Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Bătălia cu morile de vânt

20 Martie 2019



Titlul acestui contraeditorial încearcă să sintetizeze epopeea prin care trece de ani de zile cercetarea românească, această cenuşăreasă cu imens potenţial de a se transforma în zâna frumoasă şi învingătoare pe toate planurile posibile, dar care nu reuşeşte asta deoarece, din mare nefericire pentru ea (şi pentru noi) nu prea are sinecuri politice de acordat potentaţilor zilei.
Ce spun câteva date statistice sintetizate recent de asociaţia Ad Astra? Păi un recent raport al UE legat de cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare plasează România pe ultimul loc între statele membre. Bugetul de stat pe 2019, încă inexistent la nivel oficial, induce deja efecte, printre altele, şi asupra cercetării. Sumele alocate de la bugetul de stat pentru cercetare au scăzut constant în termeni reali în ultimii ani, proiecţia pe acest an prevăzând o sumă de aproximativ 1,5 miliarde lei.
Cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea în sectorul guvernamental efectuate de către stat plasează totuși România pe primul loc în UE ca procent alocat, cu 32%, în timp ce la polul opus se află state precum Danemarca (2%), Irlanda (5%) sau Marea Britanie (7%). În statele date ca exemplu, însă, marea majoritate a banilor investiți în cercetare provin din mediul privat. De este importantă această menţiune? Pentru că o pondere mai mare a alocărilor de la bugetul de stat se traduce în sistem de cercetare neatractiv pentru mediul privat/de business, care nu investește în acesta.
În cifre concrete, prin legea bugetului de stat pe 2018 s-au alocat cercetării 1,64 miliarde lei, ceea ce a însemnat o scădere serioasă faţă de alocările din anii precedenţi, în condiţiile în care programul politic de guvernare prevede o creștere anuală cu 30% a alocărilor spre cercetare. Din cei 1,64 miliarde lei alocați, doar 1,4 miliarde lei au fost și cheltuiți anul trecut, aici fiind inclusă și plata creditelor de angajament din anul precedent (aproximativ 165 milioane lei). Deci bugetul efectiv cheltuit pentru activități de cercetare în 2018 a fost de 1,235 miliarde lei.
În proiectul de lege a bugetului de stat pe anul curent se prevede un buget aproape similar cu cel de anul trecut pentru cercetare, de 1,79 miliarde lei. De remarcat aici este faptul că execuțiile bugetare din 2017 și 2018 au fost identice, cu toate că pentru anul 2018 s-au cheltuit în realitate mai puțini bani, în timp ce PIB-ul a urcat constant – deci scăderea alocărilor bugetare pentru cercetare este și mai drastică în realitate.
Practica internaţională arată că este foarte important ca statul să investească masiv în cercetare într-o primă fază, pentru a pune în mișcare mecanismul instituțional cuplat cu cel de resursă umană care să facă sistemul de cercetare național atractiv pentru mediul privat. Ce se poate face însă cu un buget aşa de mic? Conform Ad Astra, ar exista soluţii şi într-un asemenea context de sărăcie.
Concret, asociaţia susţine, de pildă, că un asemenea buget permite lansarea anuală a unei competiții de tip post-doctorat (PD), tinere echipe (TE) și proiecte complexe exploratorii (PCE), precum și lansarea unui program pe 3 nivele pentru atragerea în țară a resursei umane performante din cercetare din afara granițelor țării. Lansarea anuală a celor 6 competiții de mai sus, și bugetarea lor multianuală ar asigura o parte din mult dorita predictibilitate și stabilitate în sistem. În baza acestor scheme de finanțare, cercetătorii tineri și-ar putea face planuri pentru carieră, iar cei din diaspora ar putea lua în serios posibilitatea de a se reîntoarce.
Aceeaşi realitate istorică din ţara noastră face, însă, greu credibilă acceptarea unor asemenea idei şi propuneri de soluţii venite din partea mediului direct implicat în cercetare. În fond, ca şi în cazul atâtor altor zone de activitate umană, cenuşăreasa nu are decât obligaţia de a munci până la epuizare, fără a avea dreptul de a veni cu iniţiative de îmbunătăţire. Pare deplasată o asemenea afirmaţie? Ce exemplu mai concret şi mai actual poate fi dat decât recenta campanie #sieu de atragere a atenţiei asupra nevoii de construcţie de autostrăzi, campanie care a atras atenţia unei lumi întregi, dar care a fost împroşcată cu invective de mediul politic aflat la guvernare la Bucureşti?
A spune că în contextul economic actual, marcat de inovaţie şi ascuţirea concurenţei pe toate planurile, cercetarea capătă tot mai mult acea aură de soluţie de salvare şi chiar găsire a succesului reprezintă aproape o axiomă ce nu mai necesită demonstraţie. Iar România are nevoie cruntă de soluţii salvatoare pentru a continua să existe ca ţară înscrisă pe orbita modernităţii. Rămâne de văzut dacă lipsa de oferte sinecuriale pentru mediul politic va determina până la urmă acest mediu decizional să treacă la acţiuni concrete pozitive pentru binele tuturor.



Tags: Cercetare

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite