Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Aerodays 2019 București – Rampă de lansare pentru viitorul aeronauticii europene

20 Iunie 2019



Peste 800 de reprezentanți ai comunității aeronautice mondiale au participat între 27 și 30 mai la cea de-a 8-a ediție a Zilelor Aeronauticii Europene (Aerodays), eveniment de referință pentru efortul de cercetare și inovare în domeniul aviației, organizat anul acesta la București pe baza unui concept integrat care reunește resurse din România și Germania pentru a oferi o perspectivă cuprinzătoare asupra tendințelor care conturează viitorul aeronauticii și transportului aerian. România este prima țară din Europa Centrală și de Est care găzduiește un eveniment de asemenea anvergură, beneficiind deopotrivă de susținerea Comisiei Europene și de mandatul proeminent în conducerea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, drept urmare între subiectele de actualitate dezbătute în cadrul celor trei zile de sesiuni plenare și de lucru, Aerodays 2019 București a adus în prim-plan expertiza și realizările specialiștilor din România din domeniul cercetării științifice și din sectorul industrial, dar a scos în evidență și direcțiile strategice asumate la nivelul învățământului superior din țara noastră cu obiectivul de a pune bazele unui centru regional de referință pentru educație aplicată nu doar în aviație, ci și în alte discipline emergente.



Organizat sub sloganul „Realizările tehnologice ale Europei pentru un viitor sustenabil în aviație”, evenimentul Aerodays 2019 București s-a conturat pe baza conceptului inedit TandemAEROdays19.20 care promovează două evenimente integrate găzduite de România, anul acesta, și de Germania, în 2020, punând laolaltă în mod sinergic resursele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS) și ale Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) împreună cu Centrul Aerospațial German (DLR) și Asociația Germană a Industriilor Aerospațiale (BDLI). Conferința Aerodays găzduită de Palatul Parlamentului s-a bucurat de participarea unor reprezentanți de elită ai mediului academic, de cercetare și sectorului industrial din Europa și de pe plan global, cărora li s-au alăturat lideri guvernamentali importanți, care au oferit perspectiva politică și administrativă legată de strategia autorităților regionale, naționale și europene în dezvoltarea aeronauticii și reconfigurarea transportului aerian pentru a răspunde provocărilor viitorului.
Cele trei zile de sesiuni plenare și de lucru cu teme specializate au fost anticipate în sesiunea inaugurală de cuvântările susținute de ministrul Energiei, Anton Anton, și ministrul Cercetării și Inovării, Nicolae Hurduc, de reprezentanții Comisiei Europene, comisarul Carlos Moedas (responsabil de Cercetare, Știință și Inovare) și Clara de la Torre (Director pentru Transport din Directoratul-General pentru Cercetare și Inovare al Comisiei Europene), iar obiectivele evenimentului și arhitectura conceptului TandemAEROdays 19.20 au fost explicate din partea entităților organizatoare de Dr. Ing.
Cătălin Nae, în rolul dublu de Președinte și CEO al INCAS și Președinte în exercițiu al Asociației Institutelor Europene de Cercetare în Aeronautică (EREA), împreună cu Prof. Rolf Henke, membru al Comitetului Executiv DLR responsabil de cercetarea aeronautică.


Repere în evoluția aeronauticii
Din perspectiva constrângerilor tot mai stricte legate de protecția mediului, ministrul Energiei, Anton Anton, a subliniat necesitatea dezvoltării și implementării unor soluții alternative și sustenabile în domeniul energetic, amintind de declarația semnată la București în luna aprilie în cadrul Consiliului Informal de Energie dedicat interconectării regionale și tranziției energetice după 2020, prin care se urmărește stimularea utilizării unor surse energetice inovatoare, precum hidrogen, bioetanol sau gaz metan sintetic. De asemenea, ministrul a evidențiat relevanța în creștere a unor posibile opțiuni de transport aerian regional și a reconfirmat statutul deosebit al României ca parte a comunității europene de cercetare, cu o contribuție semnificativă în inovație și o expertiză recunoscută, asumându-și intenția ca țara noastră să devină un centru regional de referință în domeniul educației, care să susțină transformările impuse de necesitățile unui viitor sustenabil.
Aflat la Bruxelles, unde a prezidat reuniunile Consiliului Uniunii Europene COMPET – Cercetare și Inovare, una dintre temele majore abordate de Programul Președinției Române la Consiliul Uniunii Europene, ministrul Nicolae Hurduc a profitat de beneficiile tehnologiilor moderne pentru a transmite un mesaj video participanților la Aerodays 2019 București, în care a încurajat „inovarea radicală” ca modalitate de dezvoltare a unor mijloace de transport rapide, sigure, eficiente și ecologice. „Domeniul aviației și al mobilității, în general, își găsește locul în viitorul program-cadru Orizont Europa, formând alături de energie și schimbări climatice un cluster special, care se adresează unora dintre cele mai importante provocări globale, și anume: sustenabilitatea și viitorul mediului, economiei și modului nostru de viață”, a declarat ministrul Nicolae Hurduc. „De aceea, cercetarea europeană în domeniul aviației necesită o investiție financiară majoră, care nu poate fi asigurată decât printr-un efort conjugat al Uniunii și al statelor membre, împreună cu partenerii publici și cu industria, așa cum până în prezent au reușit să asigure o serie de parteneriate precum Clean Sky 1 și 2 sau SESAR.”



Mobilizarea resurselor europene, de la institute de cercetare până la industrie, de la autorități guvernamentale și instituționale până la companii mici și medii generatoare de produse și servicii inovatoare a fost un aspect subliniat și de Clara de la Torre, care a fost numită recent Director-General Adjunct în departamentul pentru politici climatice (DG CLIMA) al Comisiei Europene: „Orice nou parteneriat în domeniul aviației trebuie să urmărească cercetarea cu impact transformator și să demonstreze că aceste investiții vor ajunge într-o zi pe piață! Liderii UE au reafirmat că sustenabilitatea se află într-o poziție avansată pe agenda politică europeană. Ne aflăm într-o fază esențială în pregătirea Orizont Europa, programul-cadrul pentru cercetare și inovare dedicat perioadei 2021-2027, iar o poziție legată de buget va fi luată în acest an. Uniunea Europeană este forța motrice pentru combaterea schimbărilor climatice cu un program-cadru care va investi cel puțin 35% din bugetul total în această direcție.”
Multe dintre aspectele abordate în discursurile inaugurale ale reprezentanților Comisiei Europene au reprezentat, de fapt, ancore către temele sesiunilor plenare ale Aerodays 2019 București, punând în mișcare idei și concepte care au revenit în forme nuanțate în cadrul lucrărilor conferinței: nevoia de schimbare a modului de lucru, a procedurilor, a paradigmei în care este gândită dezvoltarea unor noi produse și servicii; colaborarea apropiată și sincronizarea efortului tuturor părților implicate; asumarea unor soluții curajoase care să genereze cât mai rapid rezultate palpabile, comerciale, accesibile; convingerea că orientarea concentrată pe soluții „verzi” nu intră în contradicție cu competitivitatea pe termen mediu și lung a industriei de profil. După cum sintetiza comisarul european Carlos Moedas,
evidențiind meritele Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, „a fost atins un acord în privința următorului program-cadru Orizont Europa, care proclamă aviația drept un domeniu care schimbă regulile jocului, promovând soluții disruptive pentru un viitor sustenabil.”



Cuvântul de ordine: schimbarea
Între tendințele care conturează viitorul aeronauticii, creșterea semnificativă a numărului de pasageri din ultimii ani este cert că va determina în continuare ritmul și modurile de creștere ale industriei. Astfel, conform estimărilor actuale, volumul traficului aerian se va dubla în următorii 15 ani, drept urmare performanțele apreciabile înregistrate până acum – în special în ceea ce privește reducerea consumului de combustibil și, drept consecință, a emisiilor cu efect de seră – vor deveni irelevante dacă nu sunt găsite soluții cu un impact mai mare, mai durabil: în condițiile de creștere a traficului previzionate de specialiști, consumul și emisiile de CO2 ale aviației cresc anual cu circa 3% la nivel global, în timp ce evoluțiile tehnologice luate în considerare astăzi pot să asigure doar o reducere de 1,5% pe an a acestor indicatori.
Dincolo de provocările generate de aceste tendințe, există și oportunități care merită investigate în cazul tuturor sectoarelor implicate, de la managementul de trafic aerian până la operațiunile aeroportuare, de la tehnologiile de propulsie până la standardele de siguranță și securitate. Pentru a răspunde acestor provocări nu există însă o soluție-minune. Ceea ce contează, în esență, este încurajarea schimbării, a soluțiilor disruptive, deschiderea către inovație, o abordare regăsită în expresii diverse între temele dezbătute de sesiunile plenare ale Aerodays 2019 București: Adecvarea la nevoile de mobilitate ale cetățenilor europeni: sistemul aerian de transport al secolului XXI; Competitivitatea industrială; Educația, forța de muncă și infrastructura de cercetare; Încurajarea cooperării internaționale; Abordări legate de impactul aviației asupra mediului și climei; Norme de siguranță și securitate; Soluții inovatoare care schimbă regulile jocului.
Dovadă că nevoia de schimbare nu privește doar efortul de cercetare-dezvoltare sau actorii industriali, una dintre temele de mare interes ale conferinței Aerodays a abordat modul în care educația se poate reinventa pentru a atrage tinerele talente, pentru a forma deprinderi actuale, utile, cu un spirit nou, curajos. Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București (UPB), a enunțat necesitatea unei relații mai apropiate între industrie și mediul universitar, care să genereze un nou profil educațional și profesional pentru inginerii viitorului. Estimând că în ultimii 30 de ani, peste 200.000 de ingineri formați în România au plecat în străinătate, rectorul UPB a scos în evidență efectele măsurilor luate de autoritățile române în 2003 pentru reducerea nivelului de taxare aplicat specialiștilor IT, astfel că anul trecut industria IT a reprezentat circa 5,5% din Produsul Intern Brut al țării. „Drept urmare, în 2018 am decis să reducem nivelul taxelor în domeniul cercetării!”


O abordare complementară legată de reformarea parcursului universitar și de colaborarea dintre mediul academic și autorități a fost susținută de Joris Melkert, lector la Universitatea Tehnică din Delft (Olanda) și membru în grupul de lucru pentru educație și infrastructură din cadrul Consiliului Consultativ pentru Cercetare în domeniul Aeronautic în Europa (ACARE), care a accentuat diversitatea de deprinderi necesare inginerilor viitorului și modul în care acestea pot fi compartimentate în etapele parcursului din învățământul superior.
Un exemplu ilustrativ pentru reducerea faliei care separă mediul universitar de cel industrial, fiecare controlat de priorități diferite, a fost oferit de Rita Ponza, președinte și CEO al unei companii de cercetare-dezvoltare aplicată (spin-off) asociată Universității din Padova (Italia), care oferă partenerilor industriali soluții avansate pentru aplicații aerospațiale. Este o entitate care completează intuitiv distanța dintre nivelurile de maturitate tehnologică (TRL) urmărite de cercetarea științifică și cele favorizate de industrie (mai puțin dispusă să digere riscuri și soluții disruptive), punând în același timp bazele unor cunoștințe destul de ignorate de programa academică clasică, de la încurajarea spiritului antreprenorial până la principiile de bază ale protejării proprietății intelectuale.

Colaborare pentru succesul tuturor
Confruntată cu cerințe aflate aparent în contradicție, între presiunea de a reuni cât mai multe resurse în vederea identificării și maturizării unor soluții inovatoare, rapide și eficiente, pe de o parte, și nevoia intrinsecă de a păstra avantajul competitiv pe o piață extrem de concurențială, industria aeronautică trebuie să își redefinească în permanență granițele, zonele de colaborare și cele de rivalitate comercială. Deloc întâmplător, Aerodays 2019 București a marcat sărbătorirea a 50 de ani de la primul zbor al aeronavei Concorde și al aeronavei rusești TU-144, renumitele avioane supersonice de pasageri, care au reprezentat pentru o perioadă vârful de performanță al aeronauticii mondiale. Această aniversare a deschis o platformă de discuție între personalități reprezentând mari entități aerospațiale din lume, precum Administrația Națională pentru Aeronautică și Spațiu (NASA) din Statele Unite ale Americii, Autoritatea Aeronautică Chineză, Institutul de Aerohidrodinamică (TsAGI) din Federația Rusă, Centrul Canadian de Cercetare Aerospațială. Potențialul unei noi incursiuni în segmentul aeronavelor supersonice a fost evocată deopotrivă de Dr. Jaiwon Shin, administrator asociat în cadrul NASA, și de Sergey Chernyshev, ofițer științific principal la TsAGI, reprezentantul rus amintind în acest sens de proiectele derulate împreună cu entități din Europa, HISAC (HIgh Speed AirCraft) și RUMBLE (RegUlation and norM for low sonic Boom LEvels).



Experiența vorbitorilor a pus în lumină câteva arii în care colaborarea este nu doar recomandată, ci chiar obligatorie pentru a răspunde provocărilor viitorului, cum ar fi actualizarea procedurilor de siguranță și securitate, recalibrarea sistemelor de management al traficului aerian, investigarea și stabilirea unui standard uniform pentru carburanții „verzi”, cercetarea dedicată emisiilor cu efect de seră (nu doar CO2, care reprezintă o treime din emisiile generate de aeronave). Apoi, există segmente emergente care au nevoie de reglementare integrată și validare complementară, cum sunt vehiculele care vor fi folosite în servicii de mobilitate aeriană urbană, anticipate cu entuziasm, dar în egală măsură ținute în frâu până la clarificarea aspectelor legate de soluții evoluate de management de trafic, poluare fonică, logistică, viabilitate economică.
După cum remarca Eugen Popescu, inspector de specialitate în domeniul securității cibernetice în cadrul AACR (Autoritatea Aeronautică Civilă Română), se manifestă tot mai pregnant nevoia unei abordări holistice a siguranței și securității în industria aeronautică, domenii care până acum au fost gestionate distinct, dar care se extind constant și acoperă în comun anumite arii de activitate. Asumarea de către toate părțile implicate a responsabilității împărtășite în această privință este esențială pentru a face față provocărilor viitorului.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite