Revista >> Septembrie 2019 [Nr. 217] >> Cercetare & Invatamant superior

Programul ESAYEP se deschide către noi categorii de beneficiari

Radu Ghitulescu

23 Septembrie 2019

Programul de Educație, Burse, Ucenicie și Antreprenoriatul Tinerilor (ESAYEP) din România 2014-2021, finanțat prin Granturile Spațiului Economic European (SEE), a intrat în cea de a treia fază, beneficiind de un buget triplu față de ediția anterioară (2009-2014). Radu Stoika, coordonator tehnic al programului și expert ANPCDEFP, ne-a prezentat elementele de noutate introduse în această etapă, precum și noile oportunități pe care le oferă în domeniul educației școlare, al învățământului profesional și tehnic și al îmbunătățirii situației populației Roma.

Având în vedere că este a treia „ediție“ a Programului de Granturi SEE derulat în România, care este nivelul de popularitate al acestuia în rândul potențialilor beneficiari din România?
În cea de a treia fază a Programului de Granturi SEE, care se derulează în perioada 2014-2021, spre deosebire de fazele anterioare, concentrate doar pe învățământul universitar, programul s-a deschis și către alte sectoare: școlar, VET și incluziunea copiilor romi în școală. De aceea, popularitatea sa în sectoarele noi este de-abia la început. Pentru universități însă, programul este bine cunoscut și lansarea celei de-a treia faze a fost foarte așteptată, având în vedere nivelul mai ridicat al granturilor de mobilitate, față de granturile Erasmus+, dar și flexibilitatea crescută în privința tipurilor de proiecte de cooperare: de exemplu, Granturile SEE finanțează proiecte de cooperare bilaterală între universități, ceea ce nu e posibil în Erasmus+.

Se poate face o comparație cu nivelul de notorietate al Programului Erasmus+?
Comparația nu ar fi corectă, dacă luăm în considerare bugetele celor două programe: Erasmus+ a ajuns la aproape 100.000.000 Euro/an pentru România, în timp ce prin Granturile SEE nu avem la dispoziție decât 2.000.000 Euro/an. De aici și numărul cu mult mai mic de proiecte care se pot finanța prin programul EASYEP. Totuși, pentru cei care își doresc în mod special o cooperare în educație și formare cu organizații similare din Islanda, Norvegia sau Liechtenstein, programul finanțat prin Granturile SEE este răspunsul, și deja el a devenit cunoscut pentru aceștia.

Se poate vorbi de o suprapunere a obiectivelor celor două programe?
În privința mobilităților din învățământul superior, s-ar putea aprecia că e vorba de o suprapunere, dar în realitate nu este deloc așa! Studenții români nu și-ar putea permite să meargă în mobilitate în Norvegia, de exemplu, doar cu grantul Erasmus+, având în vedere costurile foarte ridicate ale vieții, pentru ei Granturile SEE fiind singura oportunitate. Pentru celelalte sectoare, programul este conceput astfel încât să aducă complementaritate. În educația școlară, de exemplu, se finanțează mobilitățile unor categorii de experți care sprijină educația – inspectori, formatori de la Casele Corpului Didactic, consilieri de la Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională – dar care nu sunt vizați în mod expres de Programul Erasmus+, care se concentrează pe profesori. La fel, în domeniul învățământului profesional și tehnic finanțăm vizite de studiu ale unor echipe mixte formate din profesori de discipline tehnice și tutori de practică din companiile cu care școlile VET au contracte de practică, aceste proiecte neexistând în Programul Erasmus+.

Care este procentul noilor beneficiari din program față de cei care au mai participat deja la fazele anterioare ale Programului de Granturi SEE?
Dacă ne raportăm la domeniul universitar, în cazul proiectelor de mobilitate, în prima rundă de selecție s-au înregistrat aproximativ 45% de instituții noi în Program. În cazul proiectelor de cooperare în domeniul universitar s-au înregistrat aproximativ 20% de instituții noi. Dacă este să discutăm despre celelalte axe de finanțare – proiecte în domeniul VET, al educației școlare și al celor din componenta Romă – nu avem cum să realizăm o astfel de comparație ținând cont de faptul că ambele faze anterioare au vizat exclusiv proiecte în domeniul universitar.

Conform rezultatelor primului apel, cel mai bun procent de proiecte aprobate se înregistrează la Proiectele de mobilitate în învățământul superior (13 din 16 depuse), în timp ce la proiectele de cooperare doar 5 din 23. De ce atât de puține?
Proiectele de mobilitate, urmând specificul proiectelor similare din Erasmus+, nu trec printr-un proces de evaluare calitativă propriu-zisă. Mai precis, dacă sunt eligibile, toate proiectele primesc finanțare. În cazul proiectelor de cooperare însă există o evaluare calitativă mai strictă, în urma căreia se finanțează, în limita bugetului disponibil – care este mai mic decât cel pentru mobilități – doar cele mai bune proiecte. Deși multe trec pragul calitativ, din păcate nu există buget disponibil pentru ele.

În chestionarul de evaluare al programului derulat în perioada 2009-2014, una dintre problemele semnalate era reticența din partea universităților din Norvegia, Islanda și Liechtenstein de a încheia parteneriate. Au contribuit proiectele anterioare derulate prin ESAYEP la creșterea notorietății părții române?
Evident, dacă ținem cont de faptul că în programul trecut, pentru proiectele de cooperare în domeniul universitar au fost aproximativ 18 proiecte depuse pentru toate cele trei apeluri disponibile. În cazul noului Program ESAYEP, pentru primele două apeluri la propuneri s-au înregistrat deja 39 de proiecte depuse cu parteneri din statele donatoare. În privința proiectelor de mobilitate, în programul anterior, 15 universități din România au derulat mobilități, iar acum sunt implicate în proiecte de mobilități 18 universități din țara noastră, ceea ce dovedește faptul că partea română și-a consolidat, prin fazele anterioare, relațiile cu instituțiile similare din statele donatoare.

Un element apreciat de participanții la ediția anterioară a programului (2009-2014) l-au reprezentat oportunitățile de dezvoltare și extindere a colaborărilor post-proiect. Cât de important este acest aspect?
Marea majoritate a proiectelor dezvoltate în cadrul programului își propun o continuare pe mai târziu cu instituțiile partenere din statele donatoare. Acest lucru creează o consolidare a relațiilor și duce la o diversificare a oportunităților de colaborare a instituțiilor din România cu celelalte state implicate în program.

În sectorul educației VEȚ se înregistrează cel mai mic număr de proiecte depuse: doar 8, cu 4 finanțate. Care sunt cauzele?
Din analiza efectuată împreună cu partenerii de program din statele donatoare au reieșit câțiva factori care contribuie la acest rezultat. De exemplu, școlile VET din Norvegia nu au, ca în cazul universităților, un mandat clar de internaționalizare din partea Ministerului Educație și nici stimulente să facă acest lucru, prin urmare nu doresc să se implice în proiecte cu școlile din România. În Islanda, numărul de școli VET este extrem de mic, iar în Liechtenstein, sistemul de pregătire VET este foarte specific, combinat cu școli din Elveția și cu un mecanism complicat, fără asemănare cu ceea ce există în România. Sunt realități care explică numărul relativ redus de proiecte depuse la sectorul VET. Din dorința de a ameliora această situație, ANPCDEFP a organizat un seminar de contact, unde a invitat posibili parteneri din statele donatoare și școli VET din România. De asemenea, ne aflăm în discuții cu reprezentanții statelor donatoare cu privire la identificarea unei soluții prin care școlile VET din România să poate iniția proiecte și cu instituții gazdă din statele beneficiare ale programului.

Programul actual menționează la obiective și incluziunea socială în învățământul preuniversitar, educația pentru democrație și cetățenie și îmbunătățirea situației populației Roma.
Aceste elemente reprezintă o noutate în program, cel anterior vizând exclusiv învățământul universitar. Având însă în vedere faptul că proiectele se află încă în derulare, nu avem rapoartele finale disponibile. Este însă un fapt pozitiv că pe componenta Roma există deja câteva proiecte finanțate, având în vedere condițiile de eligibilitate care prevăd crearea de consorții pentru derularea de proiecte naționale. Interesul pentru acest tip de proiecte a fost unul ridicat, ANPCDEFP finanțând deja șase proiecte în cadrul primului apel la propuneri. Fiecare proiect finanțat vizează, prin măsuri proprii, formarea profesorilor în domenii precum: promovarea unei școli incluzive și învățarea într-un mediu multicultural, democrație, toleranță, antidiscriminare, organizarea de activități de învățare pentru părinții romi și neromi, organizarea activităților extra-curriculare pentru copiii romi și neromi în vederea creșterii incluziunii și competențelor lor sociale.

În mai s-a închis a doua rundă de depunere de proiecte pentru domeniile școlar, VET și integrarea copiilor Roma în școală. Ce rezultate se prefigurează?
Dintr-un total de 18 proiecte depuse pentru domeniul educație școlară au fost finanțate un număr de 11 proiecte. În ceea ce privește proiectele în învățământul profesional și tehnic (VET), toate cele trei proiecte depuse au primit finanțare. Pentru componenta Romă a fost primit un proiect, iar acesta a fost finanțat. (Rezultatele pot fi consultate la adresa www.eea4edu.ro - n.r.)