Revista >> Martie 2019 [Nr. 212] >> Cercetare & Invatamant superior

Aerodays 2019 București – Eveniment internațional de prestigiu, cu impact pentru evoluția aeronauticii

Alexandru Batali

20 Martie 2019

În perioada 27-30 Mai, la Bucureşti, România valorifică ocazia de a fi prima țară din Estul și Centrul Europei care câștigă organizarea Aerodays, evenimentul marcant al comunității aeronautice europene şi forul în care centrele de cercetare şi industria de profil îşi prezintă rezultatele şi discută despre evoluţia şi prioritățile politicii din domeniu. INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli“ este organizatorul principal al conferinţei şi totodată entitatea care a convins Comisia Europeană să aplice, în premieră, un concept inovator, TandemAEROdays19.20, care implică organizarea evenimentului în două etape: în România, în 2019, și în Germania, în 2020. Analizăm valențele strategice ale manifestării şi oportunitățile pe care le deschide pentru expertiza locală şi regională împreună cu dr. ing. Cătălin Nae, directorul general INCAS, şi Claudia Dobre, managerul proiectului Tandem
Aerodays19.20.

În calitate de gazdă a celei de a 8-a ediții Aerodays, Bucureștiul își propune dezbaterea principalelor provocări cu care se confruntă sectorul aeronautic european, împărtășirea rezultatelor celor mai recente proiecte de cercetare-dezvoltare, atât finalizate, cât și aflate în fază avansată de execuție, precum şi sincronizarea eforturilor principalilor actori din domeniu cu prioritățile strategice ale viitorului Program Cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene, Orizont Europa. Regional, manifestarea se plasează ca nucleu de promovare a expertizei aeronautice și a competențelor de cercetare din Estul și Centrul Europei, iar la scară extinsă este o punte de comunicare deschisă către comunitatea aeronautică internațională.

Cum a reuşit România să câştige organizarea Aerodays în tandem cu Germania?
Claudia Dobre: INCAS şi DLR (Centrul Aerospațial German) sunt membri în EREA (Asociația Europeană a Entităților de Cercetare Aeronautică) şi colaborează de foarte mult timp. Institutul nostru a venit cu propunerea, iar partea germană a fost de acord cu oportunitatea de a realiza împreună această ediţie Aerodays, în două etape, conceptul inovator propus asigurând câştigarea competiţiei pentru organizarea acestui eveniment. Cu siguranţă Comisia Europeană (CE) a dorit ca evenimentele organizate sub egida sa să beneficieze de un sprijin politic foarte clar, dublat şi de vizibilitatea sporită pe care o au ţările aflate la conducerea CE: România, în 2019, respectiv Germania, în 2020. În plus, există şi asocierile favorabile la nivel de imagine: România conduce prima etapă în calitate de lider regional, iar Germania din postura de lider european.

Care sunt avantajele oferite de conceptul unei ediţii în tandem?
Cătălin Nae: Aerodays a apărut pentru întărirea rolului UE din perspectiva dezvoltării sectorului aviatic. Prin organizarea de manifestări periodice, Comisia Europeană marchează programatic schimbările majore din cercetare, înaintea lansării Programelor Cadru. Deloc întâmplător, Aerodays este organizat la răscrucea dintre două Programe Cadru: Orizont 2020, care se încheie, și Orizont Europa, elaborat pentru perioada 2021-2027.
Organizarea unui astfel de eveniment are evident o dimensiune politică, CE dorind să confirme interesul său de lărgire a participării Europei de Est şi susţinând pe cale de consecinţă conceptul de tandem. Pe de o parte s-a dorit organizarea unui eveniment în 2019, la intervalul normal de 4 ani, şi, pe de altă parte, continuarea sa la o scară mai mare, în 2020, cu ocazia ILA Berlin, show demonstrativ care va da tărie modului în care rezultatele cercetării, prezentate la Bucureşti, sunt reflectate pe palierul industrial. Un târg internaţional precum ILA Berlin este de fapt forumul în care toată industria vine să-şi vândă produsele. Împreună cu Germania organizăm astfel un eveniment care acoperă întreg ciclul, de la nivel redus de maturitate tehnologică, până la ultimul nivel, cu implicarea tuturor actorilor, de la partea academică, de cercetare şi până la cea industrială.
La nivel de imagine se încearcă prin ideea de tandem şi asocierea României cu statutul de lider regional şi a Germaniei cu cel de lider european. Ţara noastră doreşte să-şi asume asume acest rol pe partea de cercetare la nivel mediu, ce poate genera niveluri de maturitate tehnologică (TLR) de tip 4-6, palier pe care INCAS reuşeşte să se plaseze foarte bine. Institutul îşi propune să fie un catalizator al activităţilor de cercetare mai ales de tip bottom-up în zona Europei de Est și este capabil să scoată în evidenţă faptul că, la nivelul celor 11 state cu contribuţie semnificativă în domeniul aeronautic, România joacă un rol important pe componenta de cercetare medie.

Acest lucru se remarcă şi în abordarea conceptului TandemAEROdays19.20. În România, va fi o abordare de tip bottom-up, în Germania de tip top-down.
Cătălin Nae: Evenimentele anterioare cuprindeau toate aspectele asociate cercetării, de la nivel bottom-up, până la nivel top-down, de la nivel de maturitate redusă, până la cel mai înalt nivel susținut de către CE. Am venit cu raţiunea de a pune un accent mai mare pe partea de bottom-up research, la evenimentul organizat la Bucureşti, şi pe partea de top-down research şi rezultate palpabile, la evenimentul din Berlin. De ce? Germania avea interesul să consolideze ideea că ILA Berlin este forum de valorificare a rezultatelor cercetării şi for de avangardă din perspectiva ofertei comerciale a industriei. Altfel spus, este locul ideal de valorificare a rezultatelor cercetării acumulate inclusiv prin programele europene. Relevant este însă şi ce se întâmplă la Bucureşti. Evenimentul din România este foarte special în context internaţional: pe de o parte se adresează sectorului aviaţiei la modul absolut - atât la nivel de cercetare, cât şi la nivel de politică a sectorului în viitoarea structură europeană - dar şi din perspectiva integrării lui la nivel de mobilitate, prin specificitatea pe care o are.
Claudia Dobre: Avantajul unui eveniment în două faze este acela că permite abordarea separată a unor aspecte importante, care dobândesc mai multă relevanță decât în cazul discutării lor simultane. În România se va insista pe aspecte mai practice - proiecte regionale, colaborări concrete între actorii implicaţi (din industrie, din cercetare şi din mediul academic) - pe când în Germania se va aborda componenta politicii de ansamblu, strategia şi viziunea la nivelul întregului domeniu aeronautic european, în conexiune cu tendinţele şi evoluţiile de la nivel internaţional. O altă diferenţă: în ţara noastră se va vorbi despre proiectele finanţate până în acest moment, care deja au rezultate şi sunt un exemplu de bune practici sau sunt în curs de desfăşurare, în timp ce în Germania se va vorbi despre specificul proiectelor din noul Program Cadru de cercetare şi despre modalitatea prin care temele cele mai relevante din domeniul aeronautic trebuie să se regăsească în Orizont Europa. La Bucureşti prezentăm ce s-a făcut în ciclul actual (Orizont 2020), la Berlin analizăm ce urmează să fie făcut în noul program şi adaptăm FlightPath 2050, viziunea aeronautică pe termen lung, la noile repere din Orizont Europa. Evenimentul din Germania se va concentra doar pe sesiuni plenare şi discuţii ce vizează numai aspecte macro.

Cum este conceput formatul celei de-a 8-a ediţii Aerodays? Care sunt principalele zone de interes?
Claudia Dobre: Urmăm formatul tradiţional Aerodays care cuprinde sesiuni plenare, sesiuni științifice arondate temelor europene, o expoziţie şi o sesiune de postere. De asemenea, vor fi organizate vizite tehnice, la facilităţi industriale şi de cercetare reprezentative, pe platforma Braşov, la Airbus Helicopters România, şi în Bucureşti, la INCAS și ROMAERO.
Expoziția va aduce laolaltă pe două etaje ale Palatului Parlamentului multe companii (locale și multinaționale), institute de cercetare, centre academice, fiecare cu gama sa de produse, servicii, realizări, oferte educaționale. La expoziţie vom avea ocazia de a pune în valoare mai bine companiile locale şi expertiza românească, peste jumătate din standuri fiind ocupate de organizaţii din ţara noastră. Va fi prezentă cea mai importantă instituţie educaţională, Universitatea Politehnica din Bucureşti, INCAS ca reprezentant de vârf al cercetării, iar din industrie toate entităţile relevante: ROMAERO, IAR Braşov, Airbus Helicopters România, Avioane Craiova, Aerostar Bacău, majoritatea având ocazia, în premieră, de a avea stand la un eveniment Aerodays, oportunitate de care vor profita şi organizaţiile din ţările Europei de Est.
Temele sesiunilor şi speakerii au rezultat în urma unei selecții derulate împreună cu un High Level Advisory Board, care reuneşte instituţiile europene relevante din domeniul aeronautic. Sesiunea de deschidere va avea tema Aviația în Europa – Care este stadiul actual?, iar Sesiunea finală va aborda subiectul Aviația în Europa – încotro ne îndreptăm? În sesiunea de închidere, prin raportare la FlightPath 2050 se va face o prezentare cuprinzătoare legată de ce s-a realizat până în acest moment, în timp ce la evenimentul din Belin va avea loc o actualizare a acestui document. Cele 7 Sesiuni plenare sunt dedicate dezbaterii unor subiecte actuale, de mare interes pentru domeniul aeronautic: Nevoile de mobilitate ale cetățenilor europeni: sistemul aerian de transport al secolului XXI; Competitivitatea industrială; Educația, forța de muncă și infrastructura de cercetare; Încurajarea cooperării internaționale; Abordări legate de impactul aviației asupra mediului și climei; Norme de siguranță și securitate; Soluții inovatoare care schimbă regulile jocului.
Spre deosebire de ediţiile anterioare, sesiunile tehnice paralele în sine sunt realizate în mod diferit, inovator. Aerodays Bucureşti va fi o sumă de mese rotunde. Conferinţa nu va mai fi sub formă de manifestări ştiinţifice la care există liste de vorbitori care îşi prezintă contribuţiile, ci va cuprinde mese rotunde generalizate, la care moderatorul atrage keynote speakerii în generarea unor discuţii provocatoare pentru participanți, puşi în situaţia de a aduce astfel plusvaloare.

Prin organizarea acestui eveniment, interesul participanţilor vizează şi sincronizarea politicilor din domeniul aviaţiei cu cele din domeniul cercetării?
Cătălin Nae: Suntem în momentul în care pregătim mesajul de deschidere, care are de regulă o natură inspirațională, purtătoare de speranţe. Vom prezenta povestea de succes a unui moment important din dezvoltarea tehnologică a domeniului: sărbătorirea a 50 de ani de la primul zbor Concorde, primul avion supersonic pentru pasageri, rezultat al colaborării dintre Franța și Marea Britanie. Evident că suntem în situaţia în care toată lumea consideră că sonic bang este ceva dăunător mediului, acesta fiind şi principalul motiv pentru care americanii au interzis zborurile supersonice. Miraculos, SUA au început să aloce finanţare publică pentru acest tip de zbor, iar Europa reconsideră şi ea perspectiva relansării avioanelor civile supersonice: conceptul de sonic bang a evoluat, are alte valențe, şi, pe de altă parte, există o eficienţă din punct de vedere industrial care poate fi exploatată. Este dăunător să oprim ideea cercetării zborurilor la viteze foarte mari şi există perspectiva ca Europa să rămână şi mai mult în urmă faţă de SUA şi Japonia dacă nu i se dă şansa de a cerceta în mod efectiv aceste tehnologii.
În cadrul Aerodays București încercăm să arătăm că Europa a condus acest fenomen şi a lansat în urmă cu 50 de ani un avion revoluţionar. Există un interes major să demonstrăm că cercetarea a avut un rol important, că există un segment economic foarte interesant şi, în final, cercetarea trebuie pusă în situaţia de a gândi lucruri strategice de acest tip.
FlightPath 2050 şi Strategic Research and Innovation Agenda reprezintă documentele în baza cărora există un calendar al dezvoltărilor tehnologice şi, pentru a atinge nişte obiective pe care întreaga societate, dar mai ales sectorul industrial le doreşte şi are nevoie de ele, trebuie să primească sprijinul programelor de cercetare-dezvoltare. Aerodays este genul de eveniment care pregăteşte terenul pentru ca o parte din aceste dezvoltări tehnologice să se regăsească cât mai favorabil în documentul programatic din spatele conceptelor din viitorul program Orizont Europa.

Care sunt beneficiile pe care Aerodays le aduce sectorului aeronautic din România?
Cătălin Nae: În primul rând va fi mai bine înţeles rolul strategic al ţării noastre pe parte de bottom-up la nivel de cercetare academică şi mai ales la nivel de cercetare efectuată de institute de cercetare. Per ansamblu suntem între cele 11 state care contează în domeniu, atât prin participări în programe strategice precum Clean Sky, cât şi la nivel de comunitate de formare de resurse umane: pregătire de absolvenţi de învăţământ superior, formare de specialişti pe categoriile de formare profesională în domeniul aeronautic, inclusiv piloţi, şamd.
De asemenea, ne aşteptăm să crească participarea noastră în programele UE finanţate pe sectorul nostru de activitate. Mulţi dintre participanţi vor descoperi capabilităţile României, în timp ce noi vom căuta partenerii potriviţi pentru finanţarea unor proiecte viitoare.
Evident, ne propunem să arătăm că aici există şi un mediu industrial propice, exemple de succes, şi capacitatea de a dezvolta propriile noastre produse. Vom profita şi de interesul marii industrii cu reprezentare locală - Airbus Group, care are o reprezentanță foarte importantă în ţara noastră - dar şi de aportul altor companii legate mai ales de activitatea de peste Ocean de a spune ce fac în România şi de a contura astfel capacitatea de dezvoltare a sectorului industrial de aici. Nu vom vorbi doar despre un potenţial neexploatat, ci vom organiza vizite tematice la faţa locului, unde reprezentanţii comunităţii aeronautice europene şi mondiale vor vedea pe viu ce fel de activitate avem şi ce facem concret. Îi vom aduce la INCAS, dar şi în centrul industrial de pe platforma Braşov.

România va pune totodată în valoare expertiza şi potenţialul regional?
Cătălin Nae: Piaţa sectorului de transport aviatic este foarte specială, iar ţara noastră militează în continuare ca în zona Europei de Est, unde infrastructura lipseşte, să existe alternative prin sistemul de transport aerian regional, unde operează nu numai avioane mari, ci şi avioane mai mici, pe aeroporturi de categorie mai mică. Astfel, aviaţia poate fi în continuare un mijloc de dezvoltare regională, iar România un promotor al ei. Concretizarea acestei perspective ar genera şi relansarea unui sector industrial, blocat în momentul de faţă: cel al avioanelor de mici dimensiuni, capabile să facă zboruri pe rute scurte. Este un subiect care interesează toată Europa de Est, în mod deosebit Ucraina, Grecia, Bulgaria, dar şi Cehia şi Polonia, care au acest sector de transport neacoperit. Evident, în spate este şi un potenţial major de afacere, România având, pe lângă idee, şi capacităţile industriale care pot susţine materializarea sa. ROMAERO şi Avioane Craiova sunt principalii actori într-un astfel de viitor posibil program, cu o dezvoltare ce s-ar întinde pe următorii 50 de ani. Împreună cu polonezii şi cehii încercăm de mult timp să ne unim forţele şi să venim cu un produs în această categorie de nişă. Aducerea în România a unui eveniment precum Aerodays dă credibilitate unui astfel de program, creează un context favorabil pentru discuțiile despre interesul comercial real. Alături de entităţile din România, şi cehii şi polonezii vor avea prezentări în această direcție şi vom avansa pe această linie strategică. De asemenea, Europa va vedea şi în ce măsură oferta zonei - pentru un sector de transport ce va utiliza vehicule fără pilot, cu digitizare avansată - este pe gustul viitorului program de dezvoltare.