Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Priorități românești în strategia europeană din domeniul cercetării

20 Martie 2019



• AEROdays București, un eveniment la înălțimea Președinției României la CE
Revista Market Watch publică în această ediţie un top story dedicat organizării la Bucureşti a celui mai important eveniment al comunităţii aeronautice europene: AEROdays2019. Alături de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli“ – INCAS, Ministerul Cercetării şi Inovării (MCI) este organizatorul acestei conferinţe de referinţă, plasată sub egida Comisiei Europene. Interviul acordat de ministrul Nicolae Hurduc evidenţiază câştigurile pe care România le capitalizează prin organizarea acestei manifestări europene şi oferă ocazia de a discuta despre rolul strategic jucat de MCI pe perioada deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE. Suplimentar, aflăm care sunt o parte din obiectivele domnului Nicolae Hurduc în mandatul de ministru al cercetării şi inovării.

Înainte de a analiza cadrul specific oferit de organizarea AEROdays 2019 de către ţara noastră, vă propun să ne plasăm într-un context mai larg. Care este rolul strategic pe care România, prin intermediul MCI, îl joacă la nivelul cercetării europene pe perioada deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE?
Este bine să avem un răspuns la această întrebare, pentru a corecta anumite percepţii greşite. Deţinerea Preşedinţiei de către România nu generează nişte avantaje materiale pentru ţara noastră, alocarea sau câştigarea de fonduri suplimentare sau atragerea mai multor bani pentru cercetarea autohtonă. Preşedinţia României la Consiliul Europei ne impune o neutralitate faţă de toate celelalte ţări şi chiar ne pune în imposibiltatea de a solicita lucruri care ne-ar putea favoriza. Reprezentanţii României vor avea rolul de mediatori în cadrul disputelor ce au loc între ţările din UE. În cazul specific al MCI, ele vizează programul Horizon Europe, care va asigura finanţarea cercetării în perioada 2021-2027, fiind cel mai generos program de până acum, ce presupune alocarea a 100 de miliarde de euro. În aceste condiţii, fiecare ţară îşi doreşte să obţină cât mai mult din această finanţare şi apar evident dispute între ţările membre, rolul nostru fiind de a le media şi de a găsi acele compromisuri rezonabile pentru toată lumea. Preşedinţia CE investeşte România cu încrederea partenerilor europeni privind posibilitatea de a gestiona acţiuni, situaţii şi evenimente complexe, cum ar fi spre exemplu Brexit-ul. Ţara noastră a demonstrat deja, într-un interval foarte scurt de timp, că are această capacitate, închizând deja peste 60 de dosare aflate în dezbaterea CE. Este mult mai mult decât au reușit alte state aflate anterior la conducerea președinției rotative a CE și într-o perioadă când Europa se pregătește pentru alegeri parlamentare, fapt ce reduce intervalul operativ de punere în practică a anumitor documente la nivel de Uniune Europeană.
Revenind la întrebare, pe perioada președinției României, MCI va gestiona o serie de dosare importante, în domeniile cercetare, cercetare atomică și spațiu.
În domeniul Cercetare avem două documente legislative, Programul Cadru și Programul specific (tehnic) al Horizon Europe, România asigurând tranziţia şi procesul de mediere al acestor documente. Preşedinţia austriacă a reuşit să obţină un acord general parţial (PGA) pentru acest program. Urmează pe documentele legislative dezbaterile finale între Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul Europei şi găsirea celei mai bune formule de consens. România prin MCI va fi un broker onest care va face toate eforturile pentru a obține un acord care să permită avansarea rapidă a activităților aferente programului Horizon Europe în întregul său. În februarie am reuşit să depăşim un moment de blocaj, în discuţiile legate de ponderea fondurilor de excelență alocate ţărilor din Europa de Vest, care au un decalaj tehnologic faţă de ţările din Est. Până la urmă toate statele membre au înţeles că ţările din fostul bloc comunist trebuie ajutate pentru a se reduce decalajul tehnologic şi au acceptat că trebuie să facă compromisuri pentru a aduce programele în faza finală. La sfârșitul celor șase luni de mandat ne dorim să putem prezenta direcțiile europene în ceea ce privește cercetarea şi inovarea.
Dosarul Cercetării atomice a fost blocat timp de 6 luni de Austria, care este împotriva energiei nucleare. Am preluat dosarul şi, la primul consiliu interministerial, în februarie, am demarat discuţiile pe marginea acestui subiect. Cercetarea în domeniul nuclear nu înseamnă doar centrale atomice sau satisfacerea prioritară a unor interese militare. Cercetarea atomică, de exemplu, oferă soluții în sectorul medical, izotopii radioactivi generați şi tehnologiile dezvoltate urmând să furnizeze noi căi de tratare a cancerului. În România, MCI a declanşat recent un memorandum pentru finanţarea unui proiect (ALFRED) de cercetare în domeniul nuclear pentru reactoarele de generaţia a IV-a, care vor gestiona mult mai bine deşeurile radioactive, energia nucleară putând deveni astfel o sursă de energie verde și o soluție viabilă pentru viitorul domeniului energetic.
Pe dosarul Spaţiu lucrurile sunt mai simple, nu există divergenţe majore între membrii UE. Există unele propuneri de a aborda anumite tematici cu caracter militar, dar Consiliul Europei a stabilit că toate programele de cercetare spaţiale vor fi civile. Dosarul Spaţiu va permite nu doar o abordare integrată a chestiunilor din domeniul spațial, dar și dezvoltarea unor servicii necesare cetățenilor europeni, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții.



Spaţiul este unul dintre domeniile de specializare inteligentă a României. În 2019, domeniul beneficiază de o atenție aparte… Țara noastră gestionează dosarul Spaţiu, dar şi cel mai important eveniment al comunității aeronautice europene, AEROdays2019, organizat la Bucureşti de MCI şi INCAS sub egida CE. Care sunt câştigurile pe care le capitalizăm?
Ca amploare, AeroDays 2019 este cel mai mare eveniment pe care MCI îl gestionează pe perioada preşedinţiei României la CE. Conferinţa va atrage în jur de 1000 de participanţi şi va reuni elita comunităţii aeronautice europene şi nu numai.
Câştigurile principale sunt aduse de prestigiul conferit de conducerea unei manifestări de o asemenea anvergură şi de încrederea pe care ţi-o acorda actorii din domeniu, prin participare. Pe de altă parte, se deschid noi posibilităţi de colaborare şi negociere cu diverse companii implicate în industria şi cercetarea aeronautică de vârf, cu implicaţii pe termen lung. Bunul renume câştigat va ajuta entităţile româneşti de cercetare să-şi sporească şansele de participare în programe şi proiecte europene. Totodată, toţi marii actori europeni prezenţi la eveniment vor vedea concret expertiza pe care România o are, atât la nivel de cercetare, prin vizita pe care o vor face la INCAS , cât și la nivel industrial, prin vizitarea platformei Braşov.

Care este mesajul pe care îl veţi transmite participanţilor la acest eveniment european de referinţă?
Mă voi referi în special la sprijinul pe care MCI îl acordă INCAS, unul dintre institutele fanion de cercetare-dezvoltare din România. Voi transmite de asemenea îndemnul de lărgire a colaborărilor între toţi participanţii prezenţi la această manifestare şi invitaţia de a (re)descoperi cercetarea autohtonă.

Pe lângă AeroDays, MCI organizează alte 11 evenimente de referinţă pe perioada preşedinţiei României…
Mă voi referi doar la două dintre acestea. În perioada 8-9 Mai va avea loc Conferinţa „Dezvoltarea durabilă la Marea Neagră”, un subiect important pentru România, care aduce în prim-plan un proiect flagship al României, DANUBIUS – RI, orientat pe studierea interdisciplinară a tuturor aspectelor bio-ecologice pe care le presupune evoluţia în timp a sistemului Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, proiect la care participă majoritatea statelor din Uniunea Europeană. O amploare deosebită va avea și Conferinţa EuroNanoForum2019, organizată împreună cu IMT București în perioada 12-14 Iunie, dedicată domeniului de mare viitor al nanotehnologiilor şi nanoelectronicii.

În paralel încercaţi să asiguraţi condiţii mai bune pentru sistemul de CDI din România. Ce obiective principale v-aţi propus pe durata mandatului de ministru?
Voi încerca să ofer predictibilitate sistemului de cercetare prin stabilirea şi respectarea unui calendar al competiţiilor, prin organizarea lor în fiecare an şi prin alocarea de bugete pe diverse tipuri de proiecte. Calendarul competițiilor va fi anunțat imediat după aprobarea bugetului. Prin creditele de angajament avem deja bani alocaţi pentru competiţiile de granturi, atât pentru anul 2019, cât şi pentru anul viitor. Ulterior, dacă reuşesc să impun această politică, vom aloca fonduri prin creditele de angajament ca la programele nucleu, care susţin o funcţionare la minim a INCD-urilor, tocmai pentru a conserva resursa umană. Programele nucleu se derulează acum pe un interval de 4 ani și nu prin intermediul competiţiilor anuale. Fiecare institut îşi poate astfel proiecta funcţionarea pe o durată de 4 ani, ceea ce reprezintă un câştig semnificativ.
Competiţiile de proiecte s-au derulat până acum haotic şi cu pauze foarte mari între ele. Competiţiile de granturi vor fi destinate în special tinerelor echipe şi programelor postdoctorale. Este şi o modalitate de a-i atrage în ţara pe cei care şi-au făcut în străinătate doctoratele şi de a stopa fenomenul de brain drain. Cât voi fi în fruntea MCI îmi voi concentra atenţia pe dezvoltarea resurselor umane, care reprezintă cea mai mare bogăţie pe care o deţine o națiune.
Cel mai ambiţios obiectiv propus rămâne acela al schimbării strategiei MCI în direcţia deplasării centrului de greutate înspre cercetarea aplicativă, tendinţă care există şi este din ce în ce mai pronunţată la nivel european. Dacă vom demonstra că suntem capabili să avem mai multă cercetare aplicativă, vom reuşi să atragem şi mai multe fonduri europene, oferind astfel o altă perspectivă cercetării româneşti.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite