Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Proiectele Erasmus+ dau o nouă viață comunității din Flămânzi

17 Aprilie 2019



Despre Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu“ din Flămânzi mulți români nu au aflat încă. Oficialii de la Bruxelles îl știu însă, pentru că ANPCDEFP a decis că această școală, prin proiectele Erasmus+ pe care le-a realizat în nici trei ani, reprezintă un model de bune practici la nivel european. Și continuă să o facă.



Flămânzi, județul Botoșani.
Satul în care a pornit răscoala din 1907, cea despre care am învățat că a fost prorocită de Coșbuc cu un deceniu înainte, în poezia „Noi vrem pământ“.
După 112 ani, Flămânzi a devenit oraș, iar pământ are cu prisosință. Oameni care să-l lucreze nu prea mai sunt. Și asta pentru că, azi, în mediul rural se concentrează cea mai mare parte a populației vârstnice, conform statisticilor demografice, iar tinerii nu mai pleacă „de la sat la oraș“, ci mai ales către alte țări europene.
Așa se face că, în prezent, Flămânzi reprezintă un veritabil paradox: este una dintre cele mai sărace zone ale țării, cu o economie slab dezvoltată, dar deține o „moșie“ de peste 10.000 de hectare, formată din teren arabil de bună calitate și pășuni întinse.
Ce-i drept, în ultimii ani au existat unele tendințe firave de dezvoltare a legumiculturii și a zootehniei, dar principala sursă de venit este asigurată de exodul în străinătate al locuitorilor. Unde – culmea! – mulți dintre ei lucrează în sectorul agricol.
În acest „peisaj“ evoluează Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu“ din Flămânzi: 1.273 de elevi, 76 de cadre didactice, ciclul pre-primar, primar, gimnazial, liceal teoretic și tehnologic și învățământ profesional.
Și aici intervine al doilea paradox: deși pregătește tehnicieni ecologi, în agricultură și în prelucrarea lemnului, iar absolvenții învățământului profesional au calificările de horticultor și zootehnist, școala nu deține nicio suprafață de teren pentru efectuarea practicii.
Nici agenții economici nu se înghesuie să primească elevii în practică. Și nici copiii din Flămânzi, Frumușica, Copălău și Prăjeni nu prea sunt interesați de agricultură, deși liceul este dotat tehnologic la nivel european. Preferă să plece să lucreze afară, urmând modelul de viață al înaintașilor lor de dată recentă.
Așa se face că locurile la ciclurile din învățământul profesional și tehnic sunt ocupate, îndeobște, de elevii cu cele mai mici medii, dar și cu cele mai multe probleme de ordin social și familial.

Soluția Erasmus+
Este o situație care se regăsește, sub diverse forme, în numeroase licee tehnologice și în învățământul profesional din mediul rural din România și pentru care nu se găsesc, încă, pârghiile necesare pentru a o răsturna.
Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu“ reprezintă o excepție. Iar soluția este, cum altfel, paradoxală: implementarea de proiecte Erasmus+ prin intermediul cărora elevii au posibilitatea de a efectua stagii de practică în țările Uniunii Europene pentru a se dezvolta personal și profesional. Și pentru a aduce acasă bune practici din spațiul european, demonstrând astfel că, prin valorificarea oportunităților programului Erasmus+, orașul Flămânzi și comunele limitrofe se pot dezvolta prin agricultură, nemaifiind nevoie ca absolvenții liceului să plece la lucru în afara țării.

Primele două proiecte...
... au fost scrise și implementate în 2016-2017. Cel de parteneriat strategic din domeniul VET – „Antreprenori în agricultură pregătiți în spațiul european“ – care a avut parteneri școli profesionale din Bulgaria, Italia și Turcia, a fost primit cu mare entuziasm de către elevii liceului din Flămânzi.
În schimb, pentru proiectul de mobilitate VET adresat elevilor din învățământul profesional – „Viitori horticultori pregătiți în spațiul european“– desfășurat în parteneriat cu asociația italiană de formare profesională „Giovani per l’Europa“, din Nicotera, formarea grupului de participanți a decurs mult mai greu. „A fost nevoie de foarte multe explicații pentru a-i convinge pe elevii noștri că este posibil să nu plătești nimic pentru a zbura cu avionul 2.000 de kilometri, să stai la hotel, să mănânci la restaurant, să lucrezi cu oameni dintr-o altă țară. A fost dificil să-i facem să iasă din zona lor de confort, care de altfel le oferă foarte puțin, și să se integreze într-o societate pe care au văzut-o doar la televizor sau pe Internet. Timp de trei luni, toți profesorii din liceu am dus muncă de lămurire cu elevii și, într-un final, ajutați și de părinți, am format grupul. Am plecat în mobilitate două cadre didactice și 15 adolescenți îngroziți de aventura în care se angajaseră și care a început din aeroport, a continuat în avion, apoi în hotel, la locul de muncă, la masă, pe plajă, în oraș… Apoi totul s-a schimbat: adolescenții noștri speriați și timorați au devenit responsabili, zâmbitori, dispuși la dialog, harnici, interesați de locul de muncă, dornici să vină o nouă zi în care să învețe ceva nou. Fascinant este faptul că așa au rămas și la întoarcerea în țară, diferiți de colegii lor care le-au sorbit poveștile trăite – cum era în seră, la vie, în parcuri, cum muncesc italienii, câtă considerație și respect au primit din partea lor și, mai ales, cât de bine s-au înțeles. Victoria a fost totală în momentul în care și-au prezentat la Casa Corpului Didactic și la Prefectura din Botoșani, în fața unui auditoriu numeros, experiențele trăite și competențele dobândite în stagiul VET“, ne-a povestit cu entuziasm Mihaela Ștefănucă, director-adjunct al Liceului Tehnologic „Nicolae Bălcescu“ și coordonatorul proiectelor Erasmus+.



... al treilea
În 2017, liceul din Flămânzi a câștigat un alt proiect VET – „Stagii de practică în spațiul european – oportunitate de dezvoltare socio-profesională“, în care numărul participanților a fost considerabil mai mare – 75 de elevi, 27 din liceul tehnologic și 48 din învățământul profesional. Proporțional, și numărul partenerilor a crescut, asociației din Nicotera adăugându-se Istituto di Istruzione Superiore „G.A. Pischedda“, din Bosa (Italia), și Associacao Intercultural Amigos Da Mobilidade, din Barcelos (Portugalia).
De data aceasta însă, lucrurile au stat cu totul altfel. Elevii au participat în număr masiv la selecție, iar pentru a câștiga un loc printre cei aleși mulți dintre ei și-au modificat total comportamentul școlar. Absenteismul s-a redus considerabil, notele s-au îmbunătățit și, mai presus de toate, au dispărut cazurile de indisciplină.
Metamorfoza a fost la fel de profundă: „La întoarcere fiecare dintre ei era un alt om. Mai pregătit și mai responsabil, capabil de a dialoga și de a empatiza cu ceilalți și considerând școala și profesorii un element care le oferă sprijin și respect“, relatează, mândră de reușita elevilor săi, Mihaela Ștefănucă.
Și are motive să o facă, mai ales că o parte dintre aceștia au devenit eroi în presa din Italia. Pe perioada stagiului de mobilitate derulat în Nicotera, regiunea a fost afectată de cele mai mare inundații suferite în ultimii 40 de ani. Cei 18 elevi de la liceul din Flămânzi au contribuit, alături de profesorii îndrumători, la ajutarea locuitorilor care au avut de suferit de pe urma inundațiilor.

... și urmează al patrulea, și al cincilea...
Neamțul spune că „Toate lucrurile bune sunt trei la număr“. Elevii și profesorii Liceului Tehnologic „Nicolae Bălcescu“ sunt deciși să demonstreze că și proverbele trebuie actualizate. Așa că, în acest moment se implementează al patrulea proiect Erasmus+ de mobilitate VET – „Optimizarea instruirii practice în context european” – în cadrul căruia 56 de elevi vor desfășura în perioada iunie-iulie stagii de pregătire practică de patru săptămâni. Și de data aceasta selecția a fost dificilă din cauza concurenței mari. Pentru acest proiect, elevii au acordat pregătirii mai multă atenție, impulsionați de faptul că, la sfârșitul stagiului, vor primi un supliment la certificatul de calificare care le va recunoaște competențele dobândite, de tip ECVET, facilitându-le astfel ocuparea unui loc de muncă în domeniu.
Pentru că fenomenul Erasmus+ a luat amploare în Flămânzi, tot în cadrul acestui proiect opt profesori de discipline tehnice ai liceului vor pleca pentru o săptămână în Italia pentru a se forma în spațiul european în domeniul predării și organizării de stagii de pregătire practică de calitate.
Și povestea, ca orice „poveste Erasmus+“, merge mai departe: „Nu ne punem problema să ne oprim aici: am depus un nou proiect în runda din februarie. Am mărit numărul de parteneri, adăugând alte două asociații de formare profesională din Spania și Malta, astfel încât să aducem acasă prin intermediul elevilor noștri cât mai multă experiență din spațiul european“, ne dezvăluie profesoara Ștefănucă.
Planurile de viitor ale interlocutoarei noastre se întind însă pe un orizont de timp mult mai vast: „Până în prezent, folosind oportunitățile programului Erasmus+, am format 100 de elevi și urmează alți 56. În viitor, ei reprezintă semințele pregătite să cultive câmpurile din Flămânzi. Nu se va întâmpla însă foarte repede. Este nevoie de ani până când se vor întoarce acasă la fel ca părinții lor și, folosind banii realizați din muncă în spațiul european, își vor folosi avuția aflată sub picioarele lor, pământul pentru care străbunii lor erau dispuși să moară la 1907.“
______________________
Acest material a fost realizat cu sprijinul și contribuția doamnei profesoare Mihaela Ștefănucă, director-adjunct al Liceului Tehnologic „Nicolae Bălcescu“, inițiatorul și coordonatorul proiectelor Erasmus+ derulate în Flămânzi. Care atribuie însă succesul întregii echipe de profesori, pentru că „trebuie spus de la bun început că un proiect nu poate fi scris, implementat și dus la bun sfârșit de o singură persoană. Eu nu pot să afirm că sunt proiectele mele, sunt ale întregii echipe care lucrează foarte mult și care își pune tot sufletul în lucrul acesta.“



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite