Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Viitorul programului Erasmus+ se decide și la București

20 Martie 2019



„În 2019 ne îndreptăm tot mai mult atenția către viitoarea ediție a Programului Erasmus+, căutând soluții de a face lucrurile să meargă mai bine“, anunța la finalul anului trecut Monica Calotă, directoarea Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP). Un prim rezultat în acest sens s-a concretizat deja în luna martie, când Agenția a organizat evenimentul FuturE+, în cadrul căruia 125 de beneficiari ai programului Erasmus+ din 24 de țări au creat o Rezoluție pentru îmbunătățirea viitoarei generații de programe, ce vor debuta în 2021. Am discutat cu Andrei Popescu, moderatorul evenimentului și coordonator al Corpului European de Solidaritate gestionat de ANPCDEFP, despre principalele ameliorări vizate și modalitățile de transpunere în practică.

Cum s-a ajuns la ideea ca ANPCDEFP să organizeze un eveniment internațional în România în care să se prefigureze viitorul Programului Erasmus+ și al Corpului European de Solidaritate?
Anul acesta România deține președinția Consiliului Uniunii Europene și am considerat oportun să inițiem un proces consultativ în cadrul agenției naționale, mai ales că atât Comisia Europeană cât și Parlamentul European au demarat deja o serie de demersuri în ceea ce privește viitoarele generații de programe dedicate educației, formării și tineretului. Ne-am dorit însă ca acest proces să fie realizat printr-o interacțiune directă între participanți în cadrul grupurilor de lucru – și nu intermediată online – pentru a cunoaște nemijlocit viziunea acestor beneficiari despre ce merge bine și ce ar putea să fie îmbunătățit, precum și pentru a afla care sunt mesajele-cheie pe care doresc să le transmită decidenților, politici și administrativi, astfel încât viitoarele programe să răspundă cât mai bine nevoilor lor.



Ce proceduri ați utilizat în cadrul acestui proces consultativ?
În primul rând, am invitat beneficiarii programelor Erasmus+ și ai Corpului European de Solidaritate să identifice, în cadrul discuțiilor avute, care sunt principalii actori cu care interacționează, care sunt modalitățile concrete prin care aceștia îi sprijină, provocările cu care se confruntă în relația cu ei, precum și modalitățile concrete prin care pot să lucreze mai bine împreună. Totodată, am inițiat o serie de discuții tematice dezvoltate pe acele elemente pe care participanții le-au considerat foarte importante, care au fost discutate și analizate în cadrul grupurilor de lucru. Am agregat toate rezultatele dezbaterilor, dar și multe alte informații conexe provenind nu doar din propriul lor sector de activitate, și ulterior am trecut la elaborare efectivă a unei Rezoluții prin intermediul căreia să transmitem aceste mesaje-cheie.

Care sunt principalele direcții de îmbunătățire relevate în cadrul evenimentului FuturE+?
Mesajele-cheie rezultate din interacțiunea directă cu participanții sunt cele legate de flexibilizarea modului în care se acordă finanțarea, folosirea unor metode și instrumente digitale pentru reducerea efortului „birocratic“ și asigurarea unui cadru non-discriminatoriu prin care participanții din toate țările să poată să beneficieze de acest program. Un alt aspect important relevat a fost cel al necesității creării unui echilibru complementar între educația formală și metodele de învățare nonformală, ambele oferind foarte multe perspective de învățare.

Unul din factorii care asigură succesul programului Erasmus+ la nivel local, dar nu numai, este reprezentat și de simplitatea prin care se pot accesa fondurile alocate – drept dovadă și rata record de absorbție de 98,7%. În aceste condiții, mai există loc de îmbunătățiri?
Participanții la FuturE+ au apreciat unanim facilitatea, flexibilitatea și transparența modalităților de finanțare ale Programului Erasmus+ și Corpului European de Solidaritate, precum și faptul că procesul de raportare și analiză a rezultatelor pune accentul pe modul în care inițiativele întreprinse creează impact și realizează schimbări la nivel de individ, comunitate sau organizație. Desigur, aceasta nu înseamnă că raportarea financiară nu este importantă în întregul proces, însă beneficiarii celor două programe consideră că este încă loc de îmbunătățiri. În cadrul dezbaterilor avute a rezultat că sunt utile și necesare o serie de ameliorări ale modului în care se calculează sumele alocate participanților, a modului în care vor fi automatizate o serie de procese – de exemplu, în momentul în care s-au introdus informațiile necesare în formularul de candidatură, datele să se transpună automat în toate fazele desfășurării proiectului – precum și a procedurii de acordare a unor sume care să respecte mai bine condițiile și modul în care muncesc oamenii din toate țările. După cum se poate vedea, simplificarea dorită nu se referă numai la aspectul financiar, ci include și numeroase elemente operaționale, adică lucruri care să facă viața mai ușoară beneficiarului și să faciliteze implementarea și derularea proiectelor.

Spuneați că printre îmbunătățirile dorite se numără și asigurarea unui cadru non-discriminatoriu. Vă referiți la discrepanțele la nivelul alocărilor existente între țările care participă la programele europene sau la componenta de includere socială a Programului Erasmus+, care în România a devenit o prioritate strategică încă de acum câțiva ani?
Este vorba de ambele aspecte. Pe de o parte, în cadrul discuțiilor avute în grupurile de lucru s-a menționat frecvent faptul că, uneori, fondurile acordate pentru personal diferă foarte mult de la o țară la alta. De exemplu, într-un proiect care ar putea să implice România și Norvegia, diferența poate ajunge să fie și de 1 la 4, în condițiile în care rezultatele așteptate sunt similare și au impact în ambele țări. Pe de altă parte, în ceea ce privește includerea socială, toți participanții la FuturE+ au subliniat importanța faptului ca viitoarele generații de programe să aibă o abordare cât mai incluzivă a persoanelor și grupurilor marginalizate, care nu beneficiază de aceleași oportunități precum marea majoritate. Rezultatele obținute în cadrul grupurilor de lucru au evidențiat necesitatea unei abordări complete a acestei probleme, pentru ca acești oameni să (re)devină cât mai rapid din ce în ce mai activi, atât social, cât și economic.



Ce rezultate concrete se doresc atinse prin extinderea procesului de digitalizare în cadrul celor două programe?
Așa cum spuneam anterior, pe de o parte este vorba de îmbunătățirile urmărite prin automatizarea unor procese „birocratice“, care să elimine necesitatea introducerii redundante a datelor. Concluzia unanimă a fost că este necesar ca datele să se replice automat, chiar dacă sunt utilizate baze de date diferite pentru partea de candidatură, pentru cea de implementare sau de raportare. Pe de altă parte, se dorește o mai bună interacțiune la nivelul bazelor de date online și alocarea dinamică a nivelului de încărcare. Un argument invocat frecvent în acest sens de către participanți a fost acela că nu o dată s-a întâmplat ca o serie de termene-limită să fie prelungite din cauză că serverele erau supraîncărcate și nu au mai făcut față numărului mare de candidaturi.

Atingerea acestor obiective presupune însă un efort sistemic, de durată, pe care va trebui să și-l asume fiecare entitate care administrează candidaturi și proiecte.
Într-adevăr, nu va fi ușor, dar subliniem că este un lucru necesar, mai ales atunci când vorbim de baze de date care implică actori din 27 de țări și de 23 de limbi oficiale. Nu ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple de mâine, însă sperăm că se va realiza într-un orizont de timp rezonabil. Trebuie să abordăm cu atenție acest aspect pentru că digitalizarea vine cu o serie de beneficii evidente, dar și cu o serie de provocări specifice, legate de disponibilitatea și securitatea datelor.

Care sunt concluziile după trei zile de desfășurare a evenimentului?
În primul rând, vreau să subliniez că feedback-ul primit din partea participanților este foarte bun. Mulți dintre ei s-au declarat surprinși de rezultatele obținute: nu au crezut că în doar două zile și jumătate pot, alături de oameni cu viziuni și nevoi diferite, să genereze un document care, prin consens, să poată fi acceptat de către toată lumea. Concluzia unanimă a fost că Rezoluția creată în cadrul evenimentului din România trebuie promovată nu doar la nivelul Comisiei Europene, ci și pe plan național, în fiecare țară care participă la cele două programe. De aceea, vom transmite documentul în forma sa finală, nu doar către factorii de decizie identificați de participanți, ci și către alte categorii de părți potențial interesate, astfel încât să vedem în ce măsură este susținută Rezoluția. În România, cu siguranță ea va ajunge pe masa Ministerului Educației Naționale și a Ministerului Tineretului și Sportului și va fi unul dintre documentele politice prezentate în cadrul Conferinței Europene de Tineret pe care țara noastră o va găzdui în curând. Nu ne vom rezumă însă doar la atât, ci vom încerca să identificăm cât mai mulți actori publici dispuși să susțină mesajele noastre în față entităților europene care stabilesc viitorul Programului Erasmus+ și al Corpului European de Solidaritate.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite