Revista >> Mai 2019 [Nr. 214] >> Cercetare & Invatamant superior

Tinerii români, invitați să dialogheze cu Uniunea Europeană

Radu Ghitulescu

23 Mai 2019

Cel de-al VII-lea ciclu al Dialogului Uniunii Europene cu tinerii va demara efectiv în vară. Organizațiile locale de tineret se pregătesc deja intens pentru a replica succesul din ciclul anterior, când România a fost a doua țară europeană ca număr de tineri care au participat la acest demers consultativ.

„Europa are nevoie de contribuția tinerei generații pentru a depăși marile provocări cu care se confruntă. Vreau să le ofer tuturor tinerilor din Europa șansa de a-și auzi vocea. Dialogul structurat are un rol important în acest sens“, declara în urmă cu cinci ani comisarul european pentru educație, Tibor Navracsics.

Un mesaj reiterat cu ocazia Conferinței de Tineret a Uniunii Europene (EUYC), organizată de România la sfârșitul lunii martie, în cadrul Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Numai că, începând de anul acesta, cu ocazia lansării unui nou ciclu de consultări în statele membre, procesul participativ a căpătat o denumire mai explicită și adecvată scopului său – „Dialogul Uniunii Europene cu tinerii“.

Modul în care se va derula cel de al VII-lea ciclu al „Dialogului“, care se va întinde pe durata a 18 luni (ianuarie 2019 - iunie 2020), urmând cadrul președinției Trio-ului UE – România – Finlanda – Croația, a fost prezentat în cadrul unui eveniment organizat recent de către Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), autoritate care gestionează implementarea programelor pentru educație și tineret în România de peste două decenii și care este parte a Comitetului European de Coordonare pe perioada președinției României la Consiliul UE.

Ierarhia „dialogului“
„Anul trecut, Uniunea Europeană a adoptat o nouă strategie de tineret, care se va derula pe perioada 2019-2027, și care include o gamă largă de teme, de la provocările pe care le ridică absorbția tinerilor pe piață muncii până la problematica specifică tineretului din mediul rural. Aceste teme care vor ghida toate acțiunile UE în domeniul de tineret în următoarea perioadă sunt asumate de toate statele membre și este important să fie cunoscute la nivel național în fiecare țară a Uniunii. Pentru că este necesar ca nu numai guvernele să își exprime părerea despre cum ar putea fi abordate temele propuse, ci mai ales ca tinerii să se implice activ în identificarea soluțiilor și măsurilor practice pentru atingerea acestor obiective. «Dialogul UE cu tinerii» este un proces de consultare participativă prin care tinerii din țările membre sunt încurajați să se implice, să-și prezinte ideile și propunerile factorilor de decizie privind subiecte legate de politicile de tineret din cadrul Uniunii. Procesul se desfășoară la nivel local, național și european și are obiective specifice la toate aceste niveluri“, a explicat Ruxandra Pandea, expert ANPCDEFP.

Pentru realizarea acestui demers de amploare, a fost constituit la nivel european un grup central de coordonare care reunește reprezentanții factorilor de decizie ai celor trei state care dețin președinția Consiliului UE pe perioada 2019-2020, reprezentanți ai agențiilor naționale, dar și ai tinerilor, incluzând Forumul European de Tineret, consiliilenaționale de tineret etc. Grupul european de coordonare creează cadrul în care se desfășoară acest dialog cu tinerii, stabilește temele, metodologia de lucru și efectuează estimările rezultatelor propuse. Organizarea și realizarea consultărilor și a dialogului sunt realizate de către grupuri naționale de lucru constituite în fiecare stat membru.

În România, Grupul național de lucru constituit pentru „Dialogul UE cu tinerii“ include șase organizații naționale și una regională:
• Forumul Tinerilor din România (FTR);
• Uniunea Studenților din România (USR);
• Consiliul Tineretului din România (CTR);
• Federația YMCA România;
• Organizația de tineret – Blocul Național Sindical (OT BNS);
• Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR);
Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT).
Grupul național de lucru colaborează cu Ministerul Tineretului și Sportului pentru elaborarea rezultatelor procesului de consultare.

Impactul implicării tinerilor
„În cadrul ciclului anterior de dialog structurat (derulat în perioada iulie 2017 - decembrie 2018), România a fost a doua țară europeană ca număr de tineri care au participat la acest demers consultativ. Dar a fost totodată și statul membru cu numărul cel mai mare de tineri consultați față-în-față, prin interacțiuni directe. Sute de tineri români au participat la aceste întâlniri, iar alte câteva mii au completat chestionarele specifice“, a explicat Mihai-Adrian Vilcea, președintele Consiliului de conducere a FITT. Acesta a dat un exemplu concret al importanței și impactului implicării active a tinerilor în stabilirea priorităților strategiilor UE pentru tineret: „Fiecare țară are libertatea de a propune teme adiacente în strategia UE pentru tineret, în funcție de contextul național, iar dacă aceste subteme sunt validate și de tinerii din alte state, atunci se transformă într-o prioritate europeană. Iar mecanismul acesta chiar funcționează! De exemplu, din consultările pe care le-am realizat anul trecut la nivel național a reieșit nevoia tinerilor de a avea un spațiu dedicat, respectiv a creării unor centre de tineret. Această nevoie care a pornit din România s-a regăsit pe lista de priorități și a altor state membre, astfel că s-a reușit includerea ei pe lista celor 11 obiective ale Strategiei UE pentru tineret 2019-2027.“

Temele alese de comitetul coordonator european pentru a fi abordate în cadrul celui de al VII-lea ciclu de consultare participativă – din totalul de 11 obiective ale strategiei – sunt:
• Locuri de muncă pentru toți – Garantarea unei piețe a muncii accesibile, cu oportunități care să ducă la locuri de muncă de calitate pentru toți tinerii.
• Învățământ de calitate – Integrarea și îmbunătățirea diferitelor forme de învățare, înzestrând tinerii pentru provocările unei vieți în continuă schimbare în secolul XXI.
• Dezvoltarea tinerilor din mediul rural – Crearea condițiilor care să permită tinerilor din mediul rural să-și împlinească potențialul.
• Prioritățile au fost stabilite la sugestia celor trei state membre care dețin Președinția rotativă a Consiliului UE până la jumătatea lui 2020.
„În România, problema locurilor de muncă – adoptată de Guvern ca temă prioritară – a fost propusă în urmă proceselor de dialog structurat pe care le-am avut cu tinerii din țară. Interacționând direct cu ei ne-am dat seama care sunt prioritățile lor reale, iar angajabilitatea s-a evidențiat ca o problemă extrem de importantă pentru ei. Am reușit să promovăm pe agenda României și, ulterior, pe cea europeană acest obiectiv de interes pentru toți tinerii din toate statele membre. Este încă o dovadă clară a faptului că mecansimele de consultare au un impact real și – mai ales – finalitate“, a explicat Marius Deaconu, director al Departamentului pentru politici publice în cadrul CTR.

Cum se va derula consultarea
„La nivel european s-a elaborat o metodologie de lucru pentru ghidarea grupurilor naționale, însă ele au libertatea de a alege metodele adecvate fiecărei țări“, a precizat expertul ANPCDEFP.
Instrumentele recomandate de grupul european de coordonare sunt chestionarele (într-o versiune simplificată față de cele utilizate în ciclurile precedente de dialog structurat) și evenimentele, care includ de la ateliere și focus grupuri în care se discută temele selectate, până la evenimente mari în care sunt implicați factori de decizie la nivel local.

„În zona de evenimente este important să lăsăm tinerii să se întâlnească pentru a înțelege și învăța unii de la alții cum funcționează acest mecanism european de luare a deciziilor, ce impact are la nivel național și de ce sunt importante temele selectate. De asemenea, este recomandată abordarea subiectelor prin cercetare participativă: grupurile de dialog își aleg o temă, definesc problemele și cauzele acestora, identifică și creează soluții și încearcă să le aplice. Este o abordare apropiată de modul de lucru al organizațiilor de tineret, prin care putem vedea cât de eficiente și viabile sunt soluțiile identificate și dacă pot fi replicate la nivel superior“, a detaliat Ruxandra Pandea.