Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Simpozionul ECSEL JU, platformă de interacțiune și sursă de idei pentru ecosistemul european de cercetare și inovare

31 Iulie 2019



• Un model de cooperare ce poate inspira România
Reprezentanții industriei, cercetării și autorităților publice europene implicate în cercetarea și producția de Sisteme și Componente Electronice s-au întâlnit la București la 17-18 iunie 2019 în cadrul Simpozionului ECSEL JU organizat la Palatul Parlamentului sub egida Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene. S-au trecut în revistă progresele obținute, s-au diseminat rezultate științifice și tehnice și s-au discutat perspective de viitor. Expoziția organizată în paralel a ilustrat parțial proiectele active și a încurajat schimbul de idei și formarea de rețele de competențe. Dincolo de organizarea impecabilă în decorul fastuos al Palatului Parlamentului și prezența autorităților române (prin intervenții ale unor reprezentanți ai Ministerului Cercetării și Inovării, respectiv ai Ministerului Afacerilor Externe), subiectele în discuție au fost semnificative atât pentru evoluțiile europene, cât și pentru România. Am solicitat opinia a doi specialiști români, care cunosc bine evoluțiile pe plan național și internațional. Este vorba de acad. Dan Dascălu, fost director general al INCD Microtehnologie (IMT-București), respectiv dr. Andreas Wild, fost director executiv al ENIAC/ECSEL JU, care a avut și responsabilitatea de a prezenta expoziția de proiecte.

Ce este ECSEL JU și cum funcționează?
ECSEL JU (https://www.ecsel.eu/) este acronimul pentru Electronic Components and Systems for European Excellence – Joint Undertaking (Întreprinderea Comună – Componente și Sisteme Electronice pentru Excelența Europeană)1. Aceasta agenție autonomă desfășoară un program de cercetare-dezvoltare cu finanțare combinată, atât publică, cât și privată. Mecanismul este aparent simplu: se lansează apeluri de propuneri de proiecte pe baza unei tematici precizate; consorții cu participanți din cel puțin trei țări depun propuneri; evaluatori independenți și autoritățile publice selecționează propunerile care vor primi co-finanțare atât de la UE cât și din partea celor 24 de țări participante. Finanțarea publică din numeroase surse permite proiecte cu bugete generoase (adesea de peste o sută de milioane de euro), dar complică considerabil birocrația și gestionarea fondurilor.
Andreas Wild: ECSEL JU a fost stabilit de Consiliul Uniunii Europene în 2014, în programul Orizont 2020. A rezultat din fuziunea a două Întreprinderi Comune care au funcționat anterior în Programul Cadru 7 al UE: ENIAC (hardware - micro- și nanoelectronică) și ARTEMIS (software). Expoziția de la Palatul Parlamentului a ilustrat gama largă de subiecte a proiectelor ECSEL. De exemplu:
Miniaturizare: o firmă europeană coordonează peste 70 de centre de cercetare, universități și întreprinderi mici și mijlocii, dominând autoritar piața mondială de echipamente de fotolitografie;
Diversificare: Europa este lider tehnologic în electronica de mare putere (pentru automobile, echipamente industriale, generarea și distribuția energiei electrice), în consum redus (pentru electronica portabilă alimentată cu baterii) sau în comunicații radio - inclusiv pentru 5G;
Platforme de dezvoltare software: consorții cu peste 100 de participanți demonstrează și garantează calitatea, fiabilitatea și securitatea sistemelor în peste 30 de ramuri industriale (Industria 4.0!);
Aplicații: dispozitive medicale sau, în transporturi, progres către nivelul 5 de autonomie (vehicul fără intervenție umană) prin fuziunea senzorilor și algoritmi capabili să identifice obstacole în condiții de vizibilitate redusă.
Din România, sunt implicate în proiectele selectate pentru expoziție: Universitatea Politehnica din București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, întreprinderi mici și mijlocii (POPARDO SRL, BEIA CONSULT INTERNATIONAL SRL) sau filiale ale marilor întreprinderi europene prezente în țară (Infineon Technologies).

Importanța domeniului pentru România
Dan Dascălu: Programul ECSEL se concentrează pe tehnologiile de realizare a componentelor și sistemelor electronice. România a avut o industrie electronică consistentă, inclusiv fabrici de componente semiconductoare/microelectronică pe platforma Băneasa, susținute de o adevărată „școală” care a dat numeroși specialiști de excepție cu renume internațional2. Debandada din industria românească de după 1990 a dus la ratarea șansei de racordare, prin investiții naționale și străine, la dezvoltările mondiale. Industria de la Băneasa a dispărut, dar cercetarea a supraviețuit, metamorfozându-se prin formarea INCD – Microtehnologie (IMT București)3, institut cu performanțe remarcabile în programele europene, inclusiv în ENIAC și ECSEL JU4. Perspectivele de relansare ale domeniului au fost evocate recent la Forumul Românii în micro- și nanoelectronică (Academia Română, 6-7 noiembrie 2018)5.
Simpozionul ECSEL a prilejuit o largă dezbatere cu specialiști din țară și din străinătate, abordând, între altele, și problemele participării României. Radio România Cultural a transmis luări de poziție în direct, în două reprize (17 și 18 iunie 2019), accesibile la: https://radioromaniacultural.ro/stiinta-in-cuvinte-potrivite-in-direct-de-la-simpozionul-ecsel-joint-undertaking-2019-palatul-parlamentului-17-18-iunie-2019/

Dezvoltarea europeană potențează noua revoluție industrială
Dan Dascălu: ECSEL JU a creat un ecosistem cu o solidă cultură a cooperării. Europa rezistă competiției globale prin complementaritate, concentrându-se pe domeniile în care excelează. S-a subliniat că este necesară flexibilitate și reacție rapidă într-o lume în plină schimbare. Astăzi, activitățile de cercetare-dezvoltare se derulează în paralel cu fabricația (acum două decenii, Europa urmărea numai dezvoltarea cunoașterii, lăsând fabricația în seama altora!). Conținutul programului ECSEL furnizează soluții tehnologice pentru sistemele ciber-fizice6, esențiale în noua revoluție industrială 4.0, care se bazează pe dezvoltarea în tandem hardware – software, dezvoltarea de tehnologii generice7 pentru componente destinate unei varietăți de aplicații (microsenzori, dispozitive de putere) - succesele companiilor europene în electronica auto, electronica de putere fiind de bun augur pe această direcție.
Competențele și colaborările industriale ale României pe linia de mai sus reprezintă o șansă de competitivitate. Dincolo de problemele de politică a cercetării și inovării, resursele umane reprezintă un punct nevralgic8 scos în evidență de dezbaterile inițiate de Academia Română. O soluție propusă pe această direcție a fost finanțarea prin fonduri structurale a unor parteneriate public-private, orientate spre domeniul de perspectivă al sistemelor ciber-fizice.
Amenințare? Pe de altă parte, se poate pune întrebarea dacă Europa nu se află în fața unei grave provocări de securitate în absența lanțurilor de aprovizionare sub control propriu pentru elemente critice cum ar fi procesoarele, memoriile sau sistemele de operare. Importul din alte surse nu este lipsit de probleme (se subliniază mereu investițiile de 150 de miliarde de dolari anunțate de China în noi facilități de nanoelectronică).

Necesitatea unei strategii europene pe termen lung
Andreas Wild: În ultimii ani, industria europeană de semiconductoare s-a stabilizat la 6-7% din piața mondială, după ce ponderea ei scăzuseră, pe o perioadă de circa zece ani, de la 14% la 5%.
Lipsește însă o strategie europeană. Industria intenționează să accelereze inovarea în segmentele de piață pe care le servește pentru a produce mai mult și mai ieftin… dar juxtapunerea intereselor sectorului privat nu constituie o strategie. Comisia Europeană adăugă în viitorul program-cadru teme cunoscute pe plan mondial (Computere de Mare Performanță, Inteligența Artificială), alocând resurse modeste față de celelalte regiuni: nu se recunoaște o idee strategică. La un moment dat, Europa (oricine va juca acest rol!) va trebui să definească obiectivul (de pildă, asigurarea suveranității digitale europene - vezi agenda simpozionului ECSEL), să identifice acțiunile necesare și să aloce resurse cu masa critică pentru execuție. Anticipăm că accesul la tehnologia de vârf va deveni o problemă tot mai acută; atunci, relațiile furnizor-client, practicate acum de întreprinderile de sisteme electronice și cele de semiconductoare, vor evolua către o mai strânsă colaborare (în spiritul ECSEL JU), ajungând poate chiar la co-investiții incluzând și Uniunea Europeană și Statele Membre.
Expoziția a inclus circa jumătate din proiectele ECSEL JU, impresionând prin calitatea și volumul cercetărilor (1,5 miliarde de euro) și demonstrând că Întreprinderea Comună își îndeplinește misiunea cu succes, la nivel înalt. Simpozionul ECSEL JU 2019 a confirmat potențialul ridicat și progresul considerabil realizat de ecosistemul european.

1. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Articolului 187: Uniunea poate constitui întreprinderi comune sau orice altă structură necesară bunei desfășurări a programelor de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative ale Uniunii.
2. Dan Dascălu (coordonator) Școala românească de micro- și nanoelectronică (supliment al seriei Civilizația românească), Editura Academiei Române, 2018.
3. Dan Dascălu, Learning from the past: 50 years of research in microelectronics in Romania, to be published in Noema (Romanian Academy), in August 2019.
4. De remarcat deplasarea performanței IMT București spre domeniul Future and Emerging Technologies (FET-OPEN), cf. Alexandra Nicoloiu, Martino Aldrigo, Alexandru Muller IMT îşi confirmă vocația europeană: 4 noi proiecte câştigate în Horizon 2020 (3 FET-OPEN + 1 ICT), Market Watch, Nr.212,martie 2019. Subliniem faptul că institutul participă la trei dintre cele patru proiecte FET-OPEN în care este implicată România.
5. A se vedea grupul de lucrări Cercetare-dezvoltare în nanoelectronică (Academica, XXIX, Nr. 4-5, aprilie-mai 2019, pp. 67-78): Dan Dascălu Dimensiunea românească a cercetării științifice europene în nanoelectronică; Andreas Wild Perspective ale renașterii industriei nanoelectronice în România.
6. Dan Dascălu Sistemele ciber-fizice: În centrul unei furtuni tehnologice perfecte, Market Watch, Nr. 214, mai 2019
7. Dan Dascalu Tehnologiile generice și industriale în context european și național, Market Watch, Nr. 211, Februarie 2019.
8. Dezbaterile de la ECSEL JU au arătat că resursele umane în inginerie sunt un punct nevralgic și pentru Europa. Dacă România găsește rapid soluții, va stimula și investițiile în înalta tehnologie.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite