Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Au fost creaţi chatboţii după chipul şi asemănarea omului?

23 Septembrie 2019



Surprins de răspunsurile stângace ale unui chatbot local, am postat pe LinkedIn un screenshot al discuţiei umoristice. Ca mulţi alţii, am făcut greşeala să consider că omul a creat toţi chatboţii egali şi, mai mult, că i-a înzestrat cu inteligenţă şi capacitate de învățare. Realitatea este că chatboţii nu au menirea generică să treacă testul Turing şi să ne devină parteneri de şuete, ci mai degrabă sunt soluţii la probleme concrete de business. Iată de ce, chatboţii există într-o varietate de modele şi niveluri de funcţionalitate, cu versiuni primare create să răspundă unor scenarii simple, dar şi ediţii high end cu reale aptitudini conversaţionale.

IBM Watson şi Amazon Alexa sunt probabil cei mai avansaţi chatboţi, iar Mitsuku, Rose, Poncho, Right Click, Insomno Bot, Dr. AI şi Melody sunt cei mai celebri în mediul online. Mitsuku, spre exemplu, a câştigat de patru ori Loebner Prize şi este considerat cel mai bun chatbot conversaţional din lume. Chatboţii de limba engleză au avansat atât de mult, încât legislaţia de peste Ocean obligă campaniile care îi utilizează să specifice către audienţă că interacţionează cu o entitate de tip chatbot. Evident, însă în spatele acestor rezultate sunt ani de cercetare şi miliarde investite, atât la nivel de tehnologie, cât şi de lingvistică.

Totuşi, textul de faţă nu este despre când şi dacă un chatbot de limba română va depăşit un test de tip Turing, ci mai degrabă dacă piaţa locală înţelege aplicabilitatea economică, vede oportunităţile de business şi se aliniază tendinţelor globale. Piaţa de profil nu este încă bine conturată şi evaluată, iar previziunile sunt destul de vagi, cu valori între 1 şi 3 miliarde USD, în funcţie de raport. Interesul este însă mare şi se reflectă atât în rândul investitorilor (câteva zeci de investiţii, cu valori care au atins 13 milioane USD în cazul RASA, unde a participat inclusiv Daniel Dines de la UiPath), cât şi al publicului larg (căutările pe Google după termenul chatbot au depăşit constant scorul de 100 de puncte/interes maxim).

Chatboţii sunt diferiți de roboţii software (ceea ce livrează UiPath), iar în structura acestora, alături de Inteligență Artificială şi Machine learning intră şi componente de Natural Language Processing (NLP). Cei mai mulţi chatboţi sunt construiţi pe platforme cu arhitectură specifică şi integraţi în aplicații de mesagerie cum ar fi Skype, Skype pentru Business, Slack, Microsoft Teams, Facebook Messenger etc sau sunt asistenți virtuali precum Alexa, Cortana şi OK Google, folosiți pentru a discuta cu utilizatorii finali. Din această perspectivă, chatboţii sunt dependenţi de limba în care au fost programaţi să facă conversaţie. Dacă pentru engleză progresul este uriaş, româna spre exemplu este mult în urmă. Fără să existe nişte clasificări oficiale, chatboţii sunt împărţiţi în câteva mari categorii: bazaţi pe un meniu/script, care recunosc cuvinte cheie şi expresii, care înţeleg contextul unei discuţii precum şi vocea umană.

Majoritatea chatboţilor activi pe piaţa locală se încadrează în prima categorie, cu un nivel minim de utilizare a Inteligenţei Artificiale şi capacitate limitată de învăţare. Raul, Ana, Clara, dar există mulţi alţi chatboți anonimi, răspund unor cerinţe punctuale de business şi reprezintă un prim pas într-o lume nouă. Am descoperit inclusiv un chatbot de birou livrat la un cost de 150 eur/lună şi extraopţiuni în funcţie de volumul interacţiunilor. Situaţie este similară anilor de început ai Internetului, când toate paginile erau simple, pe motiv de neîncredere şi buget limitat.

Cu siguranţă furnizorii locali sunt capabili de mai mult, însă trecerea la versiuni superioare de chatboți implică investiţii mult mai mari, atât pentru tehnologie şi librării lingvistice, cât şi pentru antrenament. Din păcate în limba română nu există colecţii mari de dialoguri vectorizate, care să permită antrenarea chatboţilor. George Rusu, un antreprenor cu state vechi pe piaţa locală şi implicat în proiectul Alexa al celor de la Amazon, a conturat un proiect interesant, numit ROLAX. The ROmanian LAnguage eXchange implică o echipă formată din matematicieni, lingvişti şi informaticieni, care au ca obiectiv elaborarea unui corpus de conversaţii în limba română, structurat după cerinţele antrenării reţelelor neurale recurente. Un astfel de proiect poate cataliza piaţa locală de chatboţi şi creşte considerabil nivelul de conversaţie inteligentă, pe care toată lumea îl aşteaptă. Până atunci să avem răbdare, pentru că chatboţii nu sunt creaţi egali şi nu au ca obiectiv să stea cu noi la şuete. Cel puţin nu deocamdată!



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
Mihai Grama
Sunt cateva companii romanesti bine ancorate in piata de chatboţi, ar fi utila o analiza mai detaliata. Domeniul are potential. Din cate stiu, RACAI (Institutul pentru Inteligenta Artificiala) are in lucru un engine de limba romana.
30 Septembrie 2019, 02:24:08
Mihai Grama
Sunt cateva companii romanesti bine ancorate in piata de chatboţi, ar fi utila o analiza mai detaliata. Domeniul are potential. Din cate stiu, RACAI (Institutul pentru Inteligenta Artificiala) are in lucru un engine de limba romana.
30 Septembrie 2019, 02:24:09