Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Revoluția ICT, un „val” prea mare pentru omenire?

17 Aprilie 2019



O dezbatere inițiată (14 martie 2019) la Academia Română de către academicianul Ioan Dumitrache, Secretar General al Academiei Române, a plecat de la întrebări extrem de interesante legate de modul în care reacționează indivizii și societatea la schimbările produse de progresele recente ale tehnologiei informației și comunicațiilor (Information and Communication Technologies, ICT), precum și la cele generate de apariția în prim-plan a inteligenței artificiale (Artificial Intelligence, AI), vizibilă în primul rând prin roboții de ultimă generație, care devin tot mai performanți în activități care păreau a fi apanajul exclusiv al oamenilor. În articolul de față scoatem în evidență faptul că o combinație de progrese pe diverse fronturi tehnologice amplifică valul ICT, în pofida unor limitări fizice obiective. Am subliniat importanța implicării țării noastre în evoluția rapidă care duce spre o nouă revoluție industrială. În acest context, resursele umane au o importanță crucială.

Reacționăm prea lent la „valul schimbării”. Modul în care tehnologiile evoluează se dovedește prea rapid pentru o consistentă asimilare a acestora la nivelul comportamentului uman sau social1. Avem vreo șansă ca progresul tehnologic să se limiteze, reducând presiunea asupra oamenilor și societății și ușurând adaptarea? Slabă speranță! Există limite fizice ale unei tehnologii sau alteia, dar ele sunt depășite de un progres corelat al ansamblului de tehnologii. De exemplu, spectrul de frecvențe constituie o resursă naturală care limitează extinderea comunicațiilor radio. Se poate merge la frecvențe mai înalte, de exemplu in domeniul GHz, cu dezavantajul că propagarea se face pe distanțe scurte. Utilizarea rețelelor celulare digitale (interconectate între ele) face însă posibile comunicații mobile la scară globală (prin voce, dar și prin Internet). Acum este la ordinea zilei trecerea la 5G (a 5-a generație), care folosește frecvențe și mai înalte (unde milimetrice, 30 – 300 GHz), precum și interconectarea prin fibră optică între noduri (una din soluții). Se va asigura o viteză de transmisie de până la 10Gb/s, de 100 de ori mai mare decât în actuala rețea celulară și de 10 ori mai mare decât cea a Internet-ului pe cablu. Timpul de răspuns va scădea și el, devenind practic insesizabil. Acest exemplu arată cum aglomerarea spectrului radio, resursă naturală evident limitată, a fost practic spulberată de progresul rapid pe mai multe fronturi tehnologice.
Progresul circuitelor integrate digitale. Comunicațiile digitale, alături de necesitatea procesării rapide a unui volum mare de date pentru alte aplicații pun o mare presiune asupra circuitelor electronice digitale. Una din direcții este cea a creșterii complexității circuitelor prin miniaturizarea componentelor electronice (tranzistoare). Timp de circa o jumătate de secol această complexitate, măsurată prin numărul de tranzistoare realizate simultan (integrate) în aceeași bucată de semiconductor (devenită circuit integrat) a crescut exponențial în timp, conform legii (empirice) lui Moore. Dacă primul microprocesor avea 4000 de tranzistoare (1971), în prezent numărul de tranzistoare din cele mai complexe microprocesoare l-a depășit pe cel al locuitorilor planetei. Microelectronica a devenit nanoelectronică, cu detalii de construcție având dimensiunea a suta mia parte dintr-un milimetru. În câteva rânduri s-a vorbit de apariția unui „zid de cărămidă roșie” (red brick wall), v. https://semiengineering.com/will-ic-industry-hit-red-brick-wall/, care părea să stopeze în mod dramatic progresul prezis de legea lui Moore. Dificultățile au fost depășite prin procese tehnologice inovatoare sau prin rafinamente de construcție a dispozitivelor. Astăzi sunt clare limitele cu care se confruntă miniaturizarea, dar se încearcă ocolirea acestora prin utilizarea de noi materiale sau noi principii fizice. Această abordare justifică finanțarea unor proiecte de cercetare avansată (la care participă și România, după cum se arată în http://www.marketwatch.ro/articol/16420/IMT_isi_confirma_vocatia_europeana_4_noi_proiecte_castigate_in_Horizon_2020_(3_FET-OPEN__1_ICT)/). Există însă și limite de ordin financiar, care fac nerentabile (inclusiv în Europa) investițiile în facilități de nanoelectronică de ultimul tip. Pe de altă parte, reducerea la scară a dimensiunii tranzistoarelor nu este soluția universală a progresului, deoarece funcționalitatea circuitelor nu crește proporțional cu complexitatea acestora! Progresul poate continua prin îmbunătățirea arhitecturii circuitului integrat, folosind concepte și structuri care reflectă construcția și modul de operare al creierului uman.
Noua revoluție industrială presupune o interconectare de sisteme inteligente utilizate în toate sectoarele economiei și administrației, schimbând în mod profund modul în care trăim și muncim. Dincolo de eficiența unui procesor sau a altuia, digitalizarea continuă să câștige teren prin funcționarea în rețea, inclusiv prin tehnici de tip cloud, prin procesarea locală (edge computing) în rețelele IoT (Internet of Things). Va exista o solicitare fără precedent de transfer, stocare și prelucrare de date în condiții de interoperabilitate, solicitare pentru care actuala infrastructură nu este pregătită. Utilizarea Inteligenței Artificiale (AI), pe de altă parte, ridică probleme de etică și de legislație, deoarece ea poate fi utilizată pentru o practică fără scrupule în afaceri, v. https://www.startupcafe.ro/afaceri/ue-reguli-afaceri-inteligenta-artificiala.htm?hpHN.



Un eveniment cheie are loc la București. La astfel de probleme caută să răspundă un eveniment european organizat la Palatul Parlamentului din București, în cadrul Președinției Consiliului UE exercitate de România. Este vorba (https://www.ecsel.eu/symposium-2019) de ECSEL JU Symposium, (17-18 iunie 2019). Ce este ECSEL JU? Un parteneriat public – privat în domeniul componentelor și sistemelor electronice (Electronic Components and Systems for European Leadership - Joint Undertaking), cu finanțare de proiecte în cadrul Horizon 2020. Organizatorii evenimentului supun dezbaterii problema dacă Uniunea Europeană poate dezvolta independent noile tehnologii pentru a-și asigura suveranitatea digitală în fața riscurilor cu care se confruntă2. Și mai importantă pentru România este găsirea de soluții la neomogenitatea UE (există mari diferențe în ceea ce privește potențialul de cercetare-dezvoltare și inovare între țările membre). Se preconizează o corelare a politicii la nivelele național, regional și unional (se mizează pe sinergie și complementaritate). Nu este așa simplu! La o discuție preliminară organizată de ECSEL JU la Academia Română, pe data de 8 aprilie 2019 (v. https://astegi.ro/informatii/36-info-day-ecsel-ju-2019.html), s-au manifestat nemulțumiri ale mediului academic și ale celui de afaceri în legătură cu cofinanțarea din fondurile naționale, dar a apărut și un început de dialog cu Ministerul Cercetării și Inovării (vezi poza). Există și semnale încurajatoare, care arată că mediul de afaceri din România are inițiative de amploare, fără a aștepta susținerea autorităților centrale. Ne referim la apariția în sudul României, în jurul Smart Alliance - Innovation Technology Cluster (http://www.smartalliance.ro) a unui consorțiu conceput ca o rețea de centre de inovare prin digitalizare ce se vor dezvolta într-un ecosistem colaborativ axat pe interacțiunea dintre toți cei care pot contribui la inovare folosind tehnologiile noi ale spațiului virtual. Scopul acestui centru de inovare și digitalizare, denumit Smart eHUB (www.smartehub.eu), este – cităm - de a deveni principalul furnizor de servicii digitale capabil să ofere firmelor din sectorul privat, în special, dar și instituțiilor publice, cea mai bună expertiză și competențe pe tehnologii necesare transformării digitale, menționând (printre altele) IoT, industria 4.0, inteligența artificială, robotică, cloud computing, sisteme de informații spațiale.
Pe ansamblu însă, societatea românească nu este pregătită pentru noua revoluție industrială. Sindromul tipic este funcționarea rețelelor de date, care este handicapată din motive ... organizatorice sau legislative (vezi de pildă rețeaua ANAF). Funcționarea unei societăți informatizate nu necesită numai tehnică și informaticieni pregătiți, ci și o organizare socială matură și predictibilă.
Problema resurselor umane de înaltă calificare este crucială pentru România, care pierde accelerat specialiști calificați. Pentru ca România să asimileze și să contribuie la progresul tehnologic este nevoie ca sistemul universitar să asigure, în afara unei educații inginerești solide, pe baze interactive și o deschidere multidisciplinară spre noile evoluții. O analiză recentă a fost întreprinsă de grupul de strategie al Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor a Academiei Române (vezi https://acad.ro/academia2002/acadrom/pag_comisii.htm), în colaborare cu Departamentul DCAE de la Facultatea de Electronică (ETTI) din UPB. Cererea de specialiști este mult mai mare, dublă față de numărul de absolvenți. Cadrele didactice din departament acoperă mai puțin de jumătate din normele existente, recrutarea de noi cadre didactice este dificilă, motiv pentru care sistemul de educație (deja aproape sufocat de birocrație și o contabilizare a activității creative) este în pericol să se degradeze ireversibil într-un interval scurt de timp. Analiza va continua în perioada următoare, printr-o dezbatere între reprezentații mai multor centre universitare și un parteneriat de firme internaționale care activează în România. Dezbaterea va încerca să propună și soluții de evitare a accentuării crizei, parte a unei viitoare strategii pentru tehnologia electronică din România, esențială pentru a ține pasul cu progresul accelerat al ICT și AI.

1 Citat din Gh. M. Ștefan Poate info-spațiul facilita decizia prin consens distribuit?, Academica, Nr. 3, martie 2019, anul XXIX, 341. pp. 55-63.
2 O situație concretă intens dezbătută în ultima vreme este legată de oferta Huawei (companie chineză) pentru rețelele 5G. UE are rezerve legate de faptul că în China comunistă firmele sunt obligate prin lege să aibă relații cu organele de securitate.



Tags: ITC, digitalizare

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite