.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Inovarea cu rezultate cuantificabile, ținta IMM-urilor locale
Capitolul dedicat cercetării şi inovării din cadrul ediţiei 2019 a Cartei Albe a IMM-urilor din România, publicată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), oferă câteva rezultate foarte interesante Dincolo de rezultatele defalcate, o concluzie unificatoare este aceea că IMM-urile privesc cercetarea şi inovarea mai degrabă ca pe o sursă potenţială de generare rapidă de venituri, fapt care spune multe despre starea actuală a pieţei.
Din punct de vedere al naturii activităţilor inovaţionale în IMM-uri, analiza efectuată de CNIPMMR arată că eforturile de inovare desfăşurate de firme se concentrează cu precădere asupra dezvoltării de produse noi (40% din respondenţi), implementării de noi tehnologii (27%), modernizării sistemului informatic propriu (14%), abordărilor noi de natură managerială şi de marketing (17%) şi pregătirii resurselor umane (16%).
Mai trist este faptul că în aproape 22% din IMM-uri lipsesc cu desăvârşire abordările de tip inovaţional, ceea ce denotă o ascuţire a luptei pentru supravieţuire, simultan însă cu o lipsă de perspectivă legată de provocările induse de un viitor tot mai digital şi de o piaţă globală în care specializarea bazată pe inovare va juca un rol tot mai determinant pentru succesul în afaceri.
Şi inovarea raportată la ramura de activitate aduce câteva elemente interesante. Astfel, IMM-urile care au indicat concentrarea eforturilor de inovare asupra realizării de produse noi deţin ponderi mai mari în cadrul organizaţiilor din comerţ (54%) şi mai reduse în rândul celor din servicii (26%). În schimb, firmele care au menţionat axarea pe noi tehnologii se regăsesc mai frecvent printre entităţile din industrie (39%) şi mai rar printre cele din transporturi (15%). Nu în ultimul rând, organizaţiile care au menţionat pregătirea resurselor umane ca zonă principală de inovare deţin ponderi mai mari în cazul organizaţiilor din servicii (22%) şi mult mai reduse în rândul celor din comerţ (sub 10% - cifră surprinzătoare având în vedere că zona de comerţ este una din cele mai supuse valului de schimbări induse de noua lume digitală).
În acest punct intervine una din valorile de bază ale Cartei realizate de CNIPMMR, prin natura temporală a studiului realizat. Mai exact prin compararea valorilor şi evoluţia lor în timp. Astfel, IMM-urile care au obţinut rezultate financiare mult mai bune în timp pun accent pe dezvoltarea de noi produse (32%), folosirea de noi tehnologii (40%) şi pe noi abordări manageriale şi de marketing (30%). În acelaşi timp, IMM-urile care au înregistrat rezultate financiare mult mai slabe se evidenţiază prin frecvenţe crescute în rândul firmelor care nu au fost preocupate de desfăşurarea de activităţi de inovare (57%!). O posibilă explicaţie pentru acest rezultat se regăseşte în analizele care urmează, în special în zona surselor de finanţare.
Zona de creativitate (sau mai exact de lipsă a acesteia) din rândul firmelor mici şi mijlocii din România este evidenţiată de analiza modalităţilor de realizare a inovării în cadrul IMM-urilor. Astfel, nu mai puţin de 36% dintre acestea realizează inovarea prin adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii. Alte 30% din firme preiau integral elementele de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii. În fine, 26% din firme derulează individual activităţi de cercetare-dezvoltare, iar aproape 9% dintre ele cooperează cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare. Un procent de aproximativ o treime pentru originalitate şi eforturi proprii este, să recunoaştem, destul de mic pentru orice pretenţie de creativitate susţinută.
Nivelul investițiilor
Ajungem astfel la o zonă extrem de relevantă pentru situaţia cercetării-dezvoltării şi inovării în rândul IMM-urilor din România: investiţiile. Carta Albă spune că aproape 37% (!) dintre IMM-uri nu au alocat deloc resurse pentru astfel de activităţi. Mai departe, 18% au dedicat inovării între 1 şi 5% din totalul investiţiilor, iar aproape 16% au dedicat între 5 şi 10% din totalul investiţiilor. Aproape 14% au dedicat inovării între 11 şi 20% din total investiţii, circa 10% au dedicat inovării între 21 şi 50% din investiţii, iar aproape 4% din firme au deciat inovării între 51 şi 75% din totalul investiţiilor. Absolut remarcabil, dar oarecum firesc pentru paradoxul românesc, există şi un procent de circa 2,3% din firme care au alocat cercetării-dezvoltării şi inovării peste 75% din totalul investiţiilor efectuate.
Extrem de interesantă aici este şi vechimea firmelor. Organizaţiile care au indicat că nu au alocat deloc resurse pentru inovare deţin ponderi mai mari în rândul firmelor cu o vechime pe piaţă de peste 15 ani. În acelaşi timp, IMM-urile care au investit peste 75% din totalul investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare înregistrează procentaje mai ridicate în cadrul organizaţiilor cu o vechime între 0 şi 5 ani (5%), la capătul opus aflându-se aceleaşi organizaţii cu o vechime de peste 15 ani pe piaţă (1%).
Şi tot interesantă aici este şi repartizarea geografică a firmelor care investesc în inovare. Organizaţiile care au indicat că nu au alocat resurse pentru inovare deţin ponderi mai mari în cazul celor din regiunea sud-vest (aproape 60%). În acelaşi timp, IMM-urile care au investit peste 75% din totalul investiţiilor în inovare înregistrează procentaje mai ridicate în rândul organizaţiilor din Bucureşti-Ilfov (4%) şi nord-est (aproape 4%). Să fie acesta un semn al accentuării polarizării economice a României?
Gradul de valorificare
În privinţa veniturilor realizate din înnoirea produselor şi serviciilor, cercetarea arată că aproape 38% din firme nu au obţinut venituri din valorificarea produselor şi serviciilor noi, circa 14% din firme au ajuns la o pondere între 1 şi 5% din cifra de afaceri din produse şi servicii noi, alte circa 14% au ajuns la o pondere între 6 şi 10%, puţin peste 14% au ajuns la o pondere între 11 şi 20%, similar cu procentul celor care au ajuns la o pondere între 21 şi 50%. Cel mai îmbucurător este faptul că 3,5% din firmele care au investit în inovare au ajuns la o pondere a produselor şi serviciilor noi între 51 şi 75% din cifra de afaceri, iar 2,3% din firme au ajuns să obţină peste 75% din cifra de afaceri din astfel de produse şi servicii.
Ajungem astfel şi la una din posibilele explicaţii ale unor asemenea diferenţe între IMM-urile din România atunci când vine vorba de cercetare-dezvoltare şi inovare. Cercetarea privind sursele de finanţare ale investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare arată un rezultat şoc: aproape 71% din firme (!) folosesc pentru astfel de activităţi surse proprii. Urmează, ca surse de finanţare, împrumuturile şi creditele bancare (12%), fondurile UE (5,8% - abia locul 3), fondurile de la autorităţile publice centrale (1,5%), fondurile de la autorităţile publice locale (sub 1%) şi alte surse (aproape 5%).
Parerea ta conteaza: 
O cale de a facilita transformarea digitală
