Revista >> Mai 2019 [Nr. 214] >> IT&C

Conceptul Smart City, de la bune intenții la bună guvernanță

24 Mai 2019

Conceptul de „Smart Cities” ar trebui să devină și în România o parte integrantă a politicilor guvernamentale de la nivel național. Cu toate acestea, conferințele, workshop-urile și alte evenimente desfășurate în ultimii ani în România nu au condus la implementarea vizibilă a inițiativelor cheie și a politicilor europene pe fiecare tip de sector (executiv, ICT, sănătate, energetic, transport, inovație și cercetare). La nivel național, s-au realizat doar proiecte pilot privind dezvoltarea infrastructurii anumitor orașe, însă lipsa de înțelegere și conștientizarea a factorilor politici decizionali, lipsa de colaborare instituțională între participanții la Smart City, cât și finanțarea necoordonată în aceste domenii reprezintă câteva dintre barierele importante pentru dezvoltarea unui Smart City.

Cu toate că era declarat că aniversarea a 100 de ani de Românie Mare la Alba Iulia avea să fie precedată de transformarea acestui oraș într-unul Smart, deși erau implicate multe firme importante, s-a întâmplat ceva? Nici la nivel de București nici la nivelul altor comunități urbane sau rurale nu s-au realizat decât câteva parcuri dotate cu acces gratuit wi-fi. Este de subliniat, încă o dată, importanța implicării serioase a factorilor politici și gândirea coerentă a unui plan național de implementare a proiectelor Smart City, coordonare a eforturilor de finanțare și accesare a fondurilor UE.

Într-un interviu recent, un cunoscut expert din Hamburg, implicat în pregătirea conferinței „Intergeo” de anul acesta (intergeo.de) subliniază foarte clar: „Implementarea de succes a Smart City va fi un eșec fără o implicare și schimbare de mentalitate politică”.

Să urmărim definiția simplă și clară a Smart City, definiție ce poate fi găsită și pe Wikipedia: „Un smart city este o zonă urbană care utilizează Internet of Things (IoT) și senzori pentru a colecta date în vederea gestionării eficiente a resurselor zonei urbane.” Cu alte cuvinte, componenta tehnologică reprezintă parte a unui proces de gestionare eficientă a resurselor, a elementelor zonei urbane (transport, rețele de utilități, clădiri, iluminat public, zone de relaxare etc.), a părților care asigură siguranța cetățeanului, a asistenței sociale, a învățământului, a serviciilor de sănătate, a aspectelor legate de cultură. Scopul acestui proces este asigurarea unui cadru de viață decent comunităților. Este un proces destul de complex, și, cum am menționat, imposibil de realizat fără implicarea factorilor politici, la nivel de decizie.

Aplicații Smart City în slujba comunităților
Un simplu exemplu al unei aplicații Smart City este managementul transportului într-o comunitate. Cu toții cunoaștem traficul supraaglomerat din marile orașe și mai ales pe cel din București. Deși promisiunile abundă, ca și unele contracte legate de gestionarea inteligentă a traficului, realitatea este cea de coșmar pe care o vedem zilnic. Este nevoie, evident, de soluții radicale. Un exemplu poate fi și orasul Washington, un oraș care nu duce deloc lipsă de resurse financiare și de soluții decizionale. Aici se cheltuiesc anual resurse financiare importante pentru extinderea rețelei de transport. Chiar dacă se obțin rezultate pe termen scurt, după câțiva ani, situația revine la același trafic de coșmar. Este clar că soluția, chiar pe termen mediu, nu este mărirea benzilor de drum, ci este nevoie de o abordare „Smart”.

Un alt exemplu este legat de calitatea aerului într-o aglomerare urbană, de zgomotul urban, direct legate de trafic. Deci, Smart City implică existența informațiilor din surse diferite, iar datele geospațiale asigură structura acestora prin reprezentarea spațială a obiectelor și evenimentelor.

Rețelele de utilități trebuie continuu modernizate. Și aici nu e vorba doar de a înlocui niște cabluri sau conducte. Apar ca esențiale existența și utilizarea informației geospațiale. Din fericire, datele geospațiale, așa numitele baze de date cu componentă spațiala, s-au dezvoltat continuu în ultimii 20 de ani. Există sisteme eficiente de culegere a datelor, există surse de date noi (sateliți cu rezoluția de 30 cm/pixel, drone etc.), echipamentele GPS fiind și ele foarte accesibile. Tehnologiile de populare a bazelor de date, de verificare a consistenței acestora, de actualizare a bazelor de date, au evoluat și ele, iar existența internetului de bandă largă permite astăzi transferul rapid de date.

Sunt utilizate din ce în ce mai mult soluțiile urbane 3D. Mă refer la aplicații ce pot fi utilizate atât drept suport pentru politici urbane corecte, cu implicarea directă a cetățeanului, cât și la aplicații pentru cultură și turism. În orice comunitate urbană, siguranța cetățeanului este foarte importantă, aceasta reprezentând și conceptul de Safe Communities.

Conceptul Smart City integrează tehnologia informatică și pe cea de comunicații (ICT) și diverse dispozitive fizice și senzori, toate conectate în cadrul IoT, în vederea optimizării diferitelor servicii și operații la nivelul comunității, asigurând accesul și implicarea cetățenilor, în vederea eficientizării aspectelor legate de infrastructura urbană și de tendințele de evoluție urbană.

Asemenea politici nu sunt vizibile nici la noi. Simpla accesare a site-urilor primăriilor ne va dovedi inexistența implementării vreunei politici menționate anterior. Și atunci ce este de făcut? Un prim pas ar fi conștientizarea politică și comunitară, prin instruirea continuă a factorilor decizionali, dar și prin înțelegerea și dorința de a respecta promisiunile electorale.