Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

IMT București a conectat Europa la preocupările majore din domeniul nanotehnologiilor

31 Iulie 2019



Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT București a avut onoarea și responsabilitatea uriașă de a organiza ediția din 2019 a EuroNanoForum, cel mai prestigios eveniment european din domeniul nanotehnologiilor și materialelor avansate. Despre complexitatea, provocările și valențele acestei conferințe internaționale am vorbit cu dr. Adrian Dinescu, directorul general al IMT București, prilej cu care am făcut și o analiză a punctelor forte pe baza cărora institutul pe care îl conduce se afirmă pe plan național și internațional.

Cum şi-a câştigat IMT statutul de organizator al EuroNanoForum - cea mai importantă conferinţă europeană din domeniu?
Desemnarea IMT București drept organizator al acestei conferinţe este o recunoaştere a nivelului la care se situează pe plan național și internațional institutul nostru, care concentrează în sfera nanotehnologiilor infrastructură, expertiză şi proiecte de top.
În primul rând, IMT Bucureşti este în România cel mai reputat institut naţional de CDI în domeniul micro și nanotehnologiilor, fiind totodată entitatea de cercetare din ţara noastră care a câştigat cele mai multe proiecte cu ocazia competiţiilor din PC6, PC7 şi Orizont 2020. De altfel, în 2018, anul în care am fost desemnaţi să organizăm EuroNanoForum, institutul nostru a câştigat, în calitate de partener, 4 noi proiecte în Orizont 2020, dintre care 3 în domeniul extrem de avangardist al call-urilor FET Open (o premieră pentru România), care finanţează cercetările pentru tehnologii emergente şi fundamentale, cu mare potenţial aplicativ.
În alegerea institutului pentru organizarea EuroNanoForum 2019 a contat, cu siguranţă, experienţa anterioară în organizarea unor conferinţe internaţionale de profil. IMT București este cunoscut și apreciat internațional pentru organizarea de peste 4 decenii a International Semiconductor Conference – CAS, eveniment ajuns anul acesta la a 42-a ediţie, şi pentru co-organizarea, în 2013, a conferinţei internaționale de nanoelectronică ESSDERC/ESSCIRC. De asemenea, IMT Bucureşti are o bogată experienţă în coordonarea de conferinţe, forumuri, workshop-uri şi evenimente de brokeraj organizate în cadrul unor proiecte europene.
De asemenea, institutul nostru beneficiază de o infrastructură de cercetare la nivel state-of-the-art, MINAFAB - Centrul de suport pentru Micro şi Nanofabricaţie şi CENASIC - Centrul de cercetare pentru nanotehnologii dedicate sistemelor integrate și nanomaterialelor avansate pe bază de carbon, în care s-au investit în total peste 20 de milioane de euro. Infrastructura noastră a atras interesul participanţilor la EuroNanoForum, care au vizitat IMT Bucureşti şi au avut ocazia să vadă în mod direct ce capacităţi de cercetare avem la dispoziţie şi ce potenţial există pentru derularea unor proiecte de top.
Pe parte de competențe dispunem de un potenţial unic, prin cele trei Tehnologii Generice Esenţiale dezvoltate (micro-nanoelectronică, fotonică, nanotehnologie), având preocupări legate şi de materialele avansate. Suntem, pe plan național, singurul institut de cercetare care are expertiză reală în tehnologiile de realizare de componente electronice, precum senzori şi microsisteme, continuând cu succes activitatea Institutului de Cercetări pentru Componente Electronice.

Cum a fost conceput formatul celei de-a 8-a ediţii EuroNanoForum? Aţi inovat sau aţi păstrat conceptul tradiţional? Care au fost principalele zone de interes? Cine au fost invitaţii de marcă şi instituţiile reputate care au onorat evenimentul cu prezenţa lor? Care au fost temele majore de discuţie?
Având în vedere că EuroNanoForum este un eveniment deja „tradiţional”, organizat cu suportul Comisiei Europene, s-a impus ca acesta să urmeze conceptul ediţiilor anterioare. Manifestarea s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, dintre care primele două au fost dedicate sesiunilor de conferințe, iar a treia zi a fost dedicată workshop-urilor și evenimentelor de brokeraj.
În cadrul evenimentului am introdus un workshop dedicat prezentării infrastructurii româneşti din domeniul nanotehnologiilor şi materialelor avansate, cu scopul de a evidenția pontenţialul unor entități active și cu rezultate remarcabile în acest domeniu. În plus, în ultima zi au avut loc 2 vizite tehnice la cele mai reprezentative infrastructuri de cercetare, respectiv la Extreme Light Infrastructure ELI-NP şi IMT Bucureşti. Am reuşit astfel să restituim o imagine a expertizei româneşti, să creăm o vitrină cu tot ce are România mai bun în domeniu, crescând astfel şansele de valorificare a capitalului şi potenţialului ştiinţific autohton, în viitoare proiecte şi colaborări internaţionale cu reprezentanți de vârf din mediul de cercetare și mediul industrial.
Între cei 128 speakeri şi moderatori ce au susţinut prezentări orale în cadrul şi workshopurilor, s-au numărat reprezentanţi ai Comisiei Europene (Peter Droll, Director, European Commission, DG Research & Innovation, Industrial Technologies, Elke Anklam, EC, DG Joint Research Center, Geel, Belgium and Director of JRC Directorate F: Health, Consumers & Reference Material, Ispra, Italy; Soren Bowadt, DG Research and Innovation, Deputy Head of Unit, European Commission), precum şi ai companiilor private şi ai centrelor de cercetare de prestigiu din Europa (câteva exemple: Pierre Barthelemy, Executive Director Innovation, European Chemical Industry Council, BE; Lars Montelius, Director General of the Internaţional Iberian Nanotechnology Laboratory, ES; Nicola Marzari, Director of the Swiss Naţional Centre for Competence în Research NCCR MARVEL, CH; Daniele Pullini, Research Manager of Global Materials Laboratories, FCA EMEA, IT; Robert Schlogl, Director at the Fritz Haber Institute of the Max Planck Society în Berlin, DE; Adrian M. Ionescu, Director of the Nanoelectronic Devices Laboratory, Ecole Polytechnique Federale de Lausanne- EPFL, CH; Rodrigo Martins, President of European Academy of Sciences, New University of Lisbon, PT; Poul Georg Moses, R&D director at Haldor Topsoe A/S, DK).
Evenimentul a adus în prim-plan temele majore și actuale de discuție, precum nanotehnologii pentru Energie: Nanotehnologii și materiale avansate pentru o societate neutră din punct de vedere al carbonului până în 2050, Materiale avansate și nanotehnologii pentru valorificarea energiei solare; nanotehnologii pentru Sănătate: nanomedicină, nanobiomateriale, noi tehnologii utilizate în domeniul medical; Politicile din domeniul nano, privind siguranţa, riscuri, standardizare; Nano pentru re-industrializare; Modelarea, caracterizarea nanomaterialelor pentru o gamă largă de aplicaţii.
S-au prezentat stadiul dezvoltării tehnologice la nivel european în nanotehnologii şi materiale avansate, precum şi contribuţiile în inovare din sectoarele industriale cheie, acordându-se o atenţie deosebită aplicaţiilor industriale ale nanotehnologiei și ştiinţei materialelor avansate. Sesiunile dedicate politicilor din domeniu au cuprins discuţii privind alinierea activităţilor la nivel regional, naţional şi european şi posibilităţile de finanţare pentru o coeziune mai bună în Uniunea Europeană.



La finalul evenimentului, care au fost principalele concluzii ale participanţilor?
Dl. Viorel Vulturescu, director relaţii europene și internaţionale în Ministerul Cercetării și Inovării, a apreciat in cadrul sesiunii de concluzii oportunitățile oferite de EuroNanoForum 2019 participanților din cercetare și din industrie de a colabora pentru a propune împreună cele mai bune soluții pentru atingerea unui scop comun: îmbunătățirea calității vieții.
Așa cum a afirmat și dl. Peter Dröll, EuroNanoForum 2019 a reunit cercetători de top, care au colaborat pentru o Europă mai bună, mai unită, pentru a accelera tranziția necesară către sustenabilitate. Provocările sunt deosebit de mari, astfel încât necesită un efort colectiv pentru găsirea și aplicarea unor soluții, combinând competitivitatea cu sustenabilitatea, ca elemente cheie.
La nivelul Europei de Est şi la nivel european, conferinţa a contribuit la sporirea vizibilităţii domeniului nanotehnologiilor şi materialelor avansate din cadrul Programului NMBP al Orizont 2020. De asemenea, a fost atrasă atenţia autorităţilor naţionale şi europene asupra importanţei nanotehnologiei şi materialelor avansate în vederea includerii acestui domeniu în strategiile de cercetare pentru următoarea perioadă. Responsabilii politicilor la nivel naţional, regional şi european au participat la discuţii privind provocările şi priorităţile viitoare din cercetare, în special în perspectiva scenariilor post- Orizont 2020 (motto-ul ENF2019 a fost „Aproape acolo - ce urmează?”).
Nu în ultimul rând, s-a evidenţiat importanta industriei ca actor principal în domeniul NMBP al programului cadru Orizont 2020 al Uniunii Europene şi o atenţie deosebită a fost acordată impactului asupra societăţii.

Într-adevăr, noul Program Cadru de cercetare vine cu o provocare nouă, legată de reducerea distanţei dintre rezultatele din cercetare şi aplicarea lor. La ce nivel se situează capacităţile aplicative ale IMT Bucureşti? Cât de bună este colaborareainstitutului cu industria europeană și cu cea românească?
IMT Bucureşti este un institut tehnologic, care are ca raţiune de a exista realizarea de tehnologii cu aplicabilitate în industrie. Noua strategie europeană de cercetare se potriveşte perfect profilului institutului nostru şi planului nostru de dezvoltare instituţională, bazat pe extinderea platformei tehnologice dedicate Tehnologiilor Generice Esenţiale (TGE) şi pe orientarea mai puternică spre inovare în colaborare cu industria. Perspectiva urmărită este ca IMT să poată trece dincolo de actualul nivel de maturitate tehnologică, TRL=5.
Infrastructura de cercetare, în continuă modernizare de-a lungul ultimilor 10 ani şi expertiza cercetătorilor au permis IMT să-şi continue evoluţia în înalta tehnologie urmând tendinţa pe plan european, dezvoltând patru din cele şase Tehnologii Generice Esenţiale (TGE), tehnologii industriale cruciale pentru competitivitatea economică europeană, cu rol important în cadrul programului „Horizon 2020“ şi a Strategiei CDI României (2014-2020). IMT oferă o integrare a acestora în cadrul unei Platforme tehnologice de tip multi KET (TGE), prin derularea proiectului POC- Tip G „Parteneriat în exploatarea Tehnologiilor Generice Esenţiale (TGE) utilizând o PLATformă de interacţiune cu întreprinderile competitive (TGE-PLAT)“, destinat parteneriatului pentru transferul de cunoştinţe în domeniul definit de prioritatea de specializare inteligentă „Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, spaţiu şi securitate“. Din martie 2018 sunt în implementare 6 proiecte de cercetare-dezvoltare în colaborare efectivă (contracte tip D) cu firme românești:
♦ Sistem de imagistică pasivă cu unde milimetrice pentru scanarea rapidă a persoanelor, cu aplicație în domeniul securității (ACCENT PRO 2000 SRL-IMT)
♦ Sistem Optic Formator de imagine de înaltă calitate, cu elemente optice difractive, în domeniul spectral LWIR, destinat sistemelor multisenzor (PRO OPTICA SA-IMT)
♦ Platformă senzitivă cu senzor SAW pentru detecția de gaze inflamabile, potențial explozive (SC ROM-QUARTZ SA - IMT)
♦ Dezvoltarea unei tehnologii pentru realizarea de microparticule holografice metalice de securitate (SC OPTOELECTRONICA-2001 SA - IMT)
♦ Sistem optic formator de imagine folosind componente „Free-Form“ (FF) și tehnologie de realizare a acestora (ROVSOL SRL- IMT)
♦ Microsenzori electrochimici pentru detecția rapidă și selectivă a pesticidelor (SC DDS DIAGNOSTIC SRL - IMT)

Sunt în faza de negociere contracte tip B (accesul întreprinderilor la facilităţi, instalaţii, echipamente) și tip C (activităţi de transfer de abilităţi/ competențe CD și de sprijinire a inovării) cu firme româneşti interesate de expertiza şi infrastructura institutului.
Colaborarea cu industria românească este în creștere în ultimii ani şi există şi o stabilizare a legăturilor: PRO Optica şi IOR Bucureşti sunt doi clienţi majori constanţi, cărora le furnizam reticole pentru lunete. Acest lucru a fost posibil prin dezvoltarea de noi facilităţi de către institut şi datorită strategiei MCI, care a gândit competiţii de proiecte dedicate creşterii potenţialului aplicativ al cercetării romaneşti şi al gradului de colaborare cu mediul economic.
Cu industria europeană avem colaborări numeroase pentru realizarea de produse high-tech, lucru vizibil şi prin numeroasele proiecte europene în care este implicat IMT București, multe cu giganţi precum Thales, Infineon sau Renault. Furnizăm astfel tehnologii şi demonstratoare pentru unele dintre cele mai mai mari companii de tehnologie din Europa şi din lume. Spre exemplificare, într-unul dintre ultimele proiecte ale institutului, Thales a preluat de la noi un senzor de temperatură wireless, iar cu Renault lucram la un proiect experimental demonstrativ pentru realizarea de compozite din grafenă destinate îmbunătăţirii proprietăţilor electrice şi termice ale automobilelor.



Revenind la EuroNanoForum, care sunt principalele oportunităţi apărute şi câştigurile pe care cercetarea românească, în general, şi IMT Bucureşti, în particular, le capitalizează în urma organizării acestui eveniment?
Evenimentul a oferit participanţilor oportunități excelente de a dezbate rezultatele de ultimă oră din cercetare și implementări industriale de succes şi a reprezentat un cadru potrivit pentru schimburi de idei, networking, crearea și consolidarea de parteneriate. Sesiunea de brokeraj a fost extrem de apreciată de participanţi, pentru modul profesionist de desfăşurare şi pentru posibilităţile stabilirii de conexiuni, găsirii de potenţiali parteneri pentru viitoare competiţii de finanţare a proiectelor şi identificării de oportunităţi pentru transferul tehnologic al rezultatelor cercetării. Aşteptam rezultate deosebite în perioada următoare.
EuroNanoForum 2019 a promovat cooperarea intre cercetare, industrie, întreprinderi mici şi mijlocii, investitori, autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale etc., schimbul de informaţii și opinii privind aspecte ştiinţifice, politice şi probleme societale legate de nanomateriale, precum şi sprijinirea dezvoltării unor noi tehnologii industriale.
Deoarece anul 2019 este premergător finalizării Programului Cadru Orizont 2020, România a avut oportunitatea de a focaliza această ediţie a conferinţei pe analiza stării actuale şi a realizărilor în domeniile nanotehnologiilor şi materialelor avansate pe parcursul programului Orizont 2020, pe provocările intersectoriale, cât și pe viitoarele priorități strategice de cercetare în aceste domenii.
ENF 2019 a transmis semnale puternice decidenţilor Comisiei Europene, evidențiind faptul că nanotehnologiile sunt şi rămân un domeniu în care merită să investeşti în viitor. Astfel de evenimente europene coagulează idei valoroase ale comunitatilor şi actorilor existenţi, pe baza cărora vor fi fundamentate strategii europene şi naţionale şi stabilite domenii prioritare. Oficialii MCI au afirmat deja că nanoștiința şi ştiinţa materialelor trebuie să fie priorităţi în viitoarea strategie naţională (2021-2027), care va ţine cont de realităţile europene: de noul program cadru de cercetare, de parteneriatele europene, de facilitarea cooperării pan-europene şi de transferabilitatea rezultatelor.
Pentru IMT București evenimentul a inseamnat vizibilitate internaţională, mai multe oportunităţi de a deveni partener în proiecte şi o ocazie de a întâlni cercetători de vârf şi reprezentanţi de top ai industriei europene, precum și decidenţi din cadrul CE. A fost o oportunitate de a pune în valoare expertiza şi potenţialul naţional şi de arăta Europei că în România există organizatii de cercetare, cercetători cu rezultate remarcabile in domeniul nanotehnologiilor şi materialelor avansate.

Sintetizând, sunteți mulțumit de ce ați reușit să realizați…
Obiectivul general al ENF2019 a fost sprijinirea dezvoltării unei sinergii mai bune intre iniţiativele lansate de Comisia Europeană şi de Statele membre în ariile tematice Nanotehnologii şi Materiale Avansate din programul NMBP/H2020 şi acest obiectiv a fost atins. Organizarea EURONANOFORUM2019 în România constituie o investiţie importanta atât în viitorul cercetării româneşti, în nanoștiințe şi material avansate, cât şi în confirmarea poziţiei importante la nivel european a acestor domenii.
În calitate de organizator am mai avut și o altă satisfacție: IMT Bucureşti a reuşit prin forţe proprii şi cu sprijinul Ministerului Cercetării şi Inovării şi al Ministerului Afacerilor Externe să ducă la bun sfârşit misiunea realizării unui eveniment de amploarea ENF 2019. Nu oricum, ci într-o manieră profesionistă, ireproşabilă, împlinind aşteptările Comisiei Europene și ale participanților. Edițiile anterioare au avut ca organizatori consorții puternice, din care a făcut parte și o companie cu expertiză în organizarea de evenimente, agreată de Comisia Europeană. ENF 2019 a fost provocarea anului pentru IMT Bucureşti, iar institutul a demonstrat Europei că este un partener serios.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite