Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Laserul de la Măgurele și uriașul său potențial de Nobel

17 Aprilie 2019



Cu o putere echivalentă cu zece la sută din cea a Soarelui, copleșitorul „zece milioane de miliarde de Wați”, cel mai puternic sistem laser realizat vreodată intră în istoria științei, deschide era marilor experimente și stârnește multe tipuri de discuții despre Nobel. Dezbaterile pornesc fie de la miraculoasa descoperire a uneltelor din lumină, apreciată anul trecut de Comitetul de la Helsinki, de la ideea că oamenii de știință aspiranți la premiu vor viza, de acum înainte, în egală măsură, laboratoarele de la Geneva și pe cele de la București sau de la faptul că laureați ai Academiei Suedeze, începând cu astrofizicianul Kip Thorne, au început să vină în România. Oricât de spectaculoasă, discuția despre Nobel rămâne un aspect secundar în evaluarea unui instrument de la care se așteaptă o suită de revelații în știință, capabil să aibă un impact benefic pentru milioane de oameni sau chiar pentru întreaga planetă.

Dedicată studiului fizicii fotonucleare și aplicațiilor sale, ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics) este, în acest moment, una dintre cele mai avansate infrastructuri de cercetare din lume, care prefigurează descoperiri importante în fizica fundamentală, fizica nucleară si astrofizică, precum și în domenii mai puțin abstracte, de la știința materialelor și managementul materialelor nucleare, la diverse aplicații în științele vieții. La finalul anului 2019 acest centru va fi deschis cercetătorilor din toată lumea și se așteaptă rezultate în domenii variate, de la identificarea noilor izotopi radioactivi cu rol în tratarea cancerului, la testarea materialelor folosite în misiunile spațiale. Poate vor fi validate chiar și soluțiile radicale anunțate de jurnalele de știință, cum ar fi distrugerea asteroizilor periculoși sau neutralizarea în doar câteva minute a radioactivității deșeurilor nucleare.

Ar putea fi tehnologia folosită la Măgurele un precursor al undei tractoare, concept vehiculat deocamdată doar în nuvele și în filme SF? – se întreabă entuziaștii, însuflețiți de faptul că anumiți savanți, precum Steven Chu sau William D. Phillips, demonstrau încă din 1997 că un atom poate fi prins de o rază laser, în timp ce anul trecut Arthur Ashkin câștiga Nobelul cu penseta optică, adică o rază laser care poate prinde și muta o celulă în lichid la fel de bine precum poate mișca moleculele ADN și ARN. Penseta lui Ashkin ar putea tracta obiecte mai mari, dar niciodată o navă spațială, nefiind încă rezolvată problema supra-încălzirii obiectului tractat. Puterea uriașă necesară ar putea fi un vis tangibil, de vreme ce anumite comitete academice anticipează că laserul de la Măgurele ar putea ajunge în viitor la peste 100 de Petawați, pulsați la zepto-secundă. O idee pentru care limba română nu are încă un corespondent: a trilioana parte dintr-o miliardime de secundă.

S-a deschis o poartă către microcosmos, prin care s-ar putea să cuprindem Universul. Cu o investiție totală de 356,2 de milioane de euro. Cam cât urmează să investească Bulgaria în cea mai veche dintre stațiunile sale de schi, Borovets. Fizica nucleară și cea a laserilor s-au unit la Măgurele într-o demonstrație experimentală limpede, aplicația pură a unei valoroase idei din 1985, Chirped Pulse Amplification (CPA), devenită rapid standard pentru noile generații de laserele de mare intensitate. Recenta reușită deschide un nou capitol al discuției despre Nobel. Meritele părintelui științific al laserului de la Măgurele, francezul Gérard Mourou (École Polytechnique, Palaiseau, Franţa, şi University of Michigan, Ann Arbor, SUA), au fost recunoscute anul trecut de Comitetul de la Helsinki, ridicând din nou notorietatea publică a Nobelului pentru fizică la nivelul-record atins în 2013, odată cu descoperirea Boson-ului Higgs.

Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2018, alături de americanul Arthur Ashkin şi canadianca Donna Strickland, pentru „invenții inovatoare în domeniul fizicii laser”, Gérard Mourou nu este, cel mai probabil, favoritul caselor de pariuri anul acesta. Deși, de vreme ce Marie Curie a câștigat Nobelul de două ori, iar John Bardeen demonstrează că premiul poate fi câștigat la aceeași categorie, poate că nu este exclus ca titlul pentru descoperirea teoretică să fie urmat de unul pentru validarea experimentală a acesteia. Un precedent familiar publicului din România este premiul Nobel acordat în 2001 lui Eric A. Cornell, pentru meritul de a fi obţinut experimental „telescopul” care permite o vedere mai clară asupra mecanicii cuantice, condensatul Bose-Einstein în gaze diluate de atomi alcalini, o temă cercetată cu decenii în urmă de alţi doi iluştri fizicieni, indianul Satyendra Bose şi germanul Alfred Einstein.

Despre speranța ca Nobelul pentru fizică să revină anul acesta României au vorbit până acum doar politicienii. Oricum, sunt singurii care ar fi putut să o facă, de vreme ce juriul deliberează, de fapt, „cu ușile închise”. De 50 de ani secretele sunt atent păstrate, casele de pariuri sunt singurul reper - absolut iluzoriu, de altfel - și, în general vorbind, nimeni nu poate estima altfel decât încercând să ghicească. Laureații Nobelului în fizică se află, însă, pe lista celor cărora li se permite să facă nominalizări, prin urmare, posibil ca proiectul de la Măgurele să-l fi avut pe Gérard Mourou încă o dată aliat. Propunerile pentru anul 2019 s-au închis în luna februarie. Întrebat la un moment dat dacă mizează pe predestinarea unui proiect branduit cu Nobel, directorul ELI-NP, academicianul Nicolae Zamfir, a anticipat descoperiri uluitoare, noi legi ale naturii pe care nu le-am bănuit sau pe care nu le-am înţeles până acum şi, implicit, un nivel revoluţionar al ştiinţei, care poate aduce recunoașterea Academiei Suedeze. Deși nimeni nu poate anticipa, speranţa că la Măgurele s-ar putea lua un Nobel, laserul de aici facilitând experimente care vor propulsa știința în viitor, a căpătat o legitimitate concretă, odata cu demonstrarea capacității sistemului de a atinge și chiar depăși puterea de 10 PW.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
el_zorab
1. "Ar putea fi tehnologia folosită la Măgurele un precursor al undei tractoare, concept vehiculat deocamdată doar în nuvele și în filme SF?" Raspuns: NU. Se vorbeste aiurea. 2. "Cu o putere echivalentă cu zece la sută din cea a Soarelui" Raspuns: Nu stiu cine a scos prostia asta prima data in public. E 10% din puterea Soarelui care cade pe pamant nu din cea a Soarelui. 3. "Poate vor fi validate chiar și soluțiile radicale anunțate de jurnalele de știință, cum ar fi distrugerea asteroizilor periculoși" Raspuns: Nici macar nu e gresita afirmatia asta. In rest, cu cateva mici exceptii, sunt doar vorbe goale.
24 Aprilie 2019, 04:58:39