Revista >> Octombrie 2019 [Nr. 218] >> Cercetare & Invatamant superior

Elaborarea Cadrelor Strategice Naționale de CDI şi de Specializare Inteligentă – misiunea majoră a noului ciclu de planificare a finanțării

Alexandru Batali

23 Octombrie 2019

În dialogul privind stabilirea priorităţilor va fi important ca România să se uite nu doar la capabilităţile actuale şi la cele din trecut, ci să vadă care sunt tendinţele emergente pe plan global la care se poate conecta şi deveni competitivă. „Avem o expertiza în acest sens, confirmată şi de participarea recentă a experţilor UEFISCDI la realizarea unui studiu pentru Comisia Europeană: 100 Radical Innovation breakthroughs for Europe, precum bio printing, augmented reality, driverless, drug delivery, hydrogen infrastructure, etc. Danemarca, Olanda, Suedia şi multe alte ţări europene s-au folosit de raportul RIBIRI în pregătirea agendelor lor naţionale de cercetare, selectând provocările tehnologice potrivite în raport cu resursele şi potenţialul pe care îl au. Mai mult ca sigur, România va extrage elemente de valoare din acest studiu şi le va integra în strategiile proprii. Este important că venim cu acest input de next generation în dezbaterea privind specializările inteligente”, consideră Radu Gheorghiu.

Un alt aspect semnificativ pentru calitatea rezultatelor generate de proiectul SIPOCA va fi cel legat de capacitatea de a realiza sinergii cu strategiile şi programele naţionale care se elaborează în paralel. Experţii UEFISCDI şi MCI vor trebui să ţină cont de propriile strategii de dezvoltare ale regiunilor, dar vor trebui să stabilească sinergii şi cu programele operaţionale, de care se ocupă Ministerul Fondurilor, şi, nu în ultimul rând, cu Strategia Naţională de Competivitate, coordonată de Ministerul Economiei.

La frontiera provocărilor globale, europene şi naţionale
Dincolo de provocările proiectului în sine, prof. Adrian Curaj a creionat imaginea de ansamblu oferită de contextul global şi european în care acesta se desfăşoară, marcat deopotrivă de transformări, oportunităţi și provocări majore: „Ne confruntăm cu schimbările aduse de automatizare, robotizare, inteligență artificială, de întrega transformare digitală. Cyber physical systems și a patra revoluţie industrială, industria 4.0 și digitizarea fabricației, societatea 5.0 - provocarea noastră, a oamenilor care trăiesc într-o lume în care totul este interconectat, provocarea sustenabilității (Strategic Develepment Goals), provocările și trendurile globale, toate sunt parte a tornadei schimbărilor careia trebuie să-i facem față. Cum răspundem la acest context, cum ne poziţionăm, care este ambiţia noastră? Cât de mult ne afectează ce se întâmplă în jur şi cât de activi suntem în raport cu transformările în curs? Cum facem față singularităților? În ce măsură suntem doar afectați de schimbare sau suntem cei ce o genereză conștient și activ? Cum investim și cât în formarea tinerei generații, cum și cât investim în pregătirea forței de muncă existente pentru a avea competențele și abilitățile necesare, cerute de transformarea digitală, specializarea inteligentă și transformarea industrială? Proiectul este o platformă de dialog, iar rolul său este de a formula opțiuni strategice viabile. Eu am încredere că vom vorbi inclusiv de abordări majore, de transformări de tip game-changer. Realism și ambiție, încredere că putem, determinare de acțiune!”

Ce se întâmplă în Europa? Potrivit ultimei decizii, Comisia Europeană va avea un Comisar pentru trei direcţii generale strategice: educaţia, cercetarea și dezvoltarea tehnologică, şi Joint Research Center – mecanismul de policy support și policy advice pentru politici în CDI. CE transmite un mesaj puternic care ne anunţă ce forţe vor sta în spatele dezvoltărilor viitoare şi a rezultatelor vizate. Educație, știință, inovare și antreprenoriat. Sunt multe iniţiative care se structurează în această perioadă, precum noul concept de Universităţi Europene ca model de cooperare axat pe educaţie, dar punând valoare și pe cercetare și inovare, cât și EIC-European Innovation Council.

Privind spre viitorul program cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică al UE, Horizon Europe, observăm că acesta va avea un buget mărit, de 100 de miliarde de euro.
„Întreg programul este mult mai mult decât promisiunea inițială, aceea că va fi evoluție, nu revoluție. Programul Widening, cel care va sprijini ultimii 12 nou-veniţi, va avea o valoare de 3,6-3,8 miliarde de euro şi va fi de 3 ori mai mare decât cel din ciclul curent. Provocarea este de a avea, în noile strategii, mecanisme de sinergie, mecanisme care să facă cât mai performantă prezența noastră în spațiul european, la nivelul potențialului existent în țară. O provocare majoră vine dinspre European Innovation Council, care aduce lucruri noi și total noi, pathfinder și future emerging technologies, dar şi blending finance. Iar noi va trebui să răspundem acestor provocări disponibilizând resurse și pregătind cadrul instituțional necesar pentru a asigura un flux de proiecte care incubate/pregătite în țară să poată intra în faza superioară de fiananțare europeană. Țările, toate, se pregătesc, iar strategiile noastre vor trebui să stabilească opțiunile României și căile de acțiune, obiective și instrumente. Irlanda, de exemplu, în strategia sa naţională a prevăzut 600 de milioane de euro pentru future emerging technologies, și pentru a-şi multiplica şansele de a atrage banii europeni direct de la Bruxelles. Care este ambiția noastră, a României? Mai sunt și alte fonduri de cercetare în contextul oferit de European Space Agency și de noul program European Defence Fund.

EIC vine și cu un concept nou de implementare, unde se vorbește despre programme managers - manageri de program, într-o abordare pornind de la experiența americană a managerilor de program DARPA. Cum va influența acest concept, manager de program, modul în care vom finanța prioritățile de specializare inteligentă? Va trebui să dăm un răspuns în strategii și în planurile de implementare! Cercetarea noastră trebuie să înveţe cât mai rapid cum să se poziţioneze eficient, pentru a beneficia de toate aceste mecanisme şi instrumente puse la dispoziţie de Europa”, avertizează Adrian Curaj.

Aceasta este agenda şi dinamica europeană, în raport cu aceste mecanisme şi realităţi sistemul de CDI din ţara noastră trebuie să se pregătească pentru a beneficia de intregul potențial. Europa a decis să răspundă la unele provocări de dimensiune globală, și-a asumat misiuni și a propus un număr de clustere tematice; este vorba de opțiuni! Cum se va integra și cum va contribui România la acest proces? Este o întrebare al cărui răspuns va deveni vizibil în următoarea perioadă, în urma finalizării dezbaterilor şi analizelor efectuate în cadrul proiectului SIPOCA.

Care este contextul naţional? Nicoalae Hurduc, ministrul Cercetării și Inovării, evidențiază faptul că România se confruntă în continuare cu provocări foarte mari legate de dezvoltare. „În prezent există provocări structurale extrem de serioase, care trebuie abordate pentru ca economia românească să devină mai inteligentă, mai durabilă și mai favorabilă incluziunii. Există și multe lacune, printre acestea numărându-se și sprijinul public pentru cercetare și dezvoltare, extrem de scăzut în raport cu obiectivele pentru 2020, situat în medie între 0,3 % și 0,5 % din PIB. Mai mult decât atât, sprijinul pentru cercetare și dezvoltare este în mare măsură ineficient, cu un sistem de cercetare și inovare fragmentat, priorități insuficient bazate pe cerere, conexiuni internaționale slabe, resurse publice limitate distribuite unui număr mare de executanți de cercetare cu performanțe inegale și absența unei mase critice în ceea ce privește calitatea rezultatelor cercetării, care nu se transformă în cercetare aplicată și în aplicații inovatoare. Sectorul este neatractiv pentru tinerii cercetători, iar România suferă de un mare exod de creiere în rândul cercetătorilor calificați și cu experiență. Nivelul alarmant de scăzut al cheltuielilor private reflectă condițiile-cadru nefavorabile pentru activități de cercetare și inovare și legăturile slabe între educație, cercetare și mediul de afaceri, investitorii privați fiind, în același timp, descurajați de dispozițiile legislative inadecvate privind proprietatea intelectuală”.