Revista >> Iulie - August 2019 [Nr. 216] >> Top Story

Universități românești în primul val al consorțiilor Universităților Europene

Alexandru Batali

30 Iulie 2019

• Obiective, provocări și oportunități în construirea universității viitorului
Trei universități din România au fost declarate câștigătoare de către Comisia Europeană la sfârșitul lunii iunie, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, primelor 17 universități-pilot europene. Universitatea din București, Școla Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și Universitatea Tehnică de Construcții din București (UTCB) sunt instituțiile de învățământ superior din țara noastră care, în cadrul alianțelor pe care le formează cu instituții academice din străinătate, vor crea noi universități de tip european. Cele trei universități românești au astfel șansa de a participa la implementarea unei noi viziuni în ceea ce priveşte universitatea europeană, universitatea viitorului şi a unui nou tip de educaţie. Totodată, vor face parte dintr-un proiect transformaţional, dintr-o campanie de pionierat și vor deveni modele pentru universitățile europene de mâine. Descoperim conceptul și misiunea acestor rețele academice alături de prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, și prof. dr. ing. Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții din București.

Comisia Europeană a lansat, în noiembrie 2017, conceptul şi iniţiativa dezvoltării Universităţilor Europene. De ce era necesară, la nivelul Uniunii Europene, construcţia unor structuri pan-europene de învăţământ superior? Care sunt principalele caracteristici şi beneficii pe care le înglobează noul tip de universitate europeană?
Prof. dr. Mircea Dumitru: Se simte tot mai puternic, inclusiv în mediul universitar, nevoia unei schimbări de paradigmă și nu doar la nivel de sistem. În plan european, spre exemplu, există această nevoie de a ține pasul cu avansul tehnologic asiatic și transatlantic, iar universitățile pot fi printre primele care pot face acest lucru, sau care pot crea această nouă perspectivă- prin cunoaștere, prin știință și prin oamenii pe care îi formează. O astfel de construcție- o universitate europeană- nu doar că accentuează ideea de internaționalizare, dar aduce o provocare importantă pentru mediul universitar, aceea a unei colaborări mult mai strânse, de tipul unui campus internațional, cu resurse comune, colaborări științifice și educaționale. Se resimte, totodată, o mai puternică preocupare a mediului academic pentru problemele societale existente la nivel global, cărora aceste alianțe își propun să le răspundă. Veți vedea acest lucru parcurgând declarațiile de misiune ale acestor alianțe.
Prof. dr. ing. Radu Văcăreanu: Provocarea a fost lansată în 2017, când factorii de decizie ai Uniunii Europene au simţit nevoia unei integrări mult mai profunde a învăţământului superior în aria europeană a educaţiei. Bineînţeles, există sistemul de credite transferabile care permite libera circulaţie a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor între universităţile din spaţiul UE, există programe de tip Erasmus care fac posibilă această liberă circulaţie şi formare în afara universităţii de bază, dar sunt gândite punctual, limitate în timp - de cele mai multe ori pe perioada unui semestru - şi spaţiu - într-o singură instituție de învăţământ superior. Comisia Europeană a răspuns acestei provocări prin conceptul de Universităţi Europene, care presupune crearea de consorţii universitare unite de o preocupare comună, coerentă şi convergentă cu politica europeană, ce se materializează într-o primă fază în programe de studii -pentru licenţă, master şi ulterior doctorat- care se subsumează viziunii de dezvoltare a Uniunii Europene.

Care este specificul alianţei din care faceți parte, tema comună care uneşte universităţile componente?
Prof. dr. Mircea Dumitru: Ne-am asumat o misiune de implicare socială puternică, inclusiv pe relația Europa - Africa (aici, explicațiile pot fi multiple). Credem că universitatea nu poate fi dezangajată de la marile frământări sociale, de la problemele care transformă comunitățile noastre, iar rolul universității trebuie să se extindă tot mai mult în afara spațiului ei fizic de manifestare. Apoi, ne unește și acest angajament al nostru de a continua activitățile și misiunea Alianței CIVIS dincolo de timpul fizic al acestui proiect european - ne dorim o alianță puternică, activă, care să dăinuiască și să fie parte a unei transformări în bine a spațiului educațional european.
Prof. dr. ing. Radu Văcăreanu: A fost o surpriză extrem de plăcută şi o satisfacţie extraordinară în momentul în care s-au anunţat consorţiile universitare câştigătoare, printre acestea numărându-se şi CONEXUS, din care face parte UTCB. CONEXUS răspunde strategiei europene de blue growth, bazată pe o idee foarte generoasă, ce este legată de creşterea potenţialului zonelor din Europa adiacente mărilor sau oceanului Atlantic. Conceptul de blue economy privește un segment important din numărul de persoane angajate din UE (4 milioane de angajați) și un procent important din PIB-ul UE (180 miliarde de euro). Aceste zone au nevoie de o abordare integrată la nivel de dezvoltare, iar universităţile care compun CONEXUS s-au gândit să ofere soluţii pentru dezvoltarea sustenabilă şi inteligentă, punând în joc competenţe şi resurse complementare, astfel încât să poată adresa probleme diverse şi complexe, de la cele de inginerie, mediu, sustenabilitate, până la cele culturale, asigurând formarea de specialiști care pot contribui la strategia europeană de creştere albastră şi la progresul economiei albastre.

Care sunt atuurile universităţii pe care o conduceţi la nivel de expertiză, competențele-cheie/complementare care sporesc gradul de atractivitate și complexitate al alianţei formate?
Prof. dr. Mircea Dumitru: Credem că au contat reputația noastră academică internațională și implicarea în problemele societății de care am dat dovadă în acești ultimi ani.
Universitatea din București va coordona, în cadrul alianței, un pachet destinat pedagogiilor inovative în mediul academic. Prorectorul Romiță Iucu și decanul Lucian Ciolan, ambii educaționaliști, împreună cu specialiștii în științe ale educației din Universitatea din București și din toate celelalte universități partenere, vor lucra la acest proiect care își propune să dezvolte bune practici, diverse module destinate inovării pedagogice, dezvoltării de competențe pedagogice în spațiul academic.
Ne propunem, apoi, să ne implicăm foarte activ în ceea ce noi numim dimensiunea civică a universității, adică în problemele cu care se confruntă comunitățile noastre locale, naționale și europene.
Nu în ultimul rând, extrem de importantă pentru noi este inovarea și cercetarea și aici întreg consorțiul este angajat să depună eforturi consistente.
Prof. dr. ing. Radu Văcăreanu: Deşi, iniţial, am avut în vedere aspectele care ţin de componenta de inginerie civilă clasică, pe măsură ce discuţiile cu partenerii alianţei care se forma au avansat, am realizat cât de vastă este oferta de competențe ale Universității Tehnice de Construcții din București (UTCB) pentru acest proiect, precum și experiența acumulată de universitate pentru toate punctele de referinţă ale proiectului: smart, urban, coastal și sustainability. De altfel, în Planul Strategic al UTCB pentru perioada 2016-2020 este menționat faptul că ne concentrăm resursele pe următoarele domenii prioritare (care nu sunt disjuncte și se înscriu în conceptul larg de sustenabilitate): (i) orașul inteligent, (ii) eficiența energetică și (iii) reziliența la dezastre. În plus, dacă analizăm componența consorțiului CONEXUS, vom observa că există atât universităţi tehnice, cât şi universităţi comprehensive, ce deţin un ansamblu de competențe umaniste. Predomină partea tehnică datorită specificului temei proiectului, dar partea ştiinţelor umaniste completează într-un mod foarte reușit întregul viziunii proiectului.

În urma desfăşurării competiţiei de proiecte, mai puțin de o treime dintre alianţe au fost desemnate câştigătoare, multe universităţi europene de prestigiu nereuşind să facă parte din primul val de Universităţi Europene. Care sunt punctele forte care au impus alianţa din care faceţi parte în categoria câştigătorilor?
Prof. dr. ing. Radu Văcăreanu: În fişa de evaluare a proiectului am văzut că un punct forte a fost alinierea consorţiului la politica europeană de blue economy şi de creştere în aceste zone adiacente litoralului. Foarte bine apreciată a fost distribuţia teritorială a universităților. Desigur, mai presus de aceste puncte tari au contat competențele deţinute de cadrele didactice și de cercetare din universitățile membre.
Prof. dr. Mircea Dumitru: Cred că multe dintre universitățile care au aplicat sunt prestigioase și au diverse avantaje competitive în raport cu celelalte universități. Aici cred că reprezentanții Comisiei Europene ar putea spune mai multe despre evaluarea consorțiilor care au aplicat. În ceea ce ne privește, consider că diversitatea și buna reputație academică a universităților noastre, pozitionarea geografică și misiunea pe care ne-am asumat-o în cadrul acestei alianțe au cântărit în evaluarea alianței CIVIS.

Care sunt etapele principale şi ţintele calitative ce urmează să fie atinse de alianța universitară, în ansamblu, și de universitatea proprie, în mod particular, atât pe componenta educaţională, cât şi pe cea de cercetare ştiinţifică?
Prof. dr. ing. Radu Văcăreanu: Proiectul are în vedere dezvoltarea unui program de studii care se numeşte Smart Urban Coastal Sustainability, la nivel de licenţă într-o primă fază, apoi la nivel de master, şi ulterior de doctorat, menit să acopere domeniul abordat. Pe parcursul celor 3 ani cât durează proiectul trebuie să proiectăm acest planuri comune de învăţământ. Această perioadă de pregătire va fi o oportunitate atât pentru studenţi, cât şi pentru profesori și cercetători, pentru că vom iniția acorduri de colaborare şi programe de dublă diplomă cu toate universităţile din consorţiu. Astfel, pe programele de studii comune vom testa şi roda mecanismele de funcţionare interuniversitare, administrative şi, mai ales, pe cele de interacţiune umană.
CONEXUS este gândit pe cele două misiuni fundamentale pe care le au universităţile, astfel încât componenta educaţională să fie dublată de cea de cercetare, fiecare universitate identificând laboratoare şi centre care pot răspunde provocărilor proiectului şi pot forma o reţea performantă de cercetare. Un obiectiv ulterior este ca acestea să fie integrate în laboratoare şi centre de cercetare transversale multidisciplinare și multinaționale, care să deservească programele de studii dezvoltate în proiect.
Prof. dr. Mircea Dumitru: Pe lângă modulul de pedagogii inovative despre care am vorbit puțin mai devreme, aș mai menționa dimensiunea cercetării în strânsă relație cu comunitatea de la nivel local și regional. Ne propunem să venim cu soluții științifice la marile provocări pe care le întâmpină comunitățile noastre pe câteva paliere importante, precum urbanism, mediu, probleme sociale, educație, etc.
Apoi, dimensiunea mobilităților studenților și a profesorilor în interiorul alianței noastre este un aspect extrem de important. Nu în ultimul rând, urmărim consolidarea relației și explorarea unor noi căi de colaborare academică cu Africa- noi credem că Civis poate construi aceste punți între zona mediteraneană si cea africană.

