Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Licitația 5G intră în linie dreaptă

18 Aprilie 2019



Piața telecom locală se pregătește intens pentru lansarea licitației 5G. Drept dovadă, mesajele ministerului de resort au început să se nuanțeze, autoritatea de reglementare își proclamă insistent neutralitatea, iar operatorii mobili susțin necesitatea alinierii prețurilor la „specificul pieței locale“, astfel încât să nu le fie afectată disponibilitatea de investiții în construirea și consolidarea rețelelor 5G.

Peste aproximativ jumătate de an, mult-așteptata licitație 5G se va întâmpla și în România. Până atunci însă, pe lista de priorități a MCSI și a ANCOM se află finalizarea Strategiei naționale 5G prin emiterea unei Hotărâri de Guvern, „ajustarea“ clauzelor celebrei Ordonanțe de Urgență 114, care a stârnit vii reacții în piața telecom, și emiterea unor noi norme de aplicare a Legii Infrastructurii.
De cealaltă parte, operatorii mobili sunt interesați cu precădere de modul în care vor fi stabilite valorile licențelor și de condițiile pe care statul le va impune pentru alocarea spectrului 5G.

Asigurări din partea MCSI
Cele două „tabere“ s-au aflat față în față cu ocazia celei de a XXIII-a ediții a expoconferinței Ziua Comunicațiilor, debutul evenimentului aparținându-i ministrului Comunicațiilor și Societătii Informaționale, Alexandru Petrescu.
Ministrul a deschis „tratativele“ dintre autorități și piață cu mesajul că – deși „interesul statului este de a monetiza și eficientiza la maximum licitația 5G“ – oferta de spectru va fi una generoasă și, prin urmare, prețul licențelor nu va fi majorat în mod artificial. Oficialul MCSI a insistat și asupra nevoii de raportare și de armonizare cu piața europeană, făcând referiri la licitațiile încheiate în țări ca Italia – unde suma finală obținută de stat a fost de 6,5 miliarde de euro, un record european care dă fiori jucătorilor locali – sau Austria, unde suma totală plătită de operatori a fost de doar 188 de milioane de euro.
Al doilea aspect abordat tranșant de Alexandru Petrescu a fost cel al OUG 114, care, din perspectiva sa, a reprezentat un bun prilej pentru a readuce în discuție o serie de probleme sistemice: „Mă refer în special la acel segment de clauze ce prevede aplicarea de penalități pentru construcțiile de infrastructură de telecomunicații realizate fără avize și autorizații. În acest caz, adevărul este pe undeva pe la mijloc, pentru că, într-o piață atât de competitivă cum este cea din România, nevoia operatorilor de a furniza servicii cât mai rapid, înaintea concurenței, i-a pus uneori, poate, într-o poziție de nonconformitate cu reglementările în vigoare. Pe de altă parte, la această situație a contribuit și faptul că unele administrații locale – nu puține! – nu au fost, poate, atât de înclinate să răspundă în timp util solicitărilor de autorizații și de avize de construcții. Din discuțiile avute am înțeles că e nevoie de o perioadă de timp pentru ca toți operatorii să revină în zonă conformității în întregime. Dar acest lucru nu poate fi realizat doar de către ei, pentru că motivul din care au ajuns în această situație de conformitate aproximativă a fost și lipsa de cooperare din partea administrațiilor publice locale. Fapt pentru care am hotărât suspendarea acelei clauze din OUG 114 până la 1 septembrie 2019, timp în care vom simplifica tot ceea ce înseamnă pachetul de avize și de autorizații pentru o construcție ce ține de rețeaua de telecomunicații. Le-am solicitat deja operatorilor să stăm la aceeași masă pentru a dezbate o serie de amendamente. Ne vom întoarce în Guvern cu propuneri ce țin atât de partea de standardizare și simplificare a procesului de avizare și autorizare, cât și cu posibile amendamente pe ceea ce prevede OUG 114 în forma sa actuală. Ne dorim să avem gata toate normele de aplicare ale Legii infrastructurii înainte de licitație.

ANCOM își reafirmă neutralitatea
Cel de al doilea reprezentant oficial la Ziua Comunicațiilor 2019 a fost președintele ANCOM, Sorin Grindeanu, care a subliniat din start poziția neutră a autorității: „Nu ANCOM face politicile, ci Guvernul, desigur în dialog cu piața și cu restul reglementatorilor. ANCOM are doar rolul de a pune în aplicare hotărârile Guvernului.
Sorin Grindeanu a prezentat măsurile prevăzute pentru alocarea excedentului monetar de care reglementatorul dispune în urma colectării taxei de utilizare a spectrului de frecvențe și a taxei de monitorizare: „Intenționăm să finanțăm din aceste sume colectate din piață o serie de proiecte publice conexe sectorului telecom. Este o idee pe care am anunțat-o la ediția precendentă a Zilei Comunicațiilor și am scris deja, împreună cu MCSI, un proiect de Ordonanță de Urgență pentru care am obținut mai multe avize, dar care s-a pierdut în hățișul administrativ. Îl vom relua însă, pentru că ne dorim ca toate aceste sume colectate de la operatori să se reîntoarcă în industria de unde au provenit banii.
Un alt aspect asupra căruia președintele ANCOM a insistat a fost cel al importanței Codului European de Telecomunicații, directivă avizată deja la nivelul CE și pe care România va trebui să o transpună în legislația națională în următorii doi ani: „Elementele principale ale codului sunt elaborarea de norme mai favorabile pentru facilitarea coinvestițiilor, promovarea partajării riscurilor – un aspect important în cazul rețelelor de capacitate mare – și asigurarea disponibilității unui spectru de frecvență radio 5G până la sfârșitul anului 2020. Avem doi ani pentru transpunerea acestor elemente în legislația națională și poate vom reuși să facem lucrurile să se miște mai repede, pentru că adoptarea acestui cod reprezintă un pas important în susținerea și dezvoltarea pieței telecom și construirea rețelelor 5G cât mai repede și mai bine“, a explicat Grindeanu.
Aspectul urgentării adopției a fost însă amendat prompt de ministrul Petrescu, care a precizat: „Îmi doresc să nu transpunem directive doar din perspectiva urgenței, a prevenirii întârzierii și a unor eventuale penalități pe care statul român le poate suporta. Trebuie mai întâi să înțelegem utilitatea transpunerii și avantajele pe care ni le aduce o directivă sau alta.“

Doleanțele operatorilor telecom
Reprezentanții principalilor jucători din piață locală (Vodafone, Orange, Telekom și RCS&RDS) reuniți la Ziua Comunicațiilor 2019 au exprimat poziții diverse, însă opinia unanimă a fost că viitoarea licitație 5G ar trebui să țină cont de specificul pieței telecom locale, iar valoarea investiților stabilită astfel încât să nu afecteze potențialul de dezvoltare al rețelelor de nouă generație.
E bine să ne raportăm la ce se întâmplă în Europa cu licitațiile 5G, dar e util să ne uităm și la ceea ce s-a realizat în România în trecut. Pentru că, din 1996 și până în prezent, toate licitațiile organizate de statul român au avut o politică similar: prețuri moderate pentru licitația de spectru și un caiet de sarcini pe măsură, ceea ce a facilitat o dezvoltare rapidă a rețelelor“, a declarat Dorin Odiațiu, Public Affairs Partnership and Wholesale Director Orange România.
Raportarea le reperele europene a fost reiterată și de Valentin Popoviciu, Vicepresident RCS&RDS, care a analizat evoluția licitațiilor 5G din Europa dintr-o altă perspectivă: „Daca luăm ca reper prețurile de achiziție care s-au plătit în Italia, Spania, Austria, Elveția, Finlanda, Suedia, Țările baltice etc., media se încadrează undeva în jur de 10-15 euro per locuitor. Ar trebui să ne uităm la aceste exemple și să alegem modelul care se potrivește României, care să fie sustenabil și pentru operator, astfel încât să păstrăm accesibilitatea și disponibilitatea serviciilor 5G pentru toți concetățenii noștri.



Argumentul a fost preluat și dezvoltat și de reprezentantul Telekom România, Vladan Pekovic: „Cu cât alocăm mai mulți bani pentru achiziția frecvențelor, cu atât mai puțini rămân pentru dezvoltare. De aceea, autoritățile trebuie să găsească punctul de echilibru între prețul licențelor și investițiile în rețele și să înțeleagă că 5G nu reprezintă doar o oportunitate de afaceri pentru guvern, ci și asumarea unei responsabilități sociale.
Abordarea impactului social al tehnologiei 5G a generat o nouă intervenție din partea ministrului Petrescu, care a declarat că: „din perspectiva operatorilor, 5G reprezintă o foarte bună oportunitate de a ameliora un indicator important – Average Revenue per User (ARPU) – care în România este foarte jos, ceea ce face ca întreaga industrie să aibă un nivel de atractivitate oarecum moderat. Dacă eu aș fi CEO-ul unei companii de telefonie mobilă m-aș uita cum să îmbunătățesc acest indicator, iar 5G o poate realiza nu doar printr-o instinctivă creștere a prețurilor, ci printr-o extindere a paletei de aplicabilitate. Și aici mă refer în special la zona industrială, unde noua tehnologie poate genera un lanț de consecințe pozitive.

Posibile concluzii
Dacă ar fi ne hazardăm către o concluzie, mesajul autorităților la acest moment ar putea fi următorul: oferta de spectru va fi generoasă, doleanțele pe OUG 114 vor fi ascultate, modificarea normelor de aplicare a Legii Infrastructurii se va finaliza până la începutul licitației, iar banii obținuți prin taxele percepute de ANCOM se vor întoarce înapoi în piață cândva.
Despre prețuri nu se știe cu siguranță decât că statul dorește să monetizeze și eficientizeze la maximum licitația 5G. Cum și la ce nivel vom afla peste șase luni.



Tags: ITC, 5G

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite