20 de ani, nu de strategii am dus lipsă...
Oricum, până când vom vedea o versiune preliminară va mai trece ceva timp, pentru că: „Strategia Smart City are foarte multe componente și nu ne dorim ca, grăbindu-ne cu finalizarea, să facem din ea o «grea moștenire». Vrem ca rezultatul final să ofere un cadru larg, care să asigure fiecărei municipalități libertatea de a construi și furniza servicii utile cetățenilor ei, dar să includă și elemente de interoperabilitate, securitate, reziliență, etc“, a precizat Maria-Manuela Catrina, secretar de stat în cadrul MCSI și coordonatorul strategiei naționale.
Însă, după ce strategia va fi emisă, rămâne de văzut câte dintre orașele care cochetează deja serios cu titulatura „smart“ – precum Alba-Iulia, Timișoara, Cluj, București sau Oradea – se vor alinia recomandărilor oficiale.



Tags: smart city

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite