.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Expoziția FUSION – rezultatul colaborării artiștilor cu oamenii de știință
La ce folosiți voi, cercetătorii, litografia micrometrică?
Marian Zamfirescu, coordonatorul CETAL: Aplicațiile litografiei micrometrice sunt foarte multe și am să vă vorbesc despre cea pe care o avem acum pe masa de lucru. Construim ținte tridimensionale pentru laserii de mare putere de la ELI-NP și CETAL. Laserul se focalizează pe o țintă pentru a putea produce diverse particule accelerate (protoni sau electroni accelerați). Ținta este foarte importantă în funcționarea laserului, deși „vedeta” despre care se vorbește peste tot este laserul și performanța de putere la care s-a ajuns. A fost demonstrat prin simulări numerice că, în funcție de geometria țintei, obții particule accelerate la anumite energii, cu anumite distribuții spațiale și spectrale. Cu instalația noastră de nanolitografie 3D putem construi geometrii de tip con pe care noi le folosim în experimentele noastre cu laseri de mare putere.
***
FUSION este proiectul care a oferit cadrul de desfășurare a primelor rezidențe artistice în institute de cercetare din România.
FUSION a dat posibilitatea artiștilor de a avea acces la informațiile și facilitățile științifice din institutele de cercetare și a oferit cercetătorilor prilejul de a interacționa cu un alt gen de creativitate, aceea a artiștilor, care aduce un nou unghi de vedere, o altă perspectivă asupra cercetărilor lor.
În proiectul FUSION - rezidențe artistice în institute de cercetare, arta este expresie a științei și artiștii au fost cercetători. Alături de ei, cercetătorii au consimțit la ideile și propunerile artiștilor.
Cătălin Crețu a folosit particulele de energie înaltă, ca argument pentru teoria planetară a sunetelor dezvoltată de el de mai multă vreme. Saint Machine şi-a fundamentat lucrarea pe principiul de coerență a luminii laser șia creat o instalație cu tentacule capabile să identifice emoțiile oamenilor. Cosmin Haiaș, interesat de accesul la nemurire, a creat un robot „timid” care reacționează la atingere, iar Sillyconductor propune un instrument muzical care se autodistruge.
„Ideea este să învățăm unii de la alții. În urma prezentărilor făcute de artiști, am redescoperit dimensiunea creativității în cercetare, am înțeles că tehnologia poate fi folosită într-o manieră pe care nu am banuit-o până acum.” Sorin Zgură, directorul Institutului de Științe Spațiale
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Tranziția verde, posibilă prin echilibrul între cercetarea academică și inginerească- Fațetele multiple ale Inteligenței Artificiale
- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- ICECHIM București – 20 de ani de istorie modernă
- Un plan, un plan, regatul meu pentru un plan!
- IFA 2024: retrospectivă și perspectivă
Alte articole scrise de Mihaela Ghita
- Fusion AIR, proiectul care transformă artiștii în cercetători
- Adeo Ressi, creatorul Founder Institute: „O companie cade doar atunci când fondatorul ei se predă!”
- Parcul Stiințific și Tehnologic pentru Agricultură China – România, un proiect de referință pentru USAMV București și învățământul agronomic românesc
- Ars Electronica - 40 de ani de cooperare artă-știință out of the box
