Industry Watch >> IT&C >> Stiri si comunicate

Impactul revoluţiei digitale asupra omului şi societăţii - Măsuri necesare pentru România

Biroul de comunicare al Academiei Române

16 Octombrie 2019

I. Definirea obiectivelor unui program coerent, la nivel național, care să includă aspectele specifice noii revoluții industriale
• Identificarea şi lansarea unor programe de cercetare ştiinţifică din domeniul roboticii, inteligenţei artificiale, neuroinformaticii şi nanotehnologiei, sistemelor inteligente „cyber-fizice“.
• Lansarea şi susţinerea unui program naţional pentru cercetarea creierului, vizând aspecte fundamentale şi aplicative din domeniul neuroştiinţelor, neuroinformaticii şi neurotehnologiei, nanoştiințelor cu impact medical, tehnologic şi cognitiv.

II. Crearea structurilor de implementare
În învățământ:
• Elaborarea unui program de pregătire a tinerilor în domeniul TIC în cadrul unor şcoli postliceale de 2-3 ani, în vederea acoperirii necesarului de lucrători cu calificare de nivel mediu.
• Elaborarea şi implementarea unui program de digitizare în cadrul sistemului naţional de educaţie, valorificarea mai amplă a potenţialului TIC şi IA în procesul educativ-formativ.
• Includerea în planurile de învăţământ din facultăţi a unei discipline de etică în spaţiul digital.
• Promovarea şi susţinerea programelor de cercetare inter- şi transdisciplinară, a colectivelor complexe integrate de cercetare, formate din specialişti din mediul academic şi mediul de afaceri.
• Promovarea şi susţinerea unui program privind educaţia continuă, pentru a asigura compatibilitatea întregii populaţii cu oportunităţile erei economiei digitale.
• Pregătirea strategică de cadre didactice în domeniul “Industry 4.0”, în scopul dezvoltării sustenabile a educației și a piețelor interne emergente; studiul complexității globale cu ajutorul instrumentelor inteligente de tip World Economic Forum – Transformation Maps.
• Parteneriate cu universități și instituții internaționale avansate în scopul schimbului de cunoștințe și bune practici. Reducerea timpului de asimilare a necesităților de implementare a domeniului “Industry 4.0” în România și creșterea rezilienței forței de muncă internă la tendințele tehnologice emergente la nivel global.
• Crearea cadrului legislativ pentru dezvoltarea mediului de afaceri în domeniul “Industry 4.0”; motivarea anti-exod și încurajarea potențialului creierelor de valoare ale României.
În cercetarea instituțională și academică:
• Înfiinţarea (reorganizarea) unui institut naţional de cercetare-dezvoltare-inovare, având ca obiectiv conceperea, proiectarea şi dezvoltarea de noi tehnologii şi produse bazate pe tehnici de inteligenţă artificială, inclusiv de învăţare automată, robotică cognitivă, ştiinţa datelor ş.a.
• Stimularea constituirii de consorţii între universităţi, companii şi instituţii publice, pe principiul parteneriatului tripartit pentru inovare (“Triple Helix”), practicat cu succes în ţările scandinave şi în alte state dezvoltate.
În viața publică:
• Implementarea ghişeului unic în relaţia cetăţenilor cu administraţia atât centrală, cât şi locală; oferirea de spaţii şi dotări adecvate pentru cetăţeni în sediile instituţiilor publice.
• Realizarea de campanii de informare a populaţiei privind riscurile legate de datele personale şi modalităţile de protejare a acestora.

III. Asigurarea mijloacelor:
• Asigurarea unei finanţări de cel puţin 2% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare.
• Sincronizarea ordonată cu programele europene.
• Iniţierea unor proiecte pilot pentru inovarea în masă (“crowdsourcing”) în domeniile TIC şi IA.

Rolul Academiei Române va consta, în principal, în contribuţia la clarificarea conceptelor și asigurarea unui punct de întâlnire pentru diferiţi actanţi din societate, precum și în elaborarea și implementarea unui program de digitizare în cadrul sistemului național de cercetare științifică.
Academia își va asuma funcția de coordonare a acestui program.

6. Costurile inacţiunii sau acţiunii întârziate
În eventualitatea în care prioritatea unor asemenea măsuri va fi subapreciată sau aplicarea lor va fi întârziată, se va putea constata apariţia unor efecte negative majore, cum sunt:
• întârzierea realizării convergenţei României către ţările avasate din UE;
• limitarea performanţelor economiei naţionale şi a competitivităţii sale externe;
• situarea României în stare de dependenţă tehnologică faţă de exterior şi ratarea şansei de a fi un actant semnificativ al revoluţiei digitale globale;
• subutilizarea potenţialului inovativ românesc şi continuarea exodului creierelor;
• degradarea relaţiilor interumane şi chiar a stării de sănătate a românilor.