Prin apartenenţa la alianţa Universităţilor Europene deveniţi unul dintre vectorii principali de internaţionalizare ai învăţământului superior românesc. Care este locul pe care îl ocupă internaţionalizarea în procesul de evoluţie al universităţii, în strategia proprie de dezvoltare pe termen mediu și lung?
Prof. dr. ing. Radu Văcăreanu: Universităţile au inclus în strategia lor dimensiunea internaţională. UTCB a lansat încă de la începutul anilor 1990 programe de studii în limbi de circulaţie internaţională, engleză, respectiv franceză. Dacă iniţial aceste programe au atras aproape exclusiv studenţi români, cu timpul lucrurile s-au schimbat mult, iar universitatea noastră a accelerat internaţionalizarea, având un număr din ce în ce mai mare de studenţi străini.
În anii 1980 ingineria civilă a avut un avantaj valorificat insuficient în deceniile următoare, avantaj generat de numărul mare de studenţi care proveneau din Orientul Mijlociu, din Asia (în special din Vietnam) şi din Europa, cu precădere din Grecia. În ultimii ani, UTCB a lucrat pentru restabilirea legăturilor cu lumea Orientului Mijlociu, cu ţările din nordul şi vestul Africii, dorim să reluăm și colaborarea cu Vietnamul, prin participarea în toamnă la un târg educaţional din această ţară. Totodată construim şi legături noi: ne-am deschis şi către fostele republici sovietice din Asia Centrală, unde ne-am făcut cunoscută oferta educaţională şi am semnat acorduri de colaborare.
Prof. dr. Mircea Dumitru: Este o preocupare constantă, cu atât mai mult cu cât provocările acestei societăți globalizate aflată într-o dinamică accentuată ridică și probleme de resurse, migrație, demografie. În general universitățile nu mai sunt actori pasivi în această problemă și dezvoltă strategii tot mai creative și dinamice pentru a atrage studenți, inclusiv din alte spații culturale.

Urmează să deveniţi un model de universitate europeană. Care sunt provocările şi responsabilităţile acestei construcţii pentru universitatea pe care o reprezentați?
Prof. dr. ing. Radu Văcăreanu: Este o întrebare pe care mi-am pus-o în prima clipă după anunţarea rezultatelor. Dincolo de satisfacţia majoră de a fi în primul val al Universităţilor Europene, odată cu felicitările primite am simţit alături de colegii mei şi presiunea responsabilităţilor asociate unei construcţii de pionierat, însoţită de foarte multe aşteptări. Principala provocare în perioada care urmează va fi să gestionăm cu multă grijă acest succes şi să rămânem profesionişti animaţi de modestie şi simţul echilibrului. Am avut deja discuţii cu colegii pentru a identifica cele mai bune variante de colaborare ştiinţifică cu reprezentanţii universităţilor partenere şi a depune proiecte de cercetare comune în programele UE, pe cele mai potrivite nişe. Cel mai probabil, fiecare universitate din CONEXUS va construi structuri care să deservească acest program - sub aspect educaţional şi ştiinţific - capabile să ne conducă către zone superioare de performanţă şi satisfacţie profesională, și care vor putea deveni un model şi pentru alte universităţi.
Prof. dr. Mircea Dumitru: E important să creăm acest spațiu inovator, multicultural, al excelenței în educație și cercetare pentru a pune bazele unui nou model de comunitate academică transnațională, în care contează la fel de mult cooperarea și implicarea civică pentru binele și bunăstarea societăților noastre.
În acest context aș menționa că echipa nucleu care coordonează și implementează CIVIS în Universitatea din București este formată din specialiști, profesori dedicați acestei idei și îi menționez aici pe prorectorul Romiță Iucu, prorectorul Sorin Costreie, doamnele director Alina Cristovici și Mirabela Amarandei și colega noastră Petronela Popescu. Desigur, multe alte colege și mulți alți colegi vor da viață acestui proiect ambițios.

Ce impact consideraţi că va avea pe termen mediu şi lung acest proiect, pe diferite paliere: la nivel instituţional (câştigurile capitalizate de universitatea proprie), la nivelul sistemului universitar românesc, la nivelul Ariei Europene a Învățământului Superior?
Prof. dr. Mircea Dumitru: Vor fi, cred, schimbări atât la nivelul legislațiilor naționale- spre exemplu, pentru recunoașterea acestor diplome multiple- la nivelul guvernanței universităților noastre, dar și la nivel mai profund, aș spune: asupra modului în care studenții și profesorii sunt angajați și valorizați într-o comunitate transnațională mult mai complexă și mai dinamică.
Pe lângă colaborările tradiționale pe care le vom continua, universitățile din cadrul consorțiului CIVIS ne devin parteneri strategici, cu care vom colabora îndeaproape pe toate cele trei dimensiuni mai înainte menționate: predare, cercetare și implicare socială. Efectele oarecum paradoxale ale acestui demers vor fi că la nivelul fiecărei universități vom avea parte de o integrare a rezultatelor cercetării în programele educaționale care, la rândul lor, vor avea un impact social din ce în ce mai crescut.
Prof. dr. ing. Radu Văcăreanu: La nivel european, credinţa mea este că România are un învăţământ tehnic bun, chiar foarte bun dacă analizăm raportul dintre resursele alocate şi rezultatele obţinute. Acum avem şansa şi datoria de a arată partenerilor europeni şi Europei că universitatea noastră este un pol de excelență, furnizând educaţie şi cercetare de cea mai bună calitate.
Conceptul Universităţilor Europene este atât de generos încât, cu siguranţă, va da roade şi în afara spaţiului definit de universităţile participante în acest prim val. Impactul pe care îl va avea asupra excelenței în educaţie şi în cercetare în cadrul UTCB apreciez că va fi vizibil în câţiva ani. Emblema de Universitate europeană va atrage mai mulţi candidați către o instituţie de învăţământ superior care oferă mai multe valențe europene formării lor. În acelaşi timp, va creşte gradul de atractivitate al ocupării unui post de cadru didactic sau de cercetător într-o astfel de universitate. Apartenenţa la această familie restrânsă şi foarte competitivă ne va obliga să ne sporim orizontul de cunoaştere şi capacităţile educaţionale şi ştiinţifice. Dacă modelul va fi de succes, va produce exemple de bună practică. Universitățile vor dori să facă parte din aceste alianţe europene, pentru a beneficia de avantajele unei asemenea integrări şi vor face eforturi sporite pentru a materializa această perspectivă.
Ideea Comisiei Europene, de formare a unor rețele academice pan-europene, este extraordinară, ea pleacă de la firul ierbii și e imposibil să nu schimbe în timp întreg peisajul Ariei Europene a Învățământului Superior. La capătul acestei călătorii vom descoperi noul profesionist european, intelectualul de tip nou, beneficiar al unei viziuni și perspective mult mai largi și mult mai bine integrate în raport cu provocările viitorului și specificul lumii de mâine. Construcția gândită de CE poate fi privită drept un turn Babel cu o semantică inversată, care, reunind cele mai valoroase resurse academice, formează ansamblul coerent, armonios și funcțional al universității viitorului.

Consorțiile universităților românești
54 de propuneri de consorții academice, din care au făcut parte peste 300 de instituții de învățământ superior din toate cele 28 de state membre ale UE, au intrat în competiția lansată de Comisia Europeană. Au fost declarate câștigătoare 17 consorții, ce au primit misiunea de a crea tot atâtea universități europene. 11 universități din România au aplicat la competiția lansată de Comisia Europeană. Dintre ele, au câștigat Universitatea din București, cu consorțiul „CIVIS”, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), cu consorțiul „CIVICA”, și Universitatea Tehnică de Construcții din București, cu consorțiul „CONEXUS”. Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană va primi aproximativ 5 milioane de euro pentru operaționalizarea universității europene pe care urmează să o formeze,

Universitatea din București face parte din Alianța universitară civică CIVIS – A European Civic University Alliance, alături de alte șapte universități.
• Universitatea Aix Marseille (Franța)
• Universitatea Națională și Capodistriană din Atena (Grecia)
• Universitatea din București (România)
• Universitatea Liberă din Bruxelles (Belgia)
• Universitatea Autonomă din Madrid (Spania)
• Universitatea Sapienza din Roma (Italia)
• Universitatea din Stockholm (Suedia)
• Universitatea Eberhard Karls din Tübingen (Germania)