.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
IMT īşi confirmă vocația europeană: 4 noi proiecte cāştigate īn Horizon 2020 (3 FET-OPEN + 1 ICT)
În anul 2018, Institutul Național de C&D pentru Microtehnologie - IMT București, prin Laboratorul de Microsisteme şi componente microprelucrate de microunde şi unde milimetrice, a repurtat succese cu totul remarcabile în cadrul programului european Horizon 2020, câştigând nu mai puţin de 4 proiecte de cercetare în cooperare cu parteneri EU. Dintre acestea, 3 sunt în domeniul extrem de avangardist al call-urilor FET OPEN, care finanţează cercetările pentru tehnologii emergente şi fundamentale, cărora li se întrevăd aplicaţii industriale peste mai mult de 10 ani. Cum în aceste competiţii rata de succes este de sub 5%, performanța reuşită de IMT Bucureşti este deosebită.
În contrast cu succesele avute în cadrul programelor europene anterioare, în care IMT a câştigat, alături de parteneri internaţionali, numeroase proiecte de cercetare, reţele de excelenţă şi acţiuni suport (15 proiecte în cadrul FP6 şi 12 proiecte în cadrul FP7), în cadrul programului european H2020, iniţiat în 2014, IMT a câştigat până în 2017, în ciuda numeroaselor propuneri cu care a participat, doar două proiecte (o acţiune Marie Skłodowska-Curie şi un proiect de tip ECSEL).
La sfârşitul anului 2017 şi în anul 2018 eforturile IMT au fost, în sfârşit, încununate de succes şi institutul a câştigat nu mai puţin de 4 proiecte de cercetare.
Unul din aceste proiecte este în domeniul ICT (domeniu familiar, în care IMT a câştigat majoritatea proiectelor în call-urile FP6 şi FP7), iar celelalte 3 proiecte în domeniul call-urilor FET OPEN. Trebuie menţionat că sunt primele proiecte câştigate de IMT în cadrul call-urilor de tip FET OPEN (call-ul a existat şi în FP7). Având în vedere că la acest tip de proiecte sumele puse în joc sunt mai mici şi competiţia este mult mai dură decât la call-urile obişnuite, rata de succes este de regulă sensibil mai mică de 5%. 
Trebuie menţionat că în perioada 2014-2017, România are o singură participare (finanţată) în cadrul call-ului FET OPEN. Situaţia nu e singulară, toate ţările din estul Europei fiind implicate în extrem de puţine proiecte câştigătoare. Redăm în continuare câteva cifre legate de rata de succes (proiecte finanţate/proiecte trimise). Pe primele locuri se află: Marea Britanie 112/2771, Germania 104/3001 şi Franţa 89/2075. În cazul fostelor țări comuniste situaţia este următoarea: Cehia 5/197, Ungaria 4/184, Polonia 3/293, Serbia 2/82, România 1/118, Bulgaria 1/27, Slovacia 1/52 (sursă: https://www.kowi.de/Portaldata/2/Resources/horizon2020/coop/FET-OPEN-2014-2017.pdf).
Cu atât mai mult, reuşita IMT, cu 3 proiecte câştigătoare la call-urile FET OPEN din 2017-2018, devine cu totul remarcabilă. Tematica abordată de două dintre acestea (CHIRON şi IQubits) este legată de spintronică pentru „quantum computing”. Cel de al treilea proiect (NANOPOLY) are ca temă utilizarea metamaterialelor pentru controlul asupra impedanţei şi fenomenelor parazite în componentele circuitelor integrate monolitice până la sute de teraherți. Proiectul ICT (NANOSMART) este legat de utilizarea inteligentă a materialelor bidimensionale (2D), precum cele pe bază de sulf cu o tranziţie reversibilă metal-semiconductor, şi a nanotuburilor de carbon (CNTs) pentru sisteme avansate de transmisie/recepţie integrate cu senzori pe bază de aceleaşi nano-materiale.
Întrucât unul dintre proiectele FET (CHIRON) a început la mijlocul anului 2018, vom descrie în extenso câteva din rezultatele obţinute de IMT până în acest moment. Proiectele NANOPOLY şi NANOSMART au început la 1 Ianuarie 2019, iar FET-ul IQubits va începe la 1 Mai 2019. O scurtă prezentare a celorlalte proiecte este de asemenea inclusă.
Proiect H2020 FETOPEN „Spin Wave Computing for Ultimately-Scaled Hybrid Low-Power Electronics”, acronim CHIRON (2018-2021) (www.chiron-h2020.eu)
Coordonatorul proiectului este IMEC Leuven (Belgia). Consorţiul este format din 8 parteneri din 5 state: Universite Paris-Sud (Franţa), Technische Universitaet Kaiserlautern (Germania), Solmates BV (Olanda), IMT-București (România, responsabil Dr. A. Muller), FORTH-Heraklion (Grecia), THALES SA (Franţa), CNRS (Franţa), T.U. Delft (Olanda).
Proiectul CHIRON are ca obiectiv general „spin wave computing” pentru completarea şi eventuala înlocuire a circuitelor CMOS în microelectronica viitorului. CHIRON va fabrica porţi logice de bază, precum invertoare şi porţi „majority”, va demonstra funcţionarea lor şi le va evalua performanţa. CHIRON va dezvolta traductoare derivate din dispozitive acustice, în special bazate pe rezonatoare cu unde acustice de suprafaţă (SAW) şi de volum (FBAR), cu factor de calitate mare. Se vizează dimensiuni laterale de 100 nm şi frecvențe de rezonanţă > 10 GHz, aducând aceşti rezonatori la frontiera sistemelor nano-electromecanice (NEMS). Proiectul urmăreşte posibilitatea cuplării undelor acustice (de volum sau/şi suprafaţă) cu undele spin, undele acustice putând fi utilizate pentru excitarea şi detecţia undelor spin.
Pentru atingerea acestor obiective, IMT Bucureşti a participat, în primele luni ale proiectului, la simularea şi realizarea tehnologică a unor dispozitive SAW pe GaN/Si, pentru nanorezonatoarele magnetoelectrice şi multiferoice, precum şi la modele complexe ce cuprind trei domenii ale fizicii (mecanica, electrostatica şi magnetismul) cuplate prin două interfeţe multifizice: piezoelectrica şi magnetostrictiva, pentru nanorezonatoarele cu unde acustice de volum.
În cooperare cu IMEC şi Universitatea Kaiserlautern, IMT a realizat experimental pentru prima dată dispozitive de senzori magnetici pe rezonatoare SAW pe GaN/Si (frecvenţa de rezonanţă > 6GHz) cu elemente (strip-uri) magnetostrictive (Ni şi CoFeB), atât în apropierea traductorului interdigitat, cât şi deasupra IDT-urilor. Sensitivitatea magnetică a structurilor a fost analizată la IMT atât la temperatura camerei, cât şi la temperaturi criogenice (la 16 K). Un exemplu este prezentat în figura de mai jos.
Proiect H2020 FETOPEN „Integrated Qubits Towards Future High-Temperature Silicon Quantum Computing Hardware Technologies”, acronim IQubits (2019 - 2022)
Coordonatorul proiectului este Aarhus Universitet (Danemarca). Consorţiul este format din 6 parteneri din 5 state: Aarhus Universitet (Danemarca), CNR (Italia), Universitatea Toronto (Canada), FORTH-Heraklion (Grecia), IMT-București (România, responsabil Dr. A. Muller), MDLAB SRL (Italia).
Ideea acestui proiect a apărut în urmă cu câtva timp, fiind generată de echipa Univ. Toronto, condusă de profesorul Sorin Voinigescu, unul din cei mai titraţi români din diaspora în domeniul dispozitivelor semiconductoare, absolvent al Politehnicii din Bucureşti. Este unul din puţinele proiecte europene cu participare Nord Americană.
În conceperea acestui proiect au contat şi rezultatele foarte bune obţinute în domeniul nanolitografiei avansate (colectivul condus de Dr. A. Dinescu), precum şi cele obţinute în domeniul caracterizării cipurilor de componente semiconductoare în curent continuu şi în domeniul microundelor la temperaturi criogenice (5K) şi în prezenţa câmpului magnetic (colectivul condus de Dr. A. Muller) de la IMT Bucureşti. Putem spune că, de fapt, în proiect sunt două echipe conduse de cercetători români sau formaţi în România. Proiectul îşi propune să dezvolte, să realizeze şi să caracterizeze experimental „Si and SiGe electron/hole-spin qubits” şi circuite integrate pe baza qbits în tehnologia comercială CMOS de 22 nm de tip FDSOI. Cercetările de până acum au permis realizarea de astfel de dispozitive funcţionale la temperaturi de ordinul miligradelor Kelvin. Prin procesele inovative ce se vor dezvolta, proiectul îşi propune realizarea de Qbiți şi circuite pe bază de Qbiți funcţionale la temperaturi mai mari de 3K. IMT va avea oportunitatea de a reveni la „prima dragoste”, tehnologia dispozitivelor semiconductoare, abandonată după 1989. Revenirea se va face însă la nivelul stării artei în lume (şi peste) din acest moment. Proiectul va începe curând (Mai 2019).
Proiect H2020 FETOPEN „Artificial permittivity and permeability engineering for future generation sub wavelength analogue integrated circuits and systems”, acronim NANOPOLY (2019 - 2021)
Coordonatorul proiectului este THALES SA (Franţa). Consorţiul este format din 7 parteneri din 6 state: FORTH-Heraklion (Grecia), IMT-București (România, responsabil Dr. M. Dragoman), IHP GMBH (Germania), CEA (Franţa), UnivPM (Italia), ICN2 (Spania), RF Microtech (Italia).
Proiectul NANOPOLY abordează o metodă revoluţionară şi, în acelaşi timp, eficientă din punct de vedere al costului, pentru a extinde controlul asupra valorilor impedanţei şi asupra fenomenelor parazite în componentele circuitelor integrate monolitice, prin calibrarea independentă a permitivităţii electrice şi permeabilităţii magnetice (ale straturilor integrate) mult peste valorile lor naturale. Ţinta principală a proiectului NANOPOLY este dezvoltarea unui nou concept tehnologic, anume meta-electronica sau, în alte cuvinte, electronica bazată pe meta-materiale, concept care are în vedere realizarea unei platforme de circuite la scară nanometrică cu noi performanțe, utile într-o gamă largă de aplicaţii analogice, precum electronica de consum miniaturizată, monitorizarea funcţiilor vitale, aplicaţii de înaltă rezoluţie la frecvenţe în gama THz, etc.
Colectivul din IMT Bucureşti va avea o contribuţie semnificativă în proiectarea, modelarea, fabricarea şi testarea noilor componente şi dispozitive pe bază de meta-materiale, prin folosirea cunoştinţelor tehnice ale membrilor laboratorului în domeniile teoretice şi tehnologice, astfel propunând o abordare ştiinţifică originală pentru a depăşi limitele intrinseci ale materialelor artificiale şi cu o contribuţie puternică în dezvoltarea ştiinţei în meta-electronică, peste „starea artei”.
Proiect ICT „NANO components for electronic SMART wireless systems”, acronim NANOSMART (2019 - 2021)
Coordonatorul proiectului este THALES SA (Franţa). Consorţiul este format din 9 parteneri din 7 state: FORTH-Heraklion (Grecia), IMT-București (România, responsabil Dr. M. Dragoman), Chalmers (Suedia), SHT (Suedia), UnivPM (Italia), ESPCI (Franţa), RF Microtech (Italia), Tyndall (Irlanda), ICN2 (Spania).
Ţinta principală a proiectului NANOSMART este dezvoltarea unei noi tehnologii pentru viitoarea generaţie de circuite integrate monolitice pentru sisteme inteligente de transmisie/recepţie, care să aibă funcţionalităţi de comutare în radiofrecvenţă, controlul puterii şi eficiență energetică ridicată, în condiţiile unei reduceri drastice a ariei circuitelor şi costului de fabricaţie a acestora în raport cu soluţiile disponibile pe piaţă în acest moment. Proiectul NANOSMART îndeplineşte aceste cerinţe prin dezvoltarea unei noi platforme tehnologice pe bază de nanotuburi de carbon (CNTs = carbon nanotubes) şi materiale bidimensionale (2D = two-dimensional), astfel realizând un nou tip de nano-electronică bazată pe cele mai promiţătoare tehnologii care să înlocuiască siliciul în electronica viitorului.
Colectivul din IMT-București este implicat în proiectarea, modelarea, fabricarea şi testarea unor componente realizate pe bază de nanotehnologii, care sunt parte din platforma „inteligentă” propusă ca demonstrator final al proiectului: această platformă va include (sub-)circuite electronice pe bază de nanomateriale şi senzori „inteligenţi” pentru sisteme cu noi funcţionalităţi de interacţiune autonomă cu mediul înconjurător (aplicaţii biomedicale, de asistenţă pentru persoane în vârstă, de detecţie a temperaturii şi umezelii în avioane de ultimă generaţie etc.).
Parerea ta conteaza: 
