Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Pe drumul cercetării și inovării responsabile

14 Februarie 2019



Cu câţiva ani în urmă, Comisia Europeană declara că răspunsurile corecte la provocările curente cu care se confruntă societatea se pot găsi doar prin implicarea cât mai multori actori sociali în procesul de cercetare şi inovare. Cercetarea şi inovarea trebuie să răspundă în mod responsabil la nevoile şi ambiţiile societăţii. O declaraţie limpede, numai că drumul de la intenţie la implementare este extrem de lung.

Cercetarea şi inovarea responsabilă (RRI) a fost tema principală a celei de a zecea ediții a Cafenelei de Inovare, eveniment organizat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) la Impact Hub Bucharest, una din firmele care activează de mai multă vreme în zona antreprenoriatului cu impact social.
De ce a fost nevoie de organizarea unei asemenea întâlniri? La chemarea Comisiei Europene, mai multe regiuni europene au început să abordeze subiectul RRI, însă se confruntă cu provocări comune legate de complexitatea conceptului, mijloacele de aplicare, lipsa unor abordări adecvate pentru autorităţile publice şi lipsa de conştientizare asupra imensului impact potenţial al conceptului. Din cele opt regiuni implicate actualmente într-un proiect european denumit MARIE face parte şi regiunea Bucureşti-Ilfov.
În cadrul proiectului, partenerii din cele opt regiuni colaborează în contextul unor sectoare prioritare de specializare inteligentă. Obiectivul final declarat este îmbunătăţirea politicilor publice regionale menite să sprijine implementarea RRI în cadrul proiectării, producţiei şi distribuţiei de produse, procese şi servicii de către firmele private. Conform acestui obiectiv, sunt aşteptate schimbări în proiecte finanţate prin instrumente de politici publice şi structuri de management public, incluzând aici integrarea criteriilor RRI ca şi concept pe orizontală. Proiectul ţinteşte atingerea acestui obiectiv prin diseminarea experienţelor din cadrul a trei tipuri de acţiuni de suport conţinute în cadrul de lucru RRI, printre care se numără inovarea deschisă şi intrumente informatice de aplicare RRI.
Concret, prin intermediul activităţilor interregionale, al comunicării şi al angajării tuturor celor interesaţi, partenerii din cadrul proiectului dezvoltă planuri de acţiune care duc la instrumente mai bune de politici, finanţare mai bună şi mai bine ţintită pentru realizare RRI, creşterea capacităţii actorilor implicaţi în inovare şi, nu în ultimul rând, consolidarea parteneriatelor.
Partenerii din cadrul MARIE vor să integreze conceptul de responsabilitate în programele regionale de finanţare pentru inovare. Iar schimbările politicilor publice rezultate în urma proiectului au ca scop creşterea conştientizării beneficiilor socio-economice ale responsabilităţii sociale.
Vorbind în cadrul întâlnirii de la Bucureşti, Giulia Bubbolini, reprezentantul proiectului MARIE, declara: „Inovaţia responsabilă este un proces interactiv prin care actorii sociali devin mutual responsabili pentru incorporarea adecvată a progreselor ştiinţifice şi tehnologice în produsele şi servicile adresate oamenilor. Realitatea curentă ne dovedeşte că tehnologia te poate duce doar până la un punct în sensul dezvoltării sociale. Dincolo de asta este nevoie de colaborare şi implicare responsabilă a actorilor pentru dezvoltarea de produse care să corespundă nevoilor sociale.”
Antreprenorii sociali români prezenţi la întâlnire au vorbit despre proiectele în care sunt implicaţi ca exemple de antreprenoriat social, dar şi de responsabilitate socială pusă în practică, dar şi de nevoile existente pentru ca fenomenul RRI să prindă cu adevărat rădăcini solide în România. În acest sens, s-au desprins clar două nevoi imediate şi puternice: nevoia de colaborare comunitară (dezvoltarea spiritului comunitar) şi nevoia de implicare mai puternică a autorităţilor de toate calibrurile în astfel de proiecte.
„Noi ne-am uitat cu mare atenţie la antreprenoriatul social în România”, spunea Oana Craioveanu, co-fondator Impact Hub. „Am constatat, cu părere de rău, că inovarea socială nu prea există pe aceste meleaguri. Avem nevoie de proiecte scalabile, în cadrul cărora să realizăm un mix eficient între tehnologie şi antreprenoriat, dar şi de parteneriate cu corporaţii în acest sens, deoarece ele au mult mai bine dezvoltată latura de implicare socială responsabilă (CSR).”
La rândul ei, Mădălina Marcu, reprezentantul Asociației pentru Relații Comunitare, afirma: „În lumea non-profit există tendinţa de a privi spre viitor cu speranţă, însă acest lucru nu ajută foarte mult în acest moment. Din nefericire, în România activitatea de CSR începe să se mute dinspre zona de relaţii publice înspre zona de supravieţuire a afacerilor, ceea ce nu e deloc bine pentru tot ce înseamnă implicare socială responsabilă.”
Rămâne de văzut cum se va dezvolta conceptul RRI în România, mai ales că Bucureşti-Ilfov este una din cele opt regiuni implicate în proiectul MARIE. În fond, orice început este greu şi pare să aibă în faţă obstacole aproape insurmontabile. Iar nivelurile scăzute de colaborare comunitară şi de implicare a autorităţilor sunt realităţi care nu mai au nevoie de demonstraţie. Cu toate acestea, minunile sunt oricând posibile…



Tags: UEFISCDI

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite