.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Selectia aplicatiilor software – intre ciocanul cerintelor si nicovala preturilor (II)
Abordarea de succes, care produce rezultate efective (adica sisteme functionale – prin opozitie cu shelfware-ul care ne inconjoara in atatea cazuri) este aceea de a defini un plan strategic de ansamblu, pe termen lung (in domeniu asta insemnand 2-3 ani) format insa din proiecte de mica intindere (2-3 luni) dar care sunt mai controlabile si raspund in mod precis si eficient unor cerinte precise ale afacerii producand imbunatatiri rapide si cuantificabile ale indicatorilor economici vizati.
Cititorii care au urmarit (chestiune destul de improbabila) cu atentie ambele parti ale acestui articol, ar putea ridica in acest moment problema „celorlalti” factori – cei care de fapt sunt invocati in orice selectie de software pentru managementul afacerii: timpul de implementare, bugetul disponbil si calitatea (care, nu-i asa, trebuie sa fie in orice circumstante cu totul si cu totul deosebita).
Cele trei criterii de mai sus sunt o reflectare a unui concept clasic din managementul de proiect, si anume faimosul „triunghi al managementului de proiect” (triunghi, pentru ca asta aste reprezentarea grafica aleasa pentru a exprima cei trei factori mentionati). Fara a intra in foarte multe detalii, consideratiile clasice asupra triunghiului sunt urmatoarele:
In orice proiect trebuie stabilita o prioritate intre cei trei factori (adica, cu alte cuvinte, este relativ iluzoriu sa credem ca putem sa fim „si cu untura in pod si cu varza unsa”).
In orice proiect, o modificare a unuia din parametri nu se poate face decat prin modificarea unuia sau a ambilor parametri ramasi („Nu, nu putem sa implementam si modulul de productie in acelasi buget!”)
Am sa adaug la cele doua consideratii de mai sus inca una, care explica de ce nu am inclus acesti factori in lista principala: consider ca criteriile uzuale de luare a deciziilor (pretul, timpul de implementare, calitatea produselor la care se adauga elemente cum ar fi demonstratiile de produs, tehnologia folosita si referintele la clienti) trebuie intotdeauna judecate in contextul definit de procesele de business ale companiei si de anvergura proiectului.
Un exemplu simplu: un proiect costa 50.000 EUR. Este mult sau este putin? Formulat de aceasta maniera, umorul de situatie este evident... Poate fi teribil de mult pentru o mica firma de comert care are nevoie de un program de contabilitate, sau poate fi ridicol de putin pentru o mare filala a unei multinationale cu operatiuni de productie complexa in toata tara. Un alt exemplu: va fi gata proiectul pana la 1 ianuarie? Hmmm, care proiect?
In lipsa elementului referential (descrierea proceselor de business si caracterul lor critic sau non-critic, planul strategic al sistemelor si pozitia proiectului in curs in cadrul acestui plan) toate aceste criterii de selectie nu sunt decat simple pretexte, „obiectivari” ale deciziilor luate fara un suport factual solid. Sigur, si alegerea pretextelor corecte poate fi o arta, dar despre asta poate intr-un articol viitor...
Robert Komartin
Parerea ta conteaza: 
Informatizare in Tomania
