Revista >> Octombrie 2019 [Nr. 218] >> Top Story

Laboratorul Plasmă de Temperatură Joasă din INFLPR, la un nivel de consacrare înaltă

Eva Barca

23 Octombrie 2019

Cercetarea aplicativă a unora dintre aceste materiale a început să capete importanță în medicină şi electronică. De exemplu, particule sferice de cupru utilizate ca dispozitiv terapeutic pe animale de laborator şi-au arătat eficacitatea în tratamentul preventiv al infecţiei osoase ce apare în fracturi deschise sau postoperator. S-a demonstrat capacitatea de prevenire a septicemiei în cazuri de infecţie puternică la nivelul osului, în articolul. Veterinary and Comparative Orthopaedics and Traumatology, 2019; 32:41-50, (link DOI: 10.1055/s-0038-1676292)“, relatează dr. Cristina Surdu-Bob.

O realizare recentă, bazată pe straturi cu proprietăţi de nişă realizate folosind plasma TVA, este ecranarea electromagnetică a circuitelor electronice supuse condiţiilor de mediu. Un multistrat metalic foarte subţire şi dens a fost depus pe carcasele din plastic ale unui ansamblu mecatronic de sunet şi lumină ce funcţionează într-un parc din Bucureşti. Îmbunătăţirea conferă rezistență la condiţiile de mediu şi a mărit substanţial fiabilitatea ansamblului. Cercetările au fost finanţate printr-un proiect de Cecuri de Inovare derulat în 2018.

„În acest moment, sunt create premizele obţinerii unor noi tehnologii de sinteză de materiale bazate pe sursa de plasmă TVA. Obiectivul pe termen lung al grupului de cercetare îl constituie transferarea tehnologiilor create către parteneri industriali ”, afirmă dr. Cristina Surdu-Bob.

Perspectiva unui viitor promițător, bazat pe argumente solide
Sintetizând, care sunt atuurile Laboratorului de Plasmă de Temperatură Joasă, care asigură menţinerea sa pe un curs ascendent şi conturarea unui viitor promiţător? Dr. Bogdana Mitu, şeful LPTJ, subliniază punctele forte ale laboratorului pe care îl conduce: „Așa cum am încercat să demonstrăm până în acest moment, am reuşit menținerea unei distribuţii echilibrate între cercetarea fundamentală în domeniul fizicii plasmei, a ştiinţei materialelor și interacției radiației cu materia, şi cercetarea aplicativă destinată tehnologiilor cu plasmă, obținerii de efecte noi sau îmbunătățite. Astfel, multe din activităţile LPTJ conduc la dezvoltări practice de sisteme, dispozitive și chiar tehnologii inovative în urma relevării unor aspecte ştiinţifice noi în domeniile menţionate. Există de asemenea o preocupare constantă privind diseminarea realizărilor importante prin publicații în reviste prestigioase, dar și prin participarea la conferințe naționale și internaționale de prestigiu. De altfel, Laboratorul Plasmă de Temperatură Joasă este, în colaborare cu Facultatea de Fizică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, organizator de tradiție al International Conference on Plasma Physics and Applications, CPPA, singura în domeniu din România, ajunsă anul acesta la a XVIII- a ediție. Conferința reunește de fiecare dată specialiști de prestigiu din străinătate, diaspora cercetării românești în domeniul fizicii plasmei, cât și întreaga comunitate de plasmă din România. De exemplu, la ediția din 2017 a conferinței, organizată la Măgurele, au participat profesori de la Pierre and Marie Curie University, Paris (FR), directorul Institutului DIFFER - Dutch Institute for Fundamental Energy Research, Eindhoven (NL). Ediția din acest an a fost onorată de prezența consistentă a reprezentanților diasporei, precum prof. Eugen Stamate - Technical University of Denmark, prof. Cristian Focșa - Universite de Lille, Franța, prof Tiberiu Minea, șef al LPGP - Laboratoire de Physique des Gaz et des Plasmas CNRS - Université Paris-Sud, organizator la rândul său anul viitor al conferinței internaționale ESCAMPIG 2020. O astfel de abordare asigură conectarea Laboratorului cu cele mai noi realizări în domeniu, cât și menținerea sa ca partener de interes pentru instituții prestigioase din străinătate, în cadrul proiectelor europene”.

Colectivul LPTJ cuprinde la acest moment un număr de 40 de cadre, cu o medie de vârstă de aproximativ 38 de ani. Dintre aceștia, 5 ocupă funcția de CS I, 4 CS II și 5 CS III, cărora li se adaugă 6 cercetători științifici, 12 asistenți de cercetare, 1 fizician și 6 membri în personalul tehnic. Valul de tineri cercetători întărește tradiţia constructivă de îmbinare a elementelor de educaţie cu cele de cercetare. „În 1974, când sistemul fizicii s-a consolidat în jurul investiţiei în cercetare, producţie şi învăţământ superior de la Măgurele, normalitatea era ca marile personalităţi din cercetare să activeze ca profesori şi profesorii să conducă laboratoare de cercetare proprii în institute. Majoritatea celor care suntem astăzi CS I și CS II ne-am obținut titlul de doctor sub îndrumarea celor care și-au pus amprenta la temelia acestui laborator, prof. Geavit Musa și acad. Ioan-Iovitz Popescu”, adaugă dr. Bogdana Mitu. În linia aceleiași tradiţii, studenţii vin şi astăzi (în medie 6 studenți anual) în Laboratorul Plasmă de Temperatură Joasă pentru a-și realiza lucrările de licenţă și disertaţie, precum și studiile doctorale, sub coordonarea specialiștilor de aici. Peste 20 de studenţi doctoranzi şi-au realizat în ultimii 10 ani tezele de doctorat beneficiind de experiența profesională din cadrul laboratorului (sub conducerea prof. CS I dr. G. Dinescu, care desfăşoară şi activitate didactică la Facultatea de Fizică, Universitatea din Bucureşti), iar 9 dintre aceștia lucrează în prezent chiar în cadrul LPTJ.

În ceea ce priveşte proiectele de viitor, echipele reunite ale Laboratorului sunt încrezătoare în șansele de reușită la competițiile de proiecte aflate în derulare sub egida UEFISCDI, la posibilitățile de integrare a expertizei deținute în noul program EURATOM și la contribuțiile pe care le pot aduce prin proiecte în domeniul cercetării spațiale (finanţate de Agentia Spaţială Europeană), precum și prin participarea în spațiul ERA şi HORIZON Europe. Atât proaspeții doctori, cât și mai experimentații cercetători, își propun să-și pună în practică ideile, conștienți fiind că prin muncă asiduă și perseverență pot construi dispozitive inteligente pentru generarea de energie sau pentru protecția populației, pot realiza sisteme și echipamente noi cu plasmă pentru procesarea materialelor și pot contribui, de ce nu, la înţelegerea unor fenomene nemaivăzute, rezultate în urma interacției radiației laser cu materia, ce generează, firește, o plasmă.