Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Hârtia nu moare, ci se transformă digital

22 Octombrie 2019



În ciuda digitalizării şi a orientării paperless, producţia de hârtie este într-o creştere continuă, depăşind 450 milioane de tone anual, conform ediţiei 2018 a „The state of the Global paper Industry”. Mai bine de jumătate din această cantitate este consumată în China, USA şi Japonia şi aproape un sfert în Europa. Chiar dacă o bună parte din producţia de hârtie merge către ambalaje şi industria tipografică, în activităţile de birou consumul este încă ridicat. În 2018, consumul de hârtie A4 de pe piaţa din România a fost de 565.000 de tone, după estimările Institutului de cercetare Ceprohart Brăila, iar dintre toate produsele pentru birou hârtia este produsul cel mai cumpărat de către români - peste 41%, conform unui studiu realizat pe site-ul Papetărie.ro. Valorile locale nu sunt probabil foarte departe de cele înregistrate pe pieţe precum USA şi Marea Britanie, unde un angajat TESA (din ariile tehnic şi administrativ) foloseşte, imprimă sau copiază anual circa 10.000 de pagini. Aceste cifre sunt confirmate indirect şi de rapoartele IDC, care arată că piaţa echipamentelor de copiere-printare a scăzut cu doar 1.1% la nivel global sau că, în Romana, la nivelul anului 2018 vânzările de imprimante au crescut cu 10%.

Care să fie explicaţia? La nivel macro, ar putea fi creșterea în progresie geometrică a volumului de informaţie digitală pe care o producem. IDC consideră că vom ajunge la 163 zettabytes în 2015, faţă de 16.1 în 2016, prin urmare oricât de puţină informaţie ar ajunge pe hârtie, tot ar fi o creştere considerabilă. Într-un plan mai concret este vorba însă de norme legislative, proceduri şi reglementări care fac necesară imprimarea şi copierea. Gândiți-vă doar la ce volum de facturi şi acte contabile se generează lunar în cele 1.264.385 companii active în România. Mai mult, atât în domeniul financiar bancar, cât mai ales în administraţia publică, aproape orice proces este bazat pe hârtie. Înmatricularea unei maşini, spre exemplu, implică depunerea la ghişeu a unor copii fizice (după CI, talon, factură şi contract, carte, împuternicire, RCA etc) ceea ce poate genera cel puţin 10 pagini. Obţinerea unei autorizații de construire… dincolo de orice aşteptări.

Paperless se dovedeşte însă un concept prea radical pentru companiile contemporane, însă procesele de business au nevoie de viteză. 72% dintre companii consideră ca hârtia este prea lentă, conform raportului „Now is time to break free of paper” din 2018, însă nici nu vor să renunţe la aceasta. Soluţia pare să fie nu eliminarea hârtiei, ci mai degrabă regândirea rolului acesteia în fluxurile de lucru, ca de altfel şi regândirea rolului imprimantei sau a copiatorului în spaţiul de birou sau adăugarea unor tehnologii noi în procesele de print management. Konica Minolta, spre exemplu, mizează pe extinderea conceptului de multifuncţional, de la copiere-scanare-printare la reţea, securitate şi procesare de date, prin integrarea unor noi funcţionalităţi în echipamentele de birou. Simplu spus, clasicul copiator include acum nu doar o reţea Wi-Fi, ci şi un un server pentru rularea unor aplicaţii de business (ERP, CRM, email), cu securitatea şi stocarea aferente. Pe de altă parte, Xerox adaugă printing-ului un nivel de Inteligență Artificială, menit să contribuie la creşterea eficienţei. Alţi furnizori propun adoptarea tehnologiei RPA (Robotic Process Automation) pentru accelerarea fluxurilor de digitizare şi manipulare a informaţiei.

Chiar dacă predicţia lui Alvin Toffler despre paperless office (făcută în „The third wave“, o carte apărută la începutul anilor 80) trecea drept certitudine, iată că hârtia nu moare şi nici nu se predă, ci se reinventează ajutată de noi concepte şi tehnologii. Mesajul pe care industria îl transmite este că deocamdată nu trebuie să renunţăm la hârtie, ci doar să o gestionăm mai inteligent.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